18,350 matches
-
pandant al candorii copilărești: nici măcar semne pe zăpada proaspătădoar gând de copil Gabriela Gențiana Groza Copilul și apetitul său ludic aspiră să găsească similitudini și corespondențe simbolice și În spațiul ceresc: copii jucându-se de-a v-ați ascunselea printre nori luna Adrian Grigoriu La fel ca și În discuția despre cerșetori și orbi, trebuie subliniat că folosirea denotațiilor prea apăsat sentimentale ale celor două cuvinte este un semn al superficialității și duce mai curînd la ratarea poemelor. Este preferabil să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pună-n valoare o prezență unicat: un zbor de pasăre, o umbră, o zi de Împăcare Între oameni. niciun sunet În munțilinia ușor curbată a zborului de pasăre O clipă umbra În cădere pe clopot - și niciun dangăt Umbra unui nor Pe clopoței albaștri și niciun sunet Niciun cerșetor de ziua bujorilor - pace-ntre oameni În alte cazuri, lipsa numită dă contururi mai pregnante singurătății sau neputinței: Dup-o absențăzgomotul cheii În ușă și niciun prieten Liniște În zori - pe-aleea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să dea doar două repere senzoriale, sub forma a două alternanțe pe care oricine le-a surprins de nenumărate ori În viața lui și care sînt Încărcate de felurite conotații nemărturisite, dar care pot pune pe gînduri. Doar culori pomi, nori, doar culori În tremurul undelor - zumzetu-amiezii Dacă ceasul acestui poem poate fi dedus lesne ca acela al amiezii de vară, există În poem și vreun obiect, și vreo localizare a lui? Da și nu. Pomii și norii, deși evocați textual
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Doar culori pomi, nori, doar culori În tremurul undelor - zumzetu-amiezii Dacă ceasul acestui poem poate fi dedus lesne ca acela al amiezii de vară, există În poem și vreun obiect, și vreo localizare a lui? Da și nu. Pomii și norii, deși evocați textual, nu sînt totuși subiectul acestui poem. Ei sînt doar niște pretexte materiale, lucruri care Își pierd consistența, conturul, forma, sublimează, Încredințîndu-și apei doar culoarea, și ea ușor spălăcită, șovăielnică, fantomatică. Dacă ar fi să Încercăm să numim
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pierd consistența, conturul, forma, sublimează, Încredințîndu-și apei doar culoarea, și ea ușor spălăcită, șovăielnică, fantomatică. Dacă ar fi să Încercăm să numim totuși o entitate despre care e vorba aici, ea ar fi suprafața apei care oglindește În tremurul ei norii și pomii. E greu să spui că este vorba de vreo scenă sau de vreun eveniment. Este evocată mai curînd o stare a apei mereu Încrețite de adierile vîntului. E greu, de asemeni, să vorbești de o imagine obiectivă, cînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
am, fără să spun că ar fi feblețea mea, o deosebită simpatie pentru ceață. Ba chiar am impresia, ca și Blaga, că este materia din care e plăsmuit alter ego-ul meu: Ce greu rămâne și cât de-anevoie te-ndemni norul să-l mai ascunzi, norul melancoliei, albul cel trist. Îl porți deasupră-ți și-l tragi după tine dintr-o stradă Într-alta fără de rost și din poartă În poartă. Și dintr-un an În ceilalți. Miercurea Cenușii frunzele În saci
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ar fi feblețea mea, o deosebită simpatie pentru ceață. Ba chiar am impresia, ca și Blaga, că este materia din care e plăsmuit alter ego-ul meu: Ce greu rămâne și cât de-anevoie te-ndemni norul să-l mai ascunzi, norul melancoliei, albul cel trist. Îl porți deasupră-ți și-l tragi după tine dintr-o stradă Într-alta fără de rost și din poartă În poartă. Și dintr-un an În ceilalți. Miercurea Cenușii frunzele În saci - și În cer și pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și covîrșitoare ale naturii. În fine, alții ca alții... Cam asta simt cînd văd frunzele atît de disciplinat așezate În saci. Mă gîndesc că În urma acestei lichidări igienice lumea va ajunge una cenușie, fără nicio tresărire cromatică. Cerul Închis și norii plumburii, pămîntul toamnei gri sau negru mocirlos. Și gestul nostru civilizat mi se pare doar o accelerare puțin paranoică a cursului vremii care va face asta de la sine, dar cu mai multă Îngăduință. Și poate cu un pic de menajament
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prin transparența ei cu stihia momentan interzisă de cei atît de chibzuiți. Și aici rolurile se inversează deja: soarele glacial primește căldura acestui zîmbet copilăros, un pic rușinat de dintele lipsă În fața impecabilei lui danturi. Șevalet uitat șevalet uitatumbra unui nor peste schița soarelui Manuela Dragomirescu Sintagma șevalet uitat evocă, fără doar și poate, acel obiect folosit de pictor ca suport pentru pînza pe care o zugrăvește, aflat În locul unde pictorul s-a așezat pentru a surprinde lumina aparte a unui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
șevaletului alte Înțelesuri. Și, prin sinecdocă, el devine ocupația de a picta, hobby-ul, pasiunea pentru pictură. Polisemia cuvintelor stimulează tîlcul imaginii pentru a trece În plan simbolic. Legătura cea mai firească a celei de a doua sintagme, umbra unui nor peste / schița soarelui, cu prima este aceea că pe șevalet se află schițat un soare și un nor. Umbra complică puțin lucrurile. Ea poate fi prezentă chiar În tablou, dar poate umbri și șevaletul pe care este schițat soarele. O
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cuvintelor stimulează tîlcul imaginii pentru a trece În plan simbolic. Legătura cea mai firească a celei de a doua sintagme, umbra unui nor peste / schița soarelui, cu prima este aceea că pe șevalet se află schițat un soare și un nor. Umbra complică puțin lucrurile. Ea poate fi prezentă chiar În tablou, dar poate umbri și șevaletul pe care este schițat soarele. O ambiguitate În plus o dă faptul că, aflîndu-se Între soare și pămînt, norul umbrește locul unde se află
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
schițat un soare și un nor. Umbra complică puțin lucrurile. Ea poate fi prezentă chiar În tablou, dar poate umbri și șevaletul pe care este schițat soarele. O ambiguitate În plus o dă faptul că, aflîndu-se Între soare și pămînt, norul umbrește locul unde se află șevaletul sau, În pictură, soarele peste chipul căruia s-a așezat. Oricum ar fi, umbra strecoară În poem nuanțe compromițătoare de Întunecare, de eclipsare, de maculare. Din acest moment, soarele, norul și o anume slăbiciune
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Între soare și pămînt, norul umbrește locul unde se află șevaletul sau, În pictură, soarele peste chipul căruia s-a așezat. Oricum ar fi, umbra strecoară În poem nuanțe compromițătoare de Întunecare, de eclipsare, de maculare. Din acest moment, soarele, norul și o anume slăbiciune În Înțeles de pasiune capătă Înțelesuri mai abstracte și tîlcuri mai adînc existențiale. Și, toate trei, intră Într-o competiție circulară a supremației: care-i cel mai tare? Poemul mi-a adus aminte de o poveste
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu cumva ea e cea mai puternică din lume. Urmează un lung șir de retractări ale celor pe la care furnica trece repetîndu-și Întrebarea: zăpada spune că soarele care o topește e mai puternic ca ea, soarele că vîntul care aduce norii peste chipul său și Îl Întunecă e mai puternic, vîntul că mai puternică e casa care-i curmă Înaintarea, casa că șoarecele care-i găurește pereții e mai puternic, șoarecele că pisica, pisica - bîta care o ucide, bîta - focul care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prescripțiile lui Smith și Ricardo decât în orice perioadă anterioară. După cum a estimat MacPherson, această dezvoltare ne arată și "cât de adânc au pătruns presupunerile de tip piață în teoria liberal-democratică privind natura omului și a societății" (MacPherson 1977:21). Norul întunecat de la orizont este însă la fel de serios pe cât a fost de neașteptat. Valul recent al terorismului islamic antioccidental reprezintă un blocaj semnificativ în calea globalizării și îi pune pe liberali în fața unei serii de dileme intelectuale și răsturnări politice pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă o dată, caracterul uranian al acesteia, cu mugetul taurului, ne este sugerată, în spațiul de interes al lucrării noastre, de descoperirea la Hăbășești a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vedea omul fața mea și să trăiască" (Exodul, 33, 20). Adevăratul Dumnezeu al Scripturii se scrie în consoane, impronunțabila tetragramă nu este privită. "Fie Numele lui binecuvântat" și nu imaginile lui. Când Yahve se arată poporului său, o face din spatele norilor și al fumului. Sau în vis, în viziuni nocturne, lui Avraam, Isaac sau Balaam. Se ferește de lumină și de vederea oamenilor. Teologia biblică nu este o teofanie, iar "era idolilor" ocolește iudaismul, admirabilă izolare. Dumnezeul evreu se mediatizează prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este ceva sau nimic; dacă este ceva, înseamnă că încă nu a dispărut; dacă nu este nimic, a dispărut literalmente. Presupunerea că există o stare intermediară între acestea două este o simplă himeră. JEAN LE ROND D’ALEMBERT Exact când norii negri ai Revoluției franceze au început să se ivească la orizont, misticismul a fost exclus din analiza matematică. În ciuda temeliilor șubrede ale analizei, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, matematicienii din întreaga Europă au avut un succes nebun cu noul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
strivit de greutatea propriei gravității; materia s-ar îndesa până când globul s-ar transforma într-o masă minusculă. Din fericire pentru noi, stelele nu suferă un astfel de colaps, fiindcă mai există o forță care acționează: fuziunea nucleară. Când un nor de gaz își micșorează volumul, devine mai fierbinte și mai dens, iar atomii de hidrogen se ciocnesc unii de ceilalți cu o forță mărită. În cele din urmă, steaua ajunge să fie atât de fierbinte și de densă, încât atomii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Oamenii de știință și-ar putea face o idee mai exactă despre masa și sarcina reală a electronului dacă s-ar putea apropia mai mult de el; dacă ar putea inventa un dispozitiv minuscul, care să pătrundă măcar puțin în interiorul norului de particule, ar fi în stare să-l vadă mai clar. Conform teoriei cuantice, când dispozitivul de măsurat trece de primele câteva particule de la marginea norului, oamenii de știință pot constata că masa și sarcina electronului cresc; pe măsură ce sonda se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
el; dacă ar putea inventa un dispozitiv minuscul, care să pătrundă măcar puțin în interiorul norului de particule, ar fi în stare să-l vadă mai clar. Conform teoriei cuantice, când dispozitivul de măsurat trece de primele câteva particule de la marginea norului, oamenii de știință pot constata că masa și sarcina electronului cresc; pe măsură ce sonda se apropie tot mai mult de electron, ea trece de tot mai multe particule, astfel încât masa și sarcina observate cresc din ce în ce mai mult. Când sonda ajunge la o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
scria fizicianul Richard Feynman, chiar dacă a câștigat Premiul Nobel pentru perfecționarea artei renormării. Așa cum perforează foaia netedă de cauciuc a relativității generalizate, zero reușește să și netezească, să împrăștie spre exterior ascuțișul sarcinii electrice a electronului, învăluindu-l într-un nor de ceață. În orice caz, precum electronul, pur teoretic vorbind, în această disciplină toate interacțiunile de tip particulă-particulă implică utilizarea noțiunii de infinit: sunt puncte singulare. Când două particule fuzionează, de exemplu, ele se întâlnesc într-un punct, iar acela
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
tind spre infinit. Dar dacă electronul are forma unei bucle făcute dintr-o coardă vibrantă, el nu mai reprezintă un punct singular. Asta înseamnă că masa și sarcina nu se mai îndreaptă spre infinit, fiindcă nu mai treci pe lângă un nor infinit de particule când te apropii de electron. Mai mult, când două particule fuzionează, ele nu se mai întâlnesc într-o singularitate punctiformă, ci formează o suprafață frumoasă, netedă, continuă în dimensiunea spațiu-timp (Figurile 54, 55). În teoria stringurilor, particulele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Chiar stelele au fost cele care au distrus cosmosul static și etern din viziunea lui. În 1900, Calea Lactee era singurul univers cunoscut. Astronomii nu prea aveau idee ce era dincolo de micul nostru disc prăfuit de stele. Deși ei detectaseră niște nori strălucitori, spirali, nu existau motive să presupună că nu erau gaze luminiscente din interiorul galaxiei noastre. În anii 1920, totul s-a schimbat datorită unui astronom american, numit Edwin Hubble. Un tip deosebit de stea, denumită cefeidă, avea o proprietate care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
distanța trenului până la tine. Hubble a făcut exact același lucru cu cefeidele. Majoritatea stelelor pe care le observase se aflau la distanțe de zeci, sute sau mii de ani-lumină. Dar când a descoperit o cefeidă sclipind în unul dintre acei nori spirali - nebuloasa Andromeda, după cum a fost numită atunci - i-a măsurat intensitatea luminoasă și a calculat că nebuloasa se afla la un milion de ani-lumină distanță, dincolo de marginile galaxiei noastre. Andromeda nu era un nor de gaz luminiscent; era un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]