13,778 matches
-
septembrie 1342, este considerată ca fiind data oficială de înființare a Universității din Pisa, iar cuvintele cu care începea bula papală, "In supremae dignitatis", constituie și în prezent motto-ul Universității. Câteva luni mai târziu, o altă bulă a aceluiași papă Clement al VI-lea, permitea și laicilor să participe la "Studium", un lucru rar pentru acele vremuri, când accesul în universități era permis, în general, numai clericilor. În 1355 Universitatea din Pisa a fost recunoscută, de asemenea, și de către împăratul
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
preferinței pentru metresa sa. Regele a ignorat cererea soției și a dăruit Leonorei în plus Huelva, Tordesillas și Medina-Sidonia. De asemenea, el a hotărât ca Leonor să participe la chestiunile politice. Curtea era tulburată de comportamentul regelui și ca urmare, Papa a intervenit forțând Portugalia să invadeze Castilia. Regele a murit la 27 martie 1350 și a fost succedat de fiul său Petru iar soția sa Maria a servit ca regetă în timpul minoratului fiului lor. Maria nu a uitat umilințele suferite
Leonor de Guzmán () [Corola-website/Science/336541_a_337870]
-
cel mai înfocat susținător al abolirii sclaviei. În cele din urmă a fost ucis din cauza acestei poziții. Un al doilea mister, de această dată din istoria mai recentă, pe care profesorul Baker trebuie să-l rezolve se referă la retragerea Papei Benedict al XVI-lea, Joseph Alois Ratzinger. Care sunt cu adevărat motivele retragerii Papei? Implicațiile conspirațiilor vor fi mult mai îngrozitoare decât cele din Biblia pierdută. Vor declanșa oare răspunsurile la aceste întrebări o criză mondială de proporții?
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
din cauza acestei poziții. Un al doilea mister, de această dată din istoria mai recentă, pe care profesorul Baker trebuie să-l rezolve se referă la retragerea Papei Benedict al XVI-lea, Joseph Alois Ratzinger. Care sunt cu adevărat motivele retragerii Papei? Implicațiile conspirațiilor vor fi mult mai îngrozitoare decât cele din Biblia pierdută. Vor declanșa oare răspunsurile la aceste întrebări o criză mondială de proporții?
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
și reggae, mai are și mood-uri de southern/hardcore și uneori chiar de blues și jazz. Influențat de toboșari că Noah WUV Bernardo, Lester Estelle Jr., Matt Halpern și Ray Luzier. Playlistul lui trebuie să conțină P.O.D., Korn, Papa Roach, RATM, dar are "rătăciri" de Meshuggah, August Burns Red, Underoath. Trupa lucrează în prezent la primul album Outstorm, piese că "Freedom", "Storm", "Back Home", "Let It Rain" sau cele mai noi piese cu videoclip, "Stay Away", "We Are Hardcore
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
predat filozofia. Aici, el a intrat în serviciul lui Kurfürst Philipp Christoph von Sötern, arhiepiscopul de Trier și Speyer, care era ținut captiv de către împăratul Ferdinand al III-lea. Arhiepiscopul l-a trimis într-o misiune pentru a negocia cu Papa Urban al VIII-lea. Împăratul a considerat această activitate diplomatică ca o formă de spionaj și i-a interzis lui Schyrleus să mai revină în țară în 1641. În anii 1640 a fost profesor de filosofie la Trier. În 1642
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
îndrăzneală că, după ce a meditat o lungă perioadă de timp cu privire la sistemele lui Ptolemeu, Copernic, Tycho Brahe și alți astronomi, el a fost convins că toți acești oameni de știință au avansat teorii inutile. El a dedicat lunile lui Jupiter Papei Urban al VIII-lea, numindu-le "Astres Urbanoctavianes". De asemenea, a scris că Saturn avea doi „tovarăși” și că aceștia erau periodic eclipsați de planetă. El a dedus că ei aveau orbite independente proprii și că iluminau planeta Saturn, care
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
a fost cel de-al 23-lea papă și patriarh al Bisericii ortodoxe copte a Alexandriei și al Bisericii Ortodoxe a Alexandriei, succesor al Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu (385-412). A devenit papă într-o perioadă dificilă în care populația Alexandriei era divizată de un conflict între creștini
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
a fost cel de-al 23-lea papă și patriarh al Bisericii ortodoxe copte a Alexandriei și al Bisericii Ortodoxe a Alexandriei, succesor al Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu (385-412). A devenit papă într-o perioadă dificilă în care populația Alexandriei era divizată de un conflict între creștini și păgâni. Edward Gibbon l-a descris ca fiind „... veșnicul dușman al păcii și virtuții, un om îndrăzneț și rău, ale cărui mâini au fost
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
păgâne din templu, ofensându-i suficient de mult pe păgâni pentru a provoca un atac împotriva creștinilor. Gruparea creștină a reacționat și i-a forțat pe păgâni să se retragă în templul lui Serapis. Împăratul Teodosiu I i-a cerut papei Teofil, printr-o scrisoare, să-i ierte pe păgâni, dar să le distrugă templul; potrivit lui Socrates Scholasticus, un contemporan al papei, distrugerea templului a fost sugerată de Teofil însuși. Scholasticus a consemnat că: Distrugerea templului lui Serapis a fost văzută
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
și i-a forțat pe păgâni să se retragă în templul lui Serapis. Împăratul Teodosiu I i-a cerut papei Teofil, printr-o scrisoare, să-i ierte pe păgâni, dar să le distrugă templul; potrivit lui Socrates Scholasticus, un contemporan al papei, distrugerea templului a fost sugerată de Teofil însuși. Scholasticus a consemnat că: Distrugerea templului lui Serapis a fost văzută de mulți autori antici și moderni ca un moment istoric reprezentativ pentru triumful creștinismului asupra celorlalte religii. Potrivit cronicii scrise de
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
acest timp a părăsit Franța în doar două ocazii: mai întâi, în 1629, pentru a preda istoria ecleziastica la Madrid, la invitația lui Filip al IV-lea, si apoi, în 1639, pentru a fi făcut cardinal la Romă, la dorința Papei Urban al VIII-lea. Nu a mai predat începând de la vârsta de șaizeci de ani, dar și-a păstrat postul de bibliotecar, în care i-a succedat lui Fronton du Duc (1623), și și-a dedicat restul vieții sale realizării
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
polemice; el a fost mai blând în discuțiile cu Grotius. Memoria lui Pétau a fost sărbătorită a doua zi după moartea lui de către Henri Valois, unul dintre elevii săi, si de Leo Allatius într-un poem grec compus la cererea Papei Urban al VIII-lea. Un crater de pe Lună a fost numit Petavius în onoarea lui.
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
un moment de durere" și a spus într-o declarație de presă că gândurile sale sunt cu victimele cutremurului. Șeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și președintele francez François Hollande au postat pe Twitter mesaje de condoleanțe prim-ministrului Matteo Renzi. Papa Francisc și-a exprimat, de asemenea, solidaritatea cu victimele și a trimis șase pompieri din mica brigadă a Vaticanului pentru a ajuta la operațiunile de salvare. Ziua de 27 august a fost declarată zi de doliu național. Funeralii pentru 35
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
om în zdrențe. Este Tannhäuser, pe care prietenul său nu îl recunoaște. Cand în cele din urmă își dă seama, îl întreabă dacă a dobândit iertarea (D: "Ich hörte Harfenschlag": am auzit sunetul de harpa). Trubadurul, agresiv, îi răspunde că Papă a refuzat spunând că așa cum bătrânul sau toiag nu va înflori niciodată, așa nu va primi el iertare pentru păcatul sau. Tannhauser declama Narațiunea: "Inbrust im Herzem" ('3: Inima în flăcări), declarând că vrea doar să se întoarcă în brațele
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
bizantine au fost: melodiile ebraice, cultura muzicală greacă având o teorie muzicală și notație stabilită de secole și cultura populară romană. Din Orient, diferiți călugări duc spre Occident muzica creștina bizantină împreună cu sistemele modale grecești. Cel care avea sa devina papa, Grigore cel Mare, studiază muzica bizantină și importă acel -okto-ehos- cele opt glasuri pe care biserica romano-catolică le va numi moduri. Existau pe lângî cele patru glasuri autentice încă patru glasuri derivate din acestea fiind cu o cvintă inferioară. Astfel
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
tonalității temperate, pe vremea lui Bach, acest sistem va reprezenta baza muzicii cultice și culte. Dupa scindarea Imperiului Roman devenise o necesitate organizarea slujbei muzicale unice pe tot teritoriul controlat de Biserica, lucru vital pentru recunoașterea autorității centrare. Astfel că papa Grigore cel Mare(590-604) alcătuiește cunoscutul Antifonar, colecția de corale pe textele psalmilor biblici în limba latină, care va fii impus cu forța în țările catolice europene. Din ordinul său se înființează la Roma prima școală de cântăreți în care
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
un atac surpriză împotriva francezilor și a obținut o victorie decisivă, punând capăt oricărei rezistenței franceze. Pe 11 noiembrie 1500, Ludovic al XII-lea al Franței și Ferdinand al II-lea de Aragon au semnat un pact secret cu acordul papei Alexandru al VI-lea: tratatul secret de la Granada, care prevedea împărțirea Regatului de Napoli. Frederic I de Neapole, care nu știa de existența acordului, în 1501, când francezii i-au invadat regatul, a cerut ajutorul aliatului său, Spania. Frederic I
Bătălia de la Garigliano (1503) () [Corola-website/Science/336810_a_338139]
-
acesteia va fi amânată până când avea să ajungă în Scoția. Căsătoria lui Eduard, Prințul de Wales, a fost luată în considerare de regele Eduard al Angliei, acest lucru fiind clar din faptul că o dispensă papală a fost primită de la papa Nicolae al IV-lea la zece zile după ce a fost semnatul tratatul. După ce au primit dispensa Papala, Eduard, precum și Eric, i-au scris reginei Margareta. anticipând inaugurarea și căsătoria cu moștenitorul Angliei. Eduard și Gardienii au conținuat negocierile, bazându-se
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
I, regele Khosrau al II-lea al Persiei Sasanide și Al-Mundhir, conducător al gassanizilor. În mod tradițional, sărbătoarea sfinților Serghie și Vah a fost celebrată pe 7 octombrie în Occident. În calendarul tridentin ei erau sărbătoriți în aceeași zi cu Papa Marcu și cu martirii Marcellus și Apuleius. În 1716 această zi a devenit sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria, Regina Rozariului, iar comemorarea lui Serghie, Vah și a celorlalți sfinți a fost mutată pe 8 octombrie. Sărbătorirea lor a fost restabilită pe
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
a fost construită în Roma în secolul al IX-lea. Arta creștină îi reprezintă pe cei doi sfinți ca soldați în haine militare, cu ramuri de palmier în mâini. Sărbătoarea lor are loc pe 7 octombrie, iar în "Sacramentarium" al Papei Ghelasie li se atribuie o liturghie. Nomazii din deșert îl consideră pe Serghie ca un sfânt patron. Potrivit tradițiilor Bisericii Armene, Serghie, sau Sarkis, a fost venerat ca un general creștin în Armata Romană. El a fost martirizat împreună cu fiul
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
a datorat mai ales influenței cancelarul german și lui Eugenio Pacelli, din 1917 nunțiu în Bavaria, la München. Ratti avea să devină celebru în 1920 drept singurul diplomat care a rămas în Varșovia în timpul Războiul Polono-Sovietic și a fost ales papă cu numele de Pius al XI-lea în anul 1922. După ce a germanilor din 1918 nu a reușit să câștige războiul pe Frontul de Vest, Generalul Ludendorff a propus în luna septembrie să se ceară pace pe baza planului prezentat
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
și romană) în artă, ceea ce a dus și la impulsionarea studiilor de anatomie umană. Practica de a diseca corpul uman a fost interzisă timp de multe secole, datorită convingerii că trupul și sufletul sunt de nedespărțit. După ce a fost ales papă Bonifaciu al VIII-lea, practicile de disecție au fost din nou permise pentru observații. Mulți pictori și artiști au efectuat disecții ei înșiși, efectuând observații atente ale corpului uman. Printre ei au fost Leonardo da Vinci și Andreas Vesalius, doi
Ecorșeu () [Corola-website/Science/337154_a_338483]
-
identitatea imperiului și a Bisericii) și cea din Vest (în care era o separație clară între Biserică și stat). Dacă în Antichitate, instituțiile religioase erau subordonate statului, în Evul Mediu Biserica creștină se consideră superioară statului, lucru consfințit ulterior de către papa Bonifaciu al VIII-lea în 1302. Apar două mari direcții în ceea ce privește raportul dintre politică și religie. Deși intolerantă față religia greco-romanilor, Biserica Catolică asimilează elemente ale ideologiei antice, cum ar fi filozofia platonică și aristoteliană (prin intermediul bizantinilor și arabilor) și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
exista fără participarea divinității. De aceea ar trebui ca statul să fie subordonat Bisericii și trebuie să contribuie nu numai la asigurarea cerințelor materiale, ci și spirituale ale membrilor săi, astfel încât fiecare cetățean să fie un bun creștin. Mai mult, papa, ca reprezentant suprem al divinității, are dreptul să sancționeze monarhii, teză care avea să aibă o importanță deosebită în evoluția relațiilor politice medievale. În ceea ce privește individul, acesta trebuie să se supună legilor instituite de stat, legi care sunt de trei tipuri
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]