14,308 matches
-
depășită cu privire la modul de a practica filozofia“79a. Wittgenstein formula întrebări, pe care le adresa sieși și în egală măsură celor care îl ascultau. Comenta răspunsurile care erau propuse și își dezvolta, pornind de aici, propriile sale gânduri. Uneori făcea pauze pline de tensiune luptând cu gândurile sale, o luptă care se putea citi pe fața lui foarte expresivă. În discuție era adesea nerăbdător și iritabil. Insista ca orice observație sau obiecție să fie exprimată cât mai clar. Ceea ce îi intimida
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
îl interesa - povestește Rhees - nu era să audă părerea mea. Voia pur și simplu să discute cu cineva pentru a câștiga claritate în gânduri și vorbise în mod sigur deja cu alții. Apronunțat cuvintele rar și a spus: «Mai am (pauză) puțini bani. Și până se termină, aș putea să trăiesc din ei și să lucrez.»“95 La scurt timp după aceea, în august 1936, s-a stabilit în cabana care se construise pentru el înaintea războiului, într-un loc izolat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să pregătesc pentru tipar cel puțin o parte a cărții mele. Nu voi fi în stare niciodată să fac asta atât timp cât voi preda aici, la Cambridge. Cred, de asemenea, făcând cu totul abstracție de scris, că am nevoie de o pauză mai lungă pentru a gândi singur, fără a trebui să vorbesc cu cineva.“118 După ce s-a întors dintr-o călătorie în Austria, a comunicat Universității, în noiembrie 1947, hotărârea lui definitivă de a renunța la catedră. * * * Dornic să trăiască
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o face nu e cea mai potrivită pentru noi. Astfel, deși nu reușim să realizăm tot ceea ce am vrea pentru a ne menține sănătoși, am putea totuși să recuperăm din când în când, permițându-i corpului nostru să ia o pauză, să se igienizeze. Pe scurt: ne putem dezintoxica organismul. Din trecut, până astăzi Viața în epoca modernă prezintă avantaje clare față de cea ce altă dată, în ceea ce privește sănătatea și nu numai. Există însă și dezavantaje: ne expune unei cantități mari de
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
adesea avertizați prin diverse articole sau campanii de informare să nu ne apropiem de cuptorul cu microunde cât timp acesta este în funcțiune. Din ce în ce mai mult, telefonul mobil este de asemenea acuzat în ceea ce privește dezvoltarea cancerului cerebral. Ni se recomandă să luam pauze dese dacă lucrăm în fața unui calculator. Aceste informații și recomandări trebuie luate în serios; Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a actualizat simptomele provocate de electromagnetism. Această listă cuprinde și durerile de cap, starea de iritabilitate și chiar agresivitatea. Tot aici
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
porți, eu m-am repezit la google: la Canoa Polo se născuse prin 1938, în Germania, La Canoa Polo Ortigia era cu mult mai tânără, doar de prin 2007. Așteptarea în stația de autobuz e un dat, la fel ca pauza de prânz, o continuare firească la de ce s-ar grăbi cineva pe aici și de ce și-ar face griji. Numai că e suficient să pierzi ultimul pullman 30 și te trezești că, ori devii prada unui taximetrist, ori va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
după care veneau și plecau autobuzele. Sosite la intervale, uneori, de peste o oră, plecau apoi către stazione centrale, gara, aflată la vreo doi kilometri, care părea a fi un alt capăt de linie și unde, din nou, mai luau o pauză. Cu oboseala adunată, m-am chinuit un pic să-mi amintesc de ce imi parea cunoscut numele pieței și am realizat abia, în Palermo, în ziua în care am ajuns acolo, aflând, întâmplător, că era data la care se comemorau niște
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
numești cu cuvinte urâte pe Ion. Este corect? Ion: Da. Mircea: Da. Mediatorul: Ion, ce te-a făcut să încerci să cumperi fără rând? Ion: Eu mă grăbeam să reușesc la atelierul de muncă. Mai erau încă zece minute si pauza se sfârșea si mai trebuia să trec si prin clasă să-mi iau geanta. Îmi era frică să nu întârzii. Mediatorul: Deci tu ai încercat să cumperi fără rând deoarece te grăbeai să nu întârzii la lecții? Ion: Așa este
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
să iasă mai repede din baie. * Ascultăm știrile la radio. * Discutăm cu un cunoscut în stația de autobuz. * În timpul călătoriei cu autobuzul, întocmim în gând o listă cu cumpărăturile pe care vrem să le facem după orele de muncă. * În timpul pauzei vorbim la telefon cu un prieten. * După amiază scriem pe calculator o scrisoare cu ajutorul unui editor de text și apoi o punem la poștă, după cum putem comunica prin Internet cu ajutorul programului Messenger. * Înainte de culcare ne rezervăm timp să citim ziarul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
alții poate fi inexactă, întrucât aceștia încearcă să se protejeze spunând doar ce cred că dorim să auzim, nu adevărul. Mai subliniem că în zona oarbă operează cu precădere individul care încearcă să copleșească interlocutorul cu vorba și rar face pauză ca să primească o reacție oarecare. În relația de muncă o astfel de persoană încearcă să domine. Pe de altă parte, un manager sau lider care încearcă să dea impresia de atotștiutor creează un singur sens al curgerii informației și, evident
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mai mult despre asta. * Cum este acest lucru? * Înțeleg. * Aș dori să ascult mai mult despre acest aspect al problemei. * Știu că este dificil să vorbiți despre o asemenea situație. * Puteți explica mai mult? Tăcerea În timpul consilierii se pot produce pauze în comunicarea verbală. Ele se pot întinde de la câteva secunde la câteva minute. Semnificația pauzelor depinde de când au loc și cine le produce. Liderul trebuie să judece motivul pauzei și să răspundă în mod potrivit la producerea ei. Momentele în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
despre acest aspect al problemei. * Știu că este dificil să vorbiți despre o asemenea situație. * Puteți explica mai mult? Tăcerea În timpul consilierii se pot produce pauze în comunicarea verbală. Ele se pot întinde de la câteva secunde la câteva minute. Semnificația pauzelor depinde de când au loc și cine le produce. Liderul trebuie să judece motivul pauzei și să răspundă în mod potrivit la producerea ei. Momentele în care tăcerea se produce și motivele posibile care o declanșează pot fi din cele mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
situație. * Puteți explica mai mult? Tăcerea În timpul consilierii se pot produce pauze în comunicarea verbală. Ele se pot întinde de la câteva secunde la câteva minute. Semnificația pauzelor depinde de când au loc și cine le produce. Liderul trebuie să judece motivul pauzei și să răspundă în mod potrivit la producerea ei. Momentele în care tăcerea se produce și motivele posibile care o declanșează pot fi din cele mai variate. * La începutul unei sesiuni de consiliere, interlocutorului îi este teamă să discute problema
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
are în vedere oamenii care nu pot dialoga din principiu pentru că nu sunt în stare să asculte, nu-și pot urmări decât fluxul interior al gândirii fără să-l coreleze cu al celuilalt. Pentru aceștia, replica partenerului este numai o pauză, o întrerupere, adeseori enervantă în propriul demers. Cea de a doua, se referă la oamenii care intră în dialog numai atunci când partenerul are idei asemănătoare cu ale lor și care, parafrazându-l pe Helvetius, respectă spiritul celuilalt proporțional cu spiritul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
biroul șefului și, în cunoștință de cauză, să acționăm în consecință. Timpul Dacă dorim un auditoriu receptiv, îl convocăm dimineața. Dacă dorim un auditoriu nerăbdător, nervos, îl convocăm înainte de masa de prânz. Dacă îl dorim agreabil, ținem ședința imediat după pauza de masă, iar dacă chiar dorim să fie apatici, îi convocăm după-amiaza. Dacă dorim să obținem neapărat ceva, încercăm la terminarea programului. Adversarul poate renunța și e posibil să ne dea dreptate cu gândul de a prinde mașina (troleul, metroul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
poartă mai mult de 30-35 % din semnificațiile vehiculate într-un dialog social. De asemenea, numai 7 % din comunicarea unei emoții se realizează prin canalul verbal, 55 % se transmite prin canalul vizual și 33 % prin canalul paralingvistic (tonul vorbirii, accent, ritm, pauze). Cu alte cuvinte, în comunicarea afectivă canalul vizibil domină asupra conținutului verbal. Fără îndoială, gesturile, activitatea vizibilă a celui care vorbește au mare valoare de comunicare; ele vehiculează în interacțiunea socială un ansamblu de informații care lipsesc în mesajul verbal
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Când pregătim suportul vizual să avem grijă să fie simplu, iar forma de prezentare să o limităm la 2-3 culori. Comunicarea verbală Cum folosim inflexiunile vocii pentru a transmite ideile și informațiile? Cum ținem sub control frecvența, volumul, nivelul și pauzele în vorbire? Cum folosim vocea în așa fel încât să creăm interes? Iată un set de întrebări pe care le ridică comunicarea verbală la care răspundem cât mai concis în cele ce urmează. Frecvența Nu se poate vorbi de o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
întregi pot fi folosite în acest sens. Într-o frază putem folosi o inflexiune crescândă (de la minim la maxim) spre a exprima o doză de siguranță și o inflexiune descrescândă pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
inflexiune descrescândă pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Variem tonul și viteza cu care vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm", "ă". În locul lor facem o pauză. * Folosim eficient gesturile și expresiile faciale. Zâmbim către audiență. Folosim gesturile cu mâna în mod potrivit. Între gesturi, ne odihnim mâinile sau le punem încet pe pupitru. Ne aplecăm ușor înainte. Ne deplasăm de lângă podium dacă este posibil. * Să fim
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]