15,959 matches
-
un neo-haiduc de Geneva. Imaginea occidentalului naiv, bogat și numai bun de jecmănit există în imaginarul colectiv al mai tuturor popoarelor din Orient. De exemplu, în limba greacă, cuvântul koutofrangos desemnează francezul naiv, nu foarte inteligent, "bun de furat". Iar verbul a jecmăni vine din maghiarul zsakmany, care înseamnă a prăda. Cea mai bizară, paradoxală, înfricoșătoare rugăminte către Dumnezeu pe care am auzit-o astăzi: aceea de a nu exista viață dincolo de marea trecere. Frica de necunoscut sau dorința de certitudine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
între Byron și Shelley, cum apărea societatea engleză în romanele lui Jane Austen și multe altele. Odată, Dragoș Protopopescu cel nervos m-a făcut de doi bani pentru că am pronunțat numele lui Shakespeare cu accent pe ultima silabă, ca în verbul „expir“... R.P. À la française. Influența domnului Ross și a mustății lui... A.R. A, nu, nici pomeneală. Pentru că așa învățasem în copilărie de la mama mea și îmi revenise nu știu cum în limbă. Doamna Cartianu, pe de altă parte, era finețea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
EKG, sfidând orice EKG, orice moment muzical, orice iubită: sunt singur și n-o să mă găsească decât liftiera! Inima bătându-mi tot mai puternic, am renunțat la puls și ceea ce m-a salvat - dacă îmi este permis să folosesc acest verb - a fost o literă: în plină spaimă, am început să mă joc - da, acesta e cuvântul inadmisibil, care dovedește că nu pot să susțin un moment tragic până la ultima consecință, așa cum nu pot concepe că-mi trăiesc ultimele 5 minute
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
al președintelui Ceaușescu. Și mărturisesc că de mult n-am avut o satisfacție mai mare, mai izvoditoare de încredere în viitor.“ (România liberă, 22 martie 1975) „Beneficiem de o conștiință dinamică, activă, revoluționară. Suntem pe cele mai febrile trepte ale verbului a face și a fi. În spiritul orientărilor partidului, ale secretarului său general, concepem conștiința ca un factor activ, o forță creatoare, revoluționară, ca pe o nevoie vitală, ca pe o propulsare spre viitorul cel mai bun, mai fericit.“ („Trepte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1978) DIMA Al. „Neobosita și complexa activitate a tovarășului Nicolae Ceaușescu se aplică necurmat tuturor domeniilor creației materiale și spirituale a poporului nostru în raport cu transformările tot mai adânci ale istoriei națiunii române, la marile evenimente ale căreia a participat cu verbul său înflăcărat și cu fapta sa energic pilduitoare.“ („Omagiul slujitorilor științei“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 438) „După cum se știe, istoriografia noastră literară s-a dezvoltat ca valorificare a moștenirii literare, aceasta fiind concepută ca parte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fruntariile României, la aportul constructiv al patriei noastre la acest conclav al statelor europene, efort purtând insigna eminentă a purtătorului nostru de cuvânt, expresie a dorințelor și aspirațiilor comune, care este excepțional om de stat, președintele țării. Încă o dată, prin verbul său când calm, când înflăcărat, cu o amprentă atât de constructiv personală, glasul României s-a auzit răspicat iscând sentimente de stimă și adeziune pentru nobilele idealuri susținute în arena internațională.“ (Familia, august 1975) GHILIA Alecu Ivan „În aceste zile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pat, pe masă Și-n grinzi, ca liliecii fără casă. Ne-ați sta sub limbă și-n priviri hoțește, În călimări și-n măduva din dește. Minciuna suplă, știu, nu vă lipsește În craniul de hidră ori de pește, Dar verbul vostru, totuși, putrezește. Ne-ați revărsa-n veșmântul aurorii Tot ce-au ascuns sertarele pandorii, Și-ați prăvălii și stâncile, și norii, Ne-ați alunga din ceruri și cocorii, Fumul de jertfă, vulturi și prigorii. Dar suptă, rătăcită-n unde
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
totuși, putrezește. Ne-ați revărsa-n veșmântul aurorii Tot ce-au ascuns sertarele pandorii, Și-ați prăvălii și stâncile, și norii, Ne-ați alunga din ceruri și cocorii, Fumul de jertfă, vulturi și prigorii. Dar suptă, rătăcită-n unde, În verbul epileptic când s-ascunde Târându-se-n tăcerea ca de pâslă, Silaba voastră face viermi și mâzgă.“ („Clevetitorilor patriei“, Contemporanul, 30 aprilie 1976) „Din frunză-n frunză gândul, voltaic arc, va crește, din casă-n casă visul va ninge argintiu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care-n țară cresc victorii noi în marea partidului lumină din calda ngemănare de suflu românesc. Precum o poartă-n suflet să bată-n soare ora un Fiu și-o Fiică-a țării - ai timpului titani - și le urăm cu verbul sonor amândurora în epoca de aur, a păcii: «La mulți ani!»“ („Urare românească“, România literară, 1 ianuarie 1987) „Partidul Comunist Român e dorul de-a fi pe culmi, de timp netulburați cum ne conduce azi Conducătorul, Partidul Comunist Român e
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a realiza un tip de erou comunist real și puternic, de ce procesele sufletești ale acestui erou sunt mai dramatice și mai semnificative. El reprezintă conștiința și spiritul epocii în care trăim.“ („Confesiune“, Gazeta literară, 20 noiembrie 1958) ȘTEFĂNESCU Al.I. „Verbul inspirat, chibzuit, ultralucid al Secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a înfățișat pe larg, cu avânt și cumpătare în același timp, realizările poporului român, proiectele lui, visurile lui și căile care pot duce la înfăptuirea acestor proiecte și visuri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru stema de izvoare Este fiica României, fapta-i stând în adevăr. Om de știință și de pace, viața mai presus își pune Pentru-a patriei mărire în prezent și în viitor, Către creșterile-aievea sevele să se adune, Ne-nfricate să-nlumine verbele din tricolor. Inima bătând alături de al Țării Președinte, Neodihna-i legendară veghetoare e-n temei De iubire și măsură câte trepte înainte Sunt în comunista vreme și-n fertilele idei. („Gând frumos“, România literară, 5 ianuarie 1984) „E Ceaușescu însuși
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și făcuse, la o prietenă de-a ei, croitoreasă, câteva zeci de scutece. De altfel, majoritatea lucrurilor pentru mica făptură fuseseră nu cumpărată, ci - prin rețele complexe - procurate, cineva aflat la capătul unui lanț salvator ne rezolvase (în acei ani, verbul a rezolva se conjuga, într-un mod bizar care îmi zgârâia urechile, cu reflexivul). Îmi amintesc cât de greu procurasem cămășuțele de pânză, căciulițele de bumbac și păturile (urâte, dar, în sfârșit, de dimensiuni potrivite pentru un nou-născut). Soacra mea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bine și avea jocul mai expresiv; ceilalți o adorau pe a doua, nu pentru că era blondă și avea ochi vicleni, dar spuneau ei pentru că vocea sa avea un timbru mai cald, iar jocul său era mai natural. Mă servesc de verbul "a adora", în lipsă de altul mai potrivit, pentru a exprima cu el acea dispoziție proprie vârstei la care ne găseam atunci (noi care nu trecuserăm încă de 17 ani) și care explică de ce, aproape niciodată, un tânăr nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lua pacientului viața și Îi lua În felul acesta și febra. Ceea ce vreau să spun este că Sisif Îmi apare În această noapte un personaj perfect coerent. În loc de compasiune, el cere respect. Iar a spera devine În cazul său un verb la fel de important ca a construi. Îmi place să cred că tocmai acest lucru vroiau grecii de la el. În rest, morile de vînt ale lui Sisif Îl atrag mereu pe vîrful muntelui. Depinde ce va găsi acolo sus. Am ieșit să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
vers dintr-o odă a lui Horațiu „O, Leucone, stînd de vorbă timpul a și trecut”... Alternanței clasic-baroc i-am putea opune, probabil, un Ianus care ar avea o față clasică și alta barocă. Ithaca și aventura coexistă. Și În timp ce verbele clasicismului sînt a iubi și a crede, barocul le preferă verbul a spera. Nu văd cum am putea renunța la unul din ele. Speranța e barocă, iar memoria e fidelă clasicismului. De aici Înverșunarea cu care a fost rîvnită și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
vorbă timpul a și trecut”... Alternanței clasic-baroc i-am putea opune, probabil, un Ianus care ar avea o față clasică și alta barocă. Ithaca și aventura coexistă. Și În timp ce verbele clasicismului sînt a iubi și a crede, barocul le preferă verbul a spera. Nu văd cum am putea renunța la unul din ele. Speranța e barocă, iar memoria e fidelă clasicismului. De aici Înverșunarea cu care a fost rîvnită și negată Elada. Memoria are nevoie de ea, În vreme ce speranța o contestă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
prin care a putut desluși „voința lui Dumnezeu”. Dar asta nu înseamnă că drumul i-a fost trasat dinainte, ca printr-o fatalitate. Pelerinul trebuie să „hotărască” etapă după etapă drumul pe care-l are de urmat: în acest context, verbul spaniol determinar apare de treizeci și șapte de ori. Abia după ce examinează rațional situația și cântărește diferitele mișcări ce-i tulbură sufletul, privește încotro îl poartă „asentimentul voinței”: abia atunci, când nu mai apare nici o umbră de îndoială, recunoaște voința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Iași) care a fost jucată pe numeroase scene din țară și străinătate, precum și, în trei variante, la televiziune, cunoscând un mare succes. Dedicându-se genului dramatic, Andi Andrieș a scris într-un interval scurt mai multe piese într-un act: Verbul galben (1968), Duet (1970), Interludiu (1972), Vârsta zero (1973), Destinul - vioara a doua (1973), pe care le-a reunit în volumul Interludiu (1973, București, Editura Eminescu). Pentru acest volum i s-a conferit Premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu“ din Ipotești-Botoșani. A tradus din limba italiană (Alfredo Balducci, Mario de Michelli, Nino Palumbo, Giorgio Sterhler, Eugen Coșeriu, Nicolae Iorga etc.) și în limba italiană. A publicat volumele monografice: Structura gramaticală a limbii române. Verbul (Iași, Editura „Junimea“, 1976); Limbajul poetic eminescian (Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și pronumele. Adverbul (Iași, Editura „Junimea“, 1987); Morfo-sintaxa verbului românesc (Editura Universității „Al.I. Cuza“, 1997); Gramatica limbii române (Iași, Editura „Polirom“, 1997, 1999, 2000, 2004, 2005, 2008). Îngrijește mai multe ediții, între care: M. Eminescu, Despre cultură și artă (Ed. „Junimea“, Iași, 1970); M. Eminescu, Poezii (Ed. Universității
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sublinia că „a scrie text curent nu este o îndeletnicire atât de ușoară, textul opunând adesea rezistență la lectură lui de către un cititor avizat, nu la informația banală, ci la informație de mare acuratețe”. În prelegerea Impact vectorial condiționat al verbelor sciendi, dicendi, docendi, scribendi din perspectiva geniului limbii, profesorul Petru Ir. Pogângeanu spune că „cea mai bună răsplată morală ce ne-o oferă științele exacte, daca ne cultivăm intelectul cu ajutorul lor, este capacitatea de a rosti logic, clar, distinct, stilistic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
zilele de lucru salutându-se cu respectul ce și-l purtau unul altuia. Cu prilejul dezvelirii plăcii memoriale (5 mai 1991), profesorul Petru Ir. Pogângeanu, cucerit de măiestria cu care Lucian Blaga știa să cultive antinomia vectoriala a celor două verbe - a spune și a tăcea atrage atenția participanților cu precizarea: „a spune, vorbi, grâi, rosti e o virtute care este supusă celei mai severe morale că și verbul a tăcea, a fi riguros cu tine însuți în actul rostirii, când
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cu care Lucian Blaga știa să cultive antinomia vectoriala a celor două verbe - a spune și a tăcea atrage atenția participanților cu precizarea: „a spune, vorbi, grâi, rosti e o virtute care este supusă celei mai severe morale că și verbul a tăcea, a fi riguros cu tine însuți în actul rostirii, când acesta nu este strict necesar sau când nu are suficient temei obiectiv”. Profesorul Florin Marin, în volumul Școală de Farmacie Clujeana publicată în anul 2004, caracterizându-l pe
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cuvinte precum: sgârcenie, sgomot, sensual, îndrăsnesc, isbutesc, isbândă etc. - scrierea cu -e final a unor cuvinte care se pronunțau cu -ă: ușe, plaje, [el] sufere, grije, cămașe, revanșe, păpușe etc. - scrierea cu ă în loc de e: reazăm; - forma veche a unor verbe, la indicativ prezent, pers. I, sg: țiu, reviu; - redarea prin diftongul ia a sunetului e sau a diftongului ea: îngenunchiarea, auziam, vorbiam, mărturisia ș. a. - grafia veche, antebelică, pentru cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală. În schimb, toleranța propriu- zisă este văzută ca o slăbiciune gravă, care le-ar permite „străinilor” să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]