137,849 matches
-
se ajunge la un alfabet rațional, că „doar nu scriem pentru cei morți”, iar „meșteșugul scrierii este aflat ca să ne Înțelegem și cu cei care nu sunt de față cu noi.” Cunoștințele despre limbă ale lui Heliade sunt surprinzătoare pentru vremea aceea, când ne aflam la Începuturi, dar se știe că Întregul sistem al informațiilor sale au avut la bază autodidacticismul. Corespondența purtată de Heliade cu V. Alecsandri, cu C. Negruzzi, cu Gh. Bariț, a vizat unificarea normelor limbii, fenomen părăsit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cheltuiască energia În lupta pentru formația limbii din Învălmășeala căreia nu putea vedea limpede adevărata poezie, Heliade ar fi putut deveni un foarte mare poet.” „Zburătorul” de I.H. Rădulescu este o baladă scrisă În versificație clasică, așa cum era firesc la vremea aceea. Mai mult, se face aprecierea că există din acest punct de vedere o influență elenistică, anacreontică și chiar a poeziei limbilor moderne, franceză și engleză. Textul poetic este scris În versuri lungi, de 13 - 14 silabe, impunânduse În acest
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.” Chiar viața e posibilă În peisaj: „o sanie ușoară...” și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast care cuprinde „păduri”, „stele”, „cerul”, „câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu anotimpuri grele, cu parcuri și străzi solitare, mediul social, prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant, criza morală prin care trecea poetul la vremea când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui Ch. Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adevăr absolut, dacă luăm În considerație că nici cel mai rațional gânditor, până acum, nu a putut evita gândirea mitică. Poezia „Gorunul” este o „demonstrație” lirică a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat. Dar ei, În clipa asta simțeau că-o să rămână... De mult e mort bunicul, bunica e bătrână... Ce straniu lucru: vremea! - Deodată pe perete Te vezi aievea numai În ștersele portrete. Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ochi de ametist, Și ți-am părut romantic și poate simbolist. Și cum ședeam... departe, un clopot a sunatAcelași clopot poate - În turnul vechi din sat... De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat.” Poezia „Aci sosi pe vremuri” face parte din volumul „Pe Argeș În sus”, publicat de Ion Pillat (1891-1945), În anul 1923, Într-o perioadă când simbolismul Își Încetase traseul, iar o bună parte dintre poeții vremii Își Îndreptau atenția spre o altă mișcare literară, cea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În turnul vechi din sat.” Poezia „Aci sosi pe vremuri” face parte din volumul „Pe Argeș În sus”, publicat de Ion Pillat (1891-1945), În anul 1923, Într-o perioadă când simbolismul Își Încetase traseul, iar o bună parte dintre poeții vremii Își Îndreptau atenția spre o altă mișcare literară, cea din jurul revistei „Sburătorul”, aflată sub Îndrumarea lui Eugen Lovinescu,promotorul mișcării literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestui volum se Înscriu În paradigma unei lirici tradiționaliste, dar se pare că era necesară o asemenea manifestare poetică, Într-o prea lungă căutare a unei statornicii. Considerată de G. Călinescu o capodoperă a liricii românești, poezia Aci sosi pe vremuri se impune printr-un lirism tradițional, dar mai ales, printr-o sensibilitate cum numai Ion Pillat a putut să exprime. Tradiționalismul acesta nici nu trebuie socotit ca latură a Întârzierii pe calea modernismului, ci pur și simplu o Întoarcere la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ales, printr-o sensibilitate cum numai Ion Pillat a putut să exprime. Tradiționalismul acesta nici nu trebuie socotit ca latură a Întârzierii pe calea modernismului, ci pur și simplu o Întoarcere la valorile clasice, atitudine Întâlnită la mulți dintre poeții vremii, printre ei, Lucian Blaga și chiar Ion Barbu. Tema fundamentală a poeziei o constituie timpul, văzut ca o trecere marcată de biografia celor implicați În evenimente, Întrepătrunsă, indiscutabil, de vârstele efemere ale ființei poetului. În același timp, tema conferă strofelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ci și faptul că este memorabilă, ori acest atribut aparține În exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu se adresează contemporanilor poetului. Încă din titlu se conturează o relație Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza un topos ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară, cu șirul eminescian de plopi, cu umbrele berzelor neschimbate În rotirea anotimpurilor, pare același, vremurile sunt mereu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară, cu șirul eminescian de plopi, cu umbrele berzelor neschimbate În rotirea anotimpurilor, pare același, vremurile sunt mereu altele: un „atunci” al bunicii Caliopi, tânără, subțiratică ce-și Înnobilează iubirea cu reflexul romantic al poeziei epocii, Heliade și Lamartine, și un „acuma” al noului cuplu constituit În timpul modern al „trenurilor" și al distanței lucide, tandru-ironice, tutelate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că În substanța acestora se ascund tainele sacre ale vieții, timpului, iubirii și morții, este sugerată, În poem, printr-o enumerare de evocari nostalgice, menite să sugereze, ideea perisabilității acestora. Vârstele ființei, momentele grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de Lucian Blaga, mitul marii treceri. Revendicată În egală măsură de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de Lucian Blaga, mitul marii treceri. Revendicată În egală măsură de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat) poate ilustra sincronizarea lirismului tradițional cu sensibilitatea modernă. Păstrând din arealul primului, interesul pentru natura bucolică, nostalgia timpurilor de altădată, cultul strămoșilor (În ipostaza familiară), ea este modernistă prin rafinamentul textual
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de altădată, cultul strămoșilor (În ipostaza familiară), ea este modernistă prin rafinamentul textual și prin dimensiunea profunzimii. oooOOOooo Poeme Într-un vers: Tipar Nisipul poartă Încă plăpândă urma ta. Portret Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb. Floarea vremii Pe pajiști stânjeneii, În suflet toamnă iar. Ion PILLAT Marin SORESCU: POVESTE - comentariu literar „Sufletul tău funcționează cu lemne, Iar al meu cu electricitate. Dragostea ta umple cerul de fum, A mea e din flăcări curate. Totuși vom mai merge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din poeziile sale „seară”. „Sară” se justifica nu numai prin lipsa de unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o”, aparține, cum se știe, limbajului vorbit, mai expresiv decât „acolo”, gol de orice valoare expresivă și sugestivă. Forma folosită de poet s-a impus și din necesități prozodice. „Chaos” În loc de „haos” poate fi explicat prin adoptarea formelor neologice În vremea poetului. Cuvântul implicat este un neologism grecesc, devenit „haos”. „Dară” („Dară pe calea ce-ai deschis / N-oi merge niciodată...”) este un fonetism popular folosit de poet pentru a sugera atmosfera terestră, lumea din care vine fata de Împărat, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând Îl Înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe...” Mihai EMINESCU SĂ DĂM CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI O maximă celebră spune: „Să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zvonește că domnitorul jefuiește țara și postelnicul cade de la inima acestuia. Astfel, postelnicul Andronache Tuzluc este nevoit să-și ceară scuze În fața Banului C. În capitolul „Scene din viața socială”, se pun În evidență unele obiceiuri și tradiții, moda Îmbrăcămintei vremii. Viața socială este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu, Neagul Chioftea, Zamfir Ploscă, Vlad Boroboață, toți aflați În slujba unor boieri. Se discută despre modul cum trebuie să se fure; Păturică arată cum poate câștiga și de la aprovizionarea zilnică. Alte obiceiuri ale vremii sunt surprinse În capitolul al XVII-lea, „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”. Despre vătaful Gheorghe aflăm câte ceva din capitolul „Ce naduce anul, aduce ceasul”. Rămas fără slujbă, Gheorghe devine jălbar pe unde se făcea judecată. Într-o zi a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl face pe Gheorghe grămătic. Între Gheorghe și Maria, fiica Banului C, se naște un puternic sentiment de dragoste și, ca să nu intre Într-un păcat, Gheorghe părăsește casa protectorului său. Scriitorul a surprins și alte aspecte din viața societății vremii. Astfel, În „Italiana În Algir” ca și mai Înainte În capitolul „Teatrul În Țara Românească” se află scene cu caracter cultural. Urmărind destinul lui Dinu Păturică, scriitorul Își concentrează atenția asupra modului cum risipește acesta treptat-treptat Întreaga avere a postelnicului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]