137,849 matches
-
rânduieli specifice unei societăți bazate pe concurență și liberă inițiativă, este urmărită de către scriitor de-a lungul Întregului volum. Fără Îndoială, exponentul acestei categorii de țărani este Ilie Moromete, el se află În centrul atenției scriitorului, definindu-se În scurtă vreme, ca un adevărat exponent al acestui univers țărănesc. Acțiune se derulează pe mai multe planuri, scriitorul urmărind prin intermediul acestora destinul mai multor familii de țărani. Un plan urmărește devenirea și existența lui Ilie Moromete, reprezentantul tragismului soartei țăranului mijlocaș care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are un subiect așa cum se Întâmplă În majoritatea operelor de mare Întindere, aparținând genului epic. Distingem, cum e deja firesc, o expozițiune, menită să Întroducă receptorul În universul temporal, spațial și ontologic În care va Înota o bună bucată de vreme. De altfel, romanul este construit pe trei secvențe narative, socotite planuri existențiale. În prima secvență facem cunoștință cu familia lui Ilie Moromete, o adevărată familie infern, dacă ne gândim că aceasta s-a format din alte două, destrămate de destin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conflictul cauzat de motivele relatate mai sus, dincolo de poartă Întreține relații foarte diverse. S-a văzut că are o părere proastă despre cei care aleargă după avere, iar discuția lui cu Bălosu este concludentă. Dar personajul acesta, țăran Într-o vreme de aparentă liniște, se confruntă cu o acută lipsă de bani și orice Încercare de a intra În posesia lor, ca să-și plătească dările, adică rata la bancă și foncierea, este sortită eșecului. Motivul lipsei banilor acutizează și starea conflictuală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pofta inimii și nu după cea a tatălui ei. Birică, soțul Polinei, are un moment când Îl supune unei violențe țărănești, necesare și obișnuite În viața satului, pe fiul lui Bălosu, Victor, un fel de aspirant la viața politică a vremii. Polina trebuie văzută dintr-o perspectivă antitetică rebreniană. Ea este opusul Anei din romanul „Ion” al scriitorului ardelean. În cea de a treia secvență narativă, povestitorul continuă să prezinte momente care pun În evidență imaginea lumii satului Siliștea Gumești, aflat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doilea război mondial: timpul nu mai avea răbdare.” Acesta este deznodământul romanului. Cel de-al doilea volum, publicat În 1967, reia acțiunea primului dintr-o perspectivă narativă a rememorării. Acțiunea propriu zisă se 1petrece după douăzeci de ani, Într-o vreme când problema țărănească devenise poate și mai acută decât cea din vara anului 1937. Scriitorul reia faptele și Întâmplările petrecute după fuga băieților mai mari, din prima căsnicie cu oile și cu caii la București. Și de data aceasta, locul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889; „Păcat”, 1892; „În vreme de război”, 1898; d. schițe: „Momente”, 1901; e. povestiri: „Kir - Ianulea”, 1910. I. L. Caragiale poate fi socotit unul din cei mai mari dramaturgi și prozatori români din toate timpurile; un scriitor care poate servi ca model de artă literară. Mihail
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele din comedii, cu accente dramatice, chiar dacă aceasta reprezintă o altă etapă literară În creația scriitorului. Celălalt univers tragic al operei lui I. L. Caragiale este ilustrat atât În dramaturgie („Năpasta”) cât și În nuvele („Păcat”, „O făclie de Paște”, „În vreme de război”). În această parte a operei lui I. L. Caragiale se poate descopri o forța a analizei psihologice neîntâlnită În literatura română atunci. Din cele arătate mai sus, s-a putut vedea că Întreaga operă a lui Caragiale este remarcabilă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
timpul), precizat de către un personaj În actul al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre cei doi pune În lumină și viața morală a lumii prezente În comedie. Din prima scenă, aflăm că există o luptă politică dintre două grupări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
desfășurate constituțional; la care toate personajele se Îmbrățișează și se sărută, Închinând o cupa de șampanie În cinstea „unui stat curat constituțional!” Eugen Ionescu, În lucrarea „Portretul lui Caragiale", face o adevarată radiografie a personajelor din comedii: „Pornind de la oamenii vremii lui, Caragiale este un critic al oricărei societăți. Ceea ce Îl particularizează este virulența excepționala a criticii sale. Intradevăr, omenirea, așa cum ne e Înfațișată de acest autor, pare a nu merita să existe. Personajele sale sunt niște exemplare umane În așa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al lui Sin Ștefan, venit În Țara Românească În suita domnitorului fanariot Caragea, se afla la Haimanale cu familia, unde Îndeplinea funcția de secretar al Mănăstirii Mărgineni.Școala primară și gimnazială sunt urmate de viitorul mare dramaturg la Ploiești; din vremea aceea el a reținut figura memorabilă a Învățătorului Basile Drăgoșescu, „om rigid În privința virgulelor și ordinii gramaticale”, de la care recunoaște că a Învățat toată gramatica știută de el la maturitate. Ca oricare tânăr și Caragiale va fi făcut și alte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reținut figura memorabilă a Învățătorului Basile Drăgoșescu, „om rigid În privința virgulelor și ordinii gramaticale”, de la care recunoaște că a Învățat toată gramatica știută de el la maturitate. Ca oricare tânăr și Caragiale va fi făcut și alte năzbâtii prin Ploieștiul vremii. El povestește că Însoțindu-se cu fiii din mahalale, participă la acțiuni „revoluționare”; amintirea acestora, mai târziu au stârnit râsul. Înainte de a finaliza clasa a V-a de liceu, unde se Înscrisese deja, Ion Luca pleacă la București, cu intenția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unde Îi găsise un post de copist la Tribunalul Prahova, dar În același an, la o vârstă nu prea Înaintată, dar arătând mult mai În vârstă, cu barba lui mare și albă, precum „Dumnezeu”, s-a Îmbolnăvit și În puțină vreme, prin septembrie, a trecut În lumea de dincolo, lăsându-l pe fiul său Iancu fără nici un sprijin pentru un drum prin viață, Într-o epocă nu prea favorabilă pentru oameni ca el. A participat la „revoluția de la Ploiești”, a dezarmat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
copilărie, mergea pe stradă și „se ținea după oameni imitându-le umbletul și gesturile” ( G. Călinescu). În anii de școală, când era elev la Ploiești, pentru a intra fără bani la spectacolele de teatru ale unor mari trupe, poposind o vreme În oraș, adolescentul, pasionat de teatru, sărea peste ulucele gardurilor. În următorii ani, viitorul dramaturg a copiat roluri și a oficiat rolul de sufleor, iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gardurilor. În următorii ani, viitorul dramaturg a copiat roluri și a oficiat rolul de sufleor, iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei dramatice. Toate acestea Îi vor servi, nu peste multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau de la motive din proza europeană, ca de pildă, motivul lui Belfegor, preluat de Machiaveli și de La Fontaine. Remarcabile sunt următoarele nuvele: „La hanul lui Mânjoală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și critici”, din 1886. Problema pusă În discuție și atunci era cea legată de locul marilor scriitori În ierarhia națională, ca să nu-i zicem canon. Să nu se uite că I. L. Caragiale a fost contemporan cu Vasile Alecsandri, iar la vremea când Își scria celebrele comedii, bardul de la Mirceșți scria și el niște capodopere pentru vremea aceea: „Despot - Vodă” și „Fântâna Blanduziei”. Într-un articol intitulat „Literatura În teatrul dramatic”, I. L. Caragiale atacă repertoriul vremii găsind că literatura dramatică „jucată astăzi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marilor scriitori În ierarhia națională, ca să nu-i zicem canon. Să nu se uite că I. L. Caragiale a fost contemporan cu Vasile Alecsandri, iar la vremea când Își scria celebrele comedii, bardul de la Mirceșți scria și el niște capodopere pentru vremea aceea: „Despot - Vodă” și „Fântâna Blanduziei”. Într-un articol intitulat „Literatura În teatrul dramatic”, I. L. Caragiale atacă repertoriul vremii găsind că literatura dramatică „jucată astăzi cuprinde trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții, mai puțin categoria pieselor originale, atât de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
contemporan cu Vasile Alecsandri, iar la vremea când Își scria celebrele comedii, bardul de la Mirceșți scria și el niște capodopere pentru vremea aceea: „Despot - Vodă” și „Fântâna Blanduziei”. Într-un articol intitulat „Literatura În teatrul dramatic”, I. L. Caragiale atacă repertoriul vremii găsind că literatura dramatică „jucată astăzi cuprinde trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții, mai puțin categoria pieselor originale, atât de puține „că le-am putea număra pe degete...” Lipsa cronică a unei literaturi dramatice originale este una din cauzele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
istorice cu final stupid, ca „Patrie și domnitor”, „Păcatele bărbaților” de Mihail Pascaly și multe altele la fel de năstrușnice. Într-un articol intitulat „Teatrul românesc, deschiderea stagiunii 1878-1879” Caragiale critică foarte aspru conducerea acestei prestigioase instituții, căzută sub direcția Academiei, câtă vreme, directorul general este Ion Ghica, președintele Academiei, G. Sion din Pseudo- Ureche. Acest comitet teatral, „bucățică ruptă” din Academie, patronează un teatru „pe a cărei scenă se vorbește o limbă ce numai românească nu-i”. Într-adevăr, autorul are suficiente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în principiu, a industriei mari (în afară de cazuri excepționale, unde ea s-ar putea dezvolta de la sine fără prejudicii pentru viața economică) - aceasta este formula progresului nostru economic și social ce ne-o impun condițiile înseși ale vieții noastre naționale. Pentru vremurile pe cari le poate străbate gândul nostru, în împrejurările concrete ale dezvoltării noastre istorice nu avem înaintea noastră altă cale” (1907-1908/1996, p. 225). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economia politică sau știința financiară, ci erau „probleme totalitare” care cereau soluții de ansamblu, de largă cooperare între științe și de perspective cuprinzătoare de cunoaștere. Sociologia ca știință de sinteză a societății era percepută ca fiind imperios cerută de nevoile vremii: „Era nevoie, pe de o parte, de documentare, pe de alta, de lămurire” pentru a ridica cetățeanul din „empirismul sărac pe care-l oferă cronica zilnică a locurilor comune și a faptelor meschine”. În urmă cu opt decenii a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și superstiții. Socrate a fost condamnat la vremea sa pentru că și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți. Or, în Antichitate învățăturile lui Socrate erau percepute ca o erezie, întrucât se considera că aduc o știrbire voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești din perioada avută în vedere, Ștefan Zeletin aduce argumentul conform căruia la începuturile burgheziei și ale capitalismului sufletul rural rămâne peste tot în urma vremii. Nicăieri în lume, consemna Zeletin (1925/1991, p. 260), instituțiile burgheze nu au izvorât din nevoile sufletești ale popoarelor, ci din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate treptată, dificilă și îndelungată (în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]