137,849 matches
-
de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși parte a proceselor schimbării sociale. Sociologii vremii și ceilalți specialiști, care au adoptat punctul de vedere sociologic în analizele lor, au nutrit convingerea că elaborările lor științifice asupra dezvoltării sociale vor servi raționalizării progresive a societății, redirecționării acțiunii de reformare socială. În acest context de idei, se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest Raport au marcat un punct de cotitură în futurologie: dacă în trecut (în perioada 1950-1970) studiile prospective duceau, invariabil, la predicții mai degrabă optimiste (vezi, spre exemplu, Kahn, Wiener, 1967), acest Raport în schimb a constituit, în esență, la vremea respectivă, un puternic semnal de alarmă în problematica preocupantă a secătuirii drastice a resurselor naturale. Concluziile majore concrete ale Raportului au fost următoarele: 1) (concluzie constatatorie) dacă tendințele globale privind cele cinci aspecte menționate continuă în același ritm (ca acela
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
l-a folosit pentru dezvoltarea unei clase naționale de capitaliști autohtoni. Capitaliștii români în ascensiune Pentru asta a avut însă nevoie de timp. Acest timp este acum tratat ca o „întârziere”, ca o simplă menținere a economiei socialiste într-o vreme care nu mai era a ei, prin efortul motivat ideologic al unor lideri politici „neocomuniști”, susținuți la putere de o populație „nostalgică” după securitatea societății socialiste. În realitate, niciodată nu au fost societatea și economia românești mai dinamice și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au loc prin MEBO (Negrescu, 1999). Privatizarea în folosul tehnocrației industriale, aliată cu cea administrativă, continuă însă. Doar metodele diferă, ele îmbinând acum piața „liberă” cu cea „socialistă”. La sfârșitul lui 1996, stânga politică pierde alegerile, după ce dominase tranziția românească vreme de șapte ani. În această perioadă reușise să transforme radical România și să „crească” o clasă capitalistă autohtonă pe care o pornise de la zero și o dusese până la nivelul de capital mediu și care acum își dorea să scape de sub
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelurile semnificative, achiziționând mari rafinării, precum Petromidia și Rafo. În 2000, guvernul decide privatizarea Petrom, cea mai mare societate de petrol românească. Petrom avea o cifră de afaceri de trei miliarde de dolari pe an și era, la acea vreme, singura societate românească inclusă în primele o sută de firme europene. Este o „îmbucătură” prea mare pentru oricare dintre capitaliștii români, dar se unesc pentru a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care încearcă să îmbine coeziunea socială cu creșterea economică? Fără a pune în discuție valorile și cadrul instituțional, documentele oficiale și dezbaterile din ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment de criză, ci mai degrabă trebuie interpretat ca o necesitate de a găsi cele mai eficiente modalități de a atinge țelurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la vremea când a adoptat Carta Comunitară a Regionalismului. O rezoluție a Parlamentului European din 18.11.1988 chema statele membre ale Uniunii Europene să-și regionalizeze structurile interne. În studiul său privind regionalismul în Europa, Gérard Marcou definește regionalismul ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din grafic reprezintă procente din totalul celor care au exprimat o opinie) (BOP, 2003) Atribuirea destul de frecventă a sărăciei lipsei de eficiență a statului în a-i ajuta pe cei în nevoie are, probabil, legătură cu o mentalitate moștenită de pe vremea regimului comunist, când statul era principalul agent care furniza bunăstarea socială. Pe de altă parte, nici individul nu era complet pasiv și avea o oarecare responsabilitate pentru bunăstarea personală, deoarece majoritatea beneficiilor sociale erau condiționate de muncă. Altfel spus, statul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
localitate. Experiența perioadei 1997-2001 ne arată un rol scăzut al consiliilor locale în susținerea sistemului de servicii care poate fi explicat prin creșterea obligațiilor financiare, mai ales în domeniul asistenței sociale. Deși legea pentru protecția copilului în vigoare la acea vreme (O.U.G. nr. 26/1997) conținea o prevedere care ar fi creat posibilitatea înființării încă din 1997 a serviciilor comunitare de asistență socială sub forma serviciilor specializate pentru protecția copilului, numai un număr nesemnificativ de autorități locale au înființat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestor mecanisme. Pe măsură ce „funcționarea mecanismelor de piață”, facil asumată ca interes național prin urmărirea obiectivelor de creștere economică și dezvoltare, a dus activitatea actorilor de pe piață dincolo de granițele naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit și ele aceste granițe. O vreme, teoreticienii au văzut acest balans ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două perspective, care, de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
presiunilor exercitate de șomaj (Massey et al., 1998). În cazul României, dacă discutăm la nivel național, este aproape un truism să afirmăm că migrația a avut un efect pozitiv de reducere a șomajului. Întrebarea care ne interesează este: pentru câtă vreme migrația exercită acest efect pozitiv? Dacă introducem timpul, discuția în termeni pozitiv-negativ se complică, pentru că intervin două componente esențiale: una legată de evoluția pieței forței de muncă și alta legată de evoluția migrației înseși. Dacă, pe măsură ce migrația se dezvoltă, numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crește odată cu numărul secvențelor petrecute în străinătate (Massey et al., 1987). Capitalul de migrație pe care individul îl acumulează nu se degradează decât în condițiile unor schimbări semnificative în tipul de migrație pe care l-a practicat. Cel puțin câtă vreme destinațiile rămân aceleași, experiența circulatorie poate fi oricând repetată. Dacă este așa, atunci înseamnă că un investitor are și alte motive, în cazul migrației românești, decât cele legate de presiunea pentru creșterea salariilor, pentru a refuza investiția într-o zonă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vieții. O serie de sociologi și economiști au fost implicați în lucrări de acest tip: D. Bell, The Idea of Social Report; O. Mancur, The Plan and Purpose at Social Report (1969); O.D. Duncan, Toward Social Reporting (1969). Multă vreme indicatorii dezvoltării au măsurat creșterea economică. După al doilea război mondial preocuparea principală a constituit-o creșterea stocului de capital economic și dezvoltarea forței de muncă. Bunăstarea individuală se situează în plan secund, presupunându-se că aceasta va veni odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Economic policy.</keyword></keywords><dates><year>1992</year></dates><pub-location>New York</pub-location><publisher>Praeger</publisher><isbn>027594025X (alk. paper)</isbn><call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HB98.2.G650 1992</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1992), economiștii au persistat prea multă vreme în „obsesia” lor pentru PIB ca măsură a dezvoltării. După cum o dovedesc și studiile reunite în Raportul de la Caracas ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1990</Year><RecNum>38</RecNum><record><rec-number>38</rec-number><ref-type name="Book">6
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Neamț (1772) și de Vaslui (1780), velpaharnicul D., ajuns în 1796 mare ban, a fost unul dintre principalii adversari ai domnilor fanarioți Grigore Ghica și Dimitrie Moruzi, ceea ce i-a atras repetate surghiunuri și persecuții. Cărturar cu vederi înaintate pentru vremea sa, francmason, el este unul dintre primii propagatori ai literaturii franceze în cultura românească. A tradus sau a îndemnat pe altcineva să traducă, suportând cheltuielile, romanul neterminat al lui Vincent Voiture, Istoria lui Alțidalis și a Zelidiei (1783), răspândit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286690_a_288019]
-
din Iași a fost fie negată în totalitate, fie diminuată considerabil sau, în cel mai fericit caz, trecută sub tăcere. Reprezentativă în acest sens este lucrarea apărută în 1978 sub semnătura "istoricilor" Aurel Karețki și Maria Covaci 4, cercetători la vremea respectivă în cadrul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. În ceea ce privește derularea și autorii masacrului, Aurel Karețki și Maria Covaci afirmă că evenimentele au scăpat de sub control în ziua de sâmbătă, 28 iunie, când trupele germane cantonate în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
termen de 48 de ore, în ghetoul din cartierul Slobodca a întregii populații evreiești 84. Deportarea evreilor din Odessa a început cu două zile întârziere față de termenul prevăzut, respectiv 12 ianuarie 1942 și a continuat, cu anumite întreruperi provocate de vremea nefavorabilă (ger, zăpada abundentă), de lipsa cărbunilor, etc, până în martie 194285. Potrivit unui raport înaintat la data de 1 martie 1942 Președinției Consiliului de Miniștri de către comandantul Corpului 2 Armată, generalul Nicolae Dăscălescu, în intervalul de timp 10 ianuarie-28 februarie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pământul românesc. 2. Populația ucraineană: și aceasta se arată bucuroasă că au scăpat de regimul sovietic care le-a desorganizat proprietatea, familia și biserica. Totuși această bucurie trebuie luată de noi sub toată rezerva știut fiind că acești ruteni înainte vreme nu ne-au simpatizat iar perfidia cu care sunt înzestrați le este specifică națiunii lor. 3. Evreii stau închiși încă în case, fiindu-le frică să iasă, știindu-se vinovați de multe fapte ce le-au comis sub regimul sovietic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
funcțiune. Cu administratori numiți de către Stat și parte din lucrătorii creștini rămași vor putea produce și alimenta depozitele cooperativelor ce sunt sau ce vor lua ființă. Cu puțină muncă și bunăvoință din partea populației lucrurile își vor lua aspectul normal dinainte vreme. SUBINSPECTOR ss. Muscalu 219 *) Adnotare: "Exploatat prin dare de seamă din 17. VII. 1941". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 435, f. 51. Documentul nr. 35 ROMÂNIA Inspectoratul Regional de Poliție SECRET IAȘI Serviciul Poliției de Siguranță Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
raporta nimic, deoarece nu cunoaștem chestiunea. Mă surprinde persistența d-lui Prefect al județului Iași328 în această chestiune, mai ales că D-sa este militar și ar trebui să fie alături de noi și nu contrarul. Umanitarismul îi bun în alte vremuri, nu la război. Comandantul Regimentului 6 Vânători Colonel Matieș Ermil ss. E. Matieș Ofițer Informator Căpitan Ion V. Stihi Cpt. ss. Ion V. Stihi *) Adnotare: "Biroul 2. Înaintare armatei cu avizul diviziei că armata a procedat legal și că autoritatea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I. Lazăr 368. 5/. Chiar la autoritățile polițienești au rămas în funcțiune ofițeri de poliție legionari care au activat ca atare sub regimul legionar. Asemenea cazuri sunt și în alte poliții, dar în special în Iași conducătorii poliției întimidați pe vremuri ca și azi de mișcarea legionară nu au luat nici-o măsură împotriva acestora. Dintre aceștia se citează comisarii Iancu 369 și Varabiev 370 din Chestura Poliției și comisarii ajutor Ordeanu 371, Costea 372 și Hulubei 373 din Inspectoratul Iași. *) Adnotare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mare de vite se transportă de către Germani, la Est de Bug). Pentru a nu se pierde prin tăiere vite tinere și de rasă, am hotărât ca de aci înainte să se expedieze și în Moldova (provincie destul de secătuită în ultima vreme) vite de prăsilă și vite tinere. Acestea se vor înlocui, prin camerele agricole cu vite bătrâne, care vor fi aduse în Transnistria, pentru tăiere. Eventual înlocuirea se va face numai cu vite din Basarabia. În acest chip, ne vom reface
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se poate menține din cauza supraaglomerării deja existente; în prezent nu se mai aduc evrei în masă în ghetou. Sunt plini de păduchi, neputându-se curăți din cauza lipsei de spațiu în încăperile închisorii; curtea destul de mare nu se poate folosi din cauza vremii rele.. plouă continuu. Apa insuficientă dintr-o singură fântână rudimentară. Nu sunt cazuri suspecte de tifos exantematic, nici febră tifoidă până în prezent; sunt doar trei cazuri de rujeolă care sunt izolați. Sunt circa 20 medici dintre ei pentru îngrijirea bolnavilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cazuri de rujeolă care sunt izolați. Sunt circa 20 medici dintre ei pentru îngrijirea bolnavilor și starea sanitară a deținuților, precum și o farmacie înzestrată însă sumar. Orice măsuri de deparazitare sau igienă sunt insuficiente din cauza prea marii aglomerații și a vremii rele. Medicul Cpt. Dr. Butu Gh.513, este însărcinat să se îngrijească de starea sanitară a ghetoului. În concluzie: Ghetoul nu poate ființa în starea actuală. Propuneri: Localul actual să rămână ca închisoare pentru arestații comuniști, teroriști, cei care au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
crescuți în țară art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi obligaseră să se refugieze în acel timp în țara noastră. În sfârșit, tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66)526 și cel de la Saint Germain din 10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]