138,898 matches
-
În conformitate cu legendele, Harald și Svend trebuiau să se întâlnească într-o bătălie finală și decisivă la Elv, în primăvara anului 1062. Când Svend și armata daneză nu s-a prezentat, Harald a trimis acasă o mare parte din armata sa, păstrând doar războinicii profesioniști în flotă. Când Svend a ajuns în cele din urmă, flota numeroasă a lui Harald scăzuse de la 300 la 150 de nave. Flotele s-au întâlnit în timpul nopții și lupta a durat până dimineață, când danezii au
Svend al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331265_a_332594]
-
în 1974. Încheie cu Franța acordul din 27 decembrie 1968 privind forța de muncă și de ședere în Franța a cetățenilor algerieni și a familiilor lor, cea care va fi piatra de temelie a politicii de emigrare algeriane. El a păstrat postul până la moartea președintelui Houari Boumedienne. Președintele Chadli Bendjedid îl numește ministru de stat în 1979. Totuși Bouteflika este puțin câte puțin îndepărtat de pe scena politică, pe care o părăsește în 1981. El este adus în fața comisiei de disciplină a
Abdelaziz Bouteflika () [Corola-website/Science/331264_a_332593]
-
său Abel al Danemarcei. Deși această crimă era recunoscută de Papa, l-ar fi exclus pe Abel de la succesiune și le garanta fiilor lui Christopher corana Danemarcei. Acest lucru a însemnat că Christopher, ca fiu mai mic, a încercat să păstreze guvernarea țării pentru fii săi. Regele și-a petrecut cea mai mare parte a domniei sale luptându-se cu adversarii săi. Prin permiterea fiului lui Abel, Vladimir Abelson să fie Duce de Schleswig, el a împiedicat un război civil total, însă
Christopher I al Danemarcei () [Corola-website/Science/331276_a_332605]
-
adevărată. În 1331, Christopher a încercat să folosească conflictul dintre Contele Gerhard și Johan pentru a adera însă totul s-a încheiat cu o înfrângere militară la Dannevirke. În conformitate cu termenii acordului dintre conți, lui Christopher i s-a permis să păstreze titlul de rege, dar în realitate nu deținea nici o putere. I s-a dat o casă simplă la Sakskøbing pe Lolland, însă aceasta a fost arsă de mercenarii germani. Christopher a fost întemnițat la Castelul Alholm din Lolland, unde a
Christopher al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331278_a_332607]
-
au rămas cinci persoane: doamna Murphy cu fiul său, Keseberg și micuții Eddy și Foster. Când a aflat că în curând trebuie să sosească o a treia echipă de salvare, Tamsen a hotărât să rămână cu soțul ei; le-a păstrat cu ea și pe fiicele lor Eliza, Georgia și Frances. Drumul de întoarcere spre Bear Valley a fost foarte lent; la un moment dat Reed a trimis doi oameni la primul depozit cu provizii, convins fiind că în curând va
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
au susținut invazia. Albert a fost proclamat rege al Suediei și încoronat pe 18 februarie 1364. Magnus s-a refugiat împreună cu fiul său mai mic în Norvegia, unde s-a înecat într-un naufragiu în Bømlafjorden, în 1374. El a păstrat suveranitatea sa asupra Islandei până la moartea sa.
Magnus al IV-lea al Suediei () [Corola-website/Science/331296_a_332625]
-
este un muzeu județean din Botoșani, amplasat în Str. Nicolae Iorga nr. 14. Dintre cele 10 locuințe schimbate de familia istoricului în perioada copilăriei și adolescenței sale, este singura clădire ce s-a păstrat din secolul al XIX-lea, fiind atribuită de botoșăneni lui Nicolae Iorga, încă din perioada interbelică, deși familia Iorga a locuit aici în calitate de chiriași între anii 1876 - 1880. Casa memorială „Nicolae Iorga” este locul în care se păstrează un important
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
s-a păstrat din secolul al XIX-lea, fiind atribuită de botoșăneni lui Nicolae Iorga, încă din perioada interbelică, deși familia Iorga a locuit aici în calitate de chiriași între anii 1876 - 1880. Casa memorială „Nicolae Iorga” este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieții sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituții
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
franceză, de exemplu "moire" „moar” (sec. XVII), apoi "mohair" (sec. XIX), cu același etimon ca primul cuvânt. Unele cuvinte au intrat în argoul militarilor francezi, cu ocazia cuceririlor franceze din Magreb, în secolul al XIX-lea. Dintre acestea unele se păstrează în registrul familiar, de exemplu "toubib" „doctor” (medic), "clébard" „javră”, "souk" „harababură” (în arabă „piață”). Începând cu anii 1960, în urma imigrației din Magreb, vorbitorii de franceză preiau unele cuvinte din domeniul gastronomic, precum "couscous" (mâncare pe bază de urluială de
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
îi jefuiesc pe cei slabi, hotărându-le rațiile de alimente și comițând acte oribile. Există, totuși, un martor ocular al acestui coșmar. O femeie a cărei vedere nu a fost afectată de epidemie își însoțește soțul orb în carantină. Acolo, păstrându-și secretul că poate vedea, ea devine ghidul a șapte străini care ajung să fie practic ca o familie. Ea îi scoate din carantină din spitalul de boli mintale abandonat și ajung pe străzile devastate ale orașului, unde toți oamenii
Alb orbitor (film) () [Corola-website/Science/331311_a_332640]
-
fost încoronat regele Germaniei și a intermediat o afacere în Merseburg mai târziu în acel an. Acordul său l-a făcut pe Svend "rege primar" iar Knut să fie eligibil să primească o parte substanțială din Danemarca și Valdemar să păstreze ducatul de Schleswig. Cu toate acestea, Svend i-a acordat lui Knut teritorii mici, rupând acordul, iar poziția lui Svend in Danemarca a fost subminată în continuare de către presupusele sale maniere de tiran și de comportamentul său pro-german. În 1154
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
pe mama sa, regina văduvă Margareta Sambiria, ca regent. Ea a fost fiica contelui Sambor al II-lea de Pomerania și era o femeie inteligentă și vicleană. Imediat ce a fost numită regentă, ea a fost nevoită să lupte pentru a păstra tronul fiului ei, cu doi dușmani puternici, Arhiepiscopul Jacob Erlandsen, care îl excomunicase pe episcopul care la uns pe tânărul Eric ca rege, și Ducele Valdemar de Iutlanda de sud. Profitând de situații, șeful Jarimar al II-lea Rügen a
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
adevărată. În 1331, Christopher a încercat să folosească conflictul dintre Contele Gerhard și Johan pentru a adera însă totul s-a încheiat cu o înfrângere militară la Dannevirke. În conformitate cu termenii acordului dintre conți, lui Christopher i s-a permis să păstreze titlul de rege, dar în realitate nu deținea nici o putere. I s-a dat o casă simplă la Sakskøbing pe Lolland, însă aceasta a fost arsă de mercenarii germani. Christopher a fost întemnițat la Castelul Alholm din Lolland, unde a
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
în secolele următoare. Pavimentul s-a realizat prin secolul al IV-lea și întregul ansamblu, cu reparații succesive, a funcționat până la începutul secolului al VII-lea. Edificiul cu paviment de mozaic se află pe terasa B. Din paviment s-a păstrat o porțiune de 850 mp. Terasa A reprezintă nivelul de locuire antic, iar terasa C constituie nivelul încăperilor-magazii (11 încăperi cu tavan boltit). La același nivel, în continuarea edificiului, se află o serie de încăperi care au servit drept ateliere
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]
-
este un muzeu județean din Târgoviște, amplasat în Str. Bărăției nr. 17. Muzeul a fost inaugurat la 12 aprilie 1970 și după cum îi spune și numele încearcă să păstreze viu în memoria vizitatorilor locul în care artistul Gheorghe Petrașcu (2 dec. 1872, Tecuci - 1 mai 1949, București) a ales, prin construirea casei cu atelier spațios, să lucreze retras și nestingherit de zgomotul marilor orașe. Orașul liniștit și patriarhal, situat
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri numele și titlul fondatorului Palatului Potlogi
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
o cameră de formă pătrată, așa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești pereți erau decorați și cu picturi murale astăzi total distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior. În incinta curții se pot vedea
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești pereți erau decorați și cu picturi murale astăzi total distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior. În incinta curții se pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei (colțul de sud-est), ale slomului (vest), precum și ruinele casei vechi care mai păstrează beciurile și o parte din zidurile parterului
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior. În incinta curții se pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei (colțul de sud-est), ale slomului (vest), precum și ruinele casei vechi care mai păstrează beciurile și o parte din zidurile parterului (est). Tot în partea de est, dar având curte separată, se găsește biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a Brâncoveanului ridicată în anul 1683. Curtea brâncoveneasca de la Potlogi reprezintă un nucleu de referință
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost închis, colecțiile au fost evacuate și o parte dintre ele s-au pierdut. Activitatea științifică în muzeu a fost reluată în anii 1951-1952 când, s-a trecut la organizarea colecțiilor, instituția păstrând un profil mixt până în anul 1956, când s-au desprins colecțiile din domeniul științelor naturii și al artelor plastice și s-au constituit muzeele gălățene de profil: Muzeul de Științele Naturii și Muzeul de Artă. Treptat, colecțiile Muzeului de Istorie
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte și pentru o utilizare eficientă a contextului muzeal, în acord cu tendințele muzeologiei actuale, noua abordare tematică a impus amenajarea unor spații care să permită organizarea de activități specifice muzeului. Astfel, salonul-rotondă, păstrând caracteristici ambientale definitorii pentru secolul al XIX-lea, ilustrate de replicile realizate după mobilierul original al casei, a devenit un spațiu destinat desfășurării unor evenimente cultural-recreative: concerte, lansări de carte, audiții muzicale, seri de muzică și poezie, spectacole de teatru
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl. Importanța deosebită a acestui sit este conferită de potențialul arheologic unic: prezența unor așezări pre- și protoistorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei; termele și castrul sunt păstrate integral și fac parte din seria de monumente romane din secolul II p. Chr., situate în zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna de Jos și Mălăești din județul Prahova și Voinești din județul Argeș; necropola din secolele III-IV p. Chr
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
1905-1972), ilustrează prin colecțiile sale evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]