1,512 matches
-
articolelor, natura problemelor ce interesează etc. Vineri, 3.VI.a.c., am mai trecut pe la Suceava și am vorbit cu d-na Brădățanu . Să sperăm, că se face ceva . În regiune, a plouat duminecă și luni 6.VI; poate se va Îmblânzi seceta. Cu ales respect, Prof. Dr. Gr. Miron Str. G-ral Broșteanu 27, București Întâlnire cu Eugen Ionescu Era În toamna anului 1943, la Montpellier, În Franța. Eugen Ionescu venise, În calitate de atașat cultural secund al Ambasadei României, să predea un stand
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
puternic capul pe spate. Marchizul stă în picioare, cu privirea ațintită spre centrul istoric al orașului, mărginit la orizont de dunga albastră a râului Tajo. Alături de el, un leu cu înfățișare prietenoasă simbolizează, presupun, teribila „fiară” tectonică pe care a îmblânzit-o marele om de stat. De la poalele coloanei Pombal, Avenida da Liberdade coboară în pantă, flancată de coroane de palmieri și fântâni arteziene. Intru cu Vasile într-un magazin de suvenire portugheze, unde suntem imediat acostați de stăpânul localului - un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
idioate de cuvinte. Haita căreia i-au luat oamenii, din milă, al patrulea cățel, care rămăsese din cinci, înecați în baltă, din pricină că vatra lor era lângă mal. A venit furioasă lătrând cu învierșunare, cerându-și cățelul. Oamenii căutau s-o îmblânzească, îi mângâiau puiul, îl hrăneau. Ea l-a furat și l-a dus într-o tihărai, dintre brazi, de unde se întoarce de câteva ori pe zi, ca să latre și să blesteme pe dușmani, c-o învierșunare neistovită. În luna lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gospodarilor colindați, și pentru că ei erau purtați alături de fecior pe traseul eroizant, vocalele nu pot sugera decât această cuminecare din seva regăsită: „caii-și umbreau”, „caii-și pășteau”, „caii-și adăpau”. Dublu al eroului și parte constituentă a ființei ce îmblânzește fiara haosului, calul este actantul principal al minunii, dar și intermediarul dintre esență și lume, de aceea, el este cel care îndeplinește în numele călărețului atât ceremonia, cât și „împărtășania”. Ultima secvență ajunge în cotidian printr-o trecere securizată pe podul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce face incursiuni în Haos, va actualiza modelul mitic și prin istețime. Etimologic vorbind, numele compus Bogdan-Damian/ Dămean/ Dimian conține toate datele învingătorului arhetipal: numele slav Bogdan înseamnă „dăruit de Dumnezeu”, iar Damian semnifică, pe filiera grecească, „a domestici, a îmblânzi, a supune”. Știm deja că flăcăul care depășește inițierea are o naștere specială, care îndeplinește voia unor instanțe superioare omului și că rolul lui este tocmai acela de a birui ipostaza zoomorfă a haosului, domesticită în colinde sub imaginea surprinzătoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ascultătorul cu personajele scenariului mitic și de a transporta subiectul căruia i se cântă/povestește direct în timpul sacru. Dinamismul evenimentelor atinge vârful odată cu acest timp verbal și prin frecvența mare a verbelor. O altă întrupare a neantului ce va fi îmblânzită și deci transformată social este leul, al cărui lăcaș păstrează coordonatele sacre: „Luai urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci, colea-n coleare,/ Colea-n vârful munțiloru,/ Sub poalele braziloru./ Găsii leul adormitu,/ Adormit, nepomenitu” Urcușul neofitului este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca finalitate găsirea alesului, desigur, un fiu de împărat, care o va lua de soție. Firul apei mari curge dinspre infernal spre universul ordonat, alimentându-l cu energii în formă primară ce au nevoie de un cosmocrator pentru a fi îmblânzite. Încercarea povestitorului de a crea senzația familiarului - apa dintre lumi poate fi chiar Mureșul - este un simptom al imaginarului arhaic, și anume absența unei „rupturi existențiale pentru român între lumea de aici și lumea de dincolo, între vremea de acum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de lapte dulce și-i urca pe muntele de sticlă” (Șieu - Maramureș). Încălțămintea aparent imposibil de distrus, lacul cu lichidul vieții eterne și munții inaccesibili, dintr-o materie ce sporește efectul luminii sunt toate mărci ale traseului inițiatic. Încălțămintea durabilă îmblânzește drumul dificil, lacul provoacă un botez magic, iar munții integrează inițiatul în dimensiunea superioară, uraniană. Uneori, cel pedepsit are de încheiat și un interval temporar: „di-acu șăpti ani sî umbli după mini ș-apăi sî naști copchilu!” (Vizureni - Galați), durata variind
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfera politicului, care o lovesc din toate părțile. Cum ai convinge un individ din societatea noastră (cam autistă!), unul dintre aceia care consideră poezia o inutilitate, o pierdere de vreme, să citească poezie contemporană? Care ar fi argumentele poetului ca să îmblânzească "ignoranța majoritară"? Zilnic l-aș ruga să nu citească și i-aș îndruga tot felul de bazaconii despre nocivitatea poeziei asupra minții lui, poate că așa, din curiozitate, să deschidă o carte. Aș relua scenariul de zeci de ori. Cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
numărate... Asta e! Un fost coleg de liceu de-al meu, profesorul Ioan Berlovan, a făcut recent o antologie de poezie a tinerilor din Vârșeț. Sunt acolo vreo două sute de tineri care publică poezii... E bine? E foarte bine! Poezia îmblânzește fiara din om... Mi-ar plăcea ca tot omul care reușește să se nască să scrie poezie. Te-ai considerat vreodată, în Serbia sau în România, poet minoritar? Niciodată. Cărțile mele au apărut în Serbia în traducere pentru că peste tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
viață întreagă, lovind deopotrivă pe prietenii și neprietenii care voiau să treacă printre cele două stânci emblematice spre sufletul poetului...! Dar poezia, zice-se, se desprinde la un moment dat de poet, ca fluturele de crisalidă și ia lumea la îmblânzit pe cont propriu. Poezia lui Cezar Ivănescu nu face excepție. Dimpotrivă. Am să reiau un fragment din ceea ce am scris, în anul 1996, despre poezia lui Cezar Ivănescu, în momentul în care poetul împlinea 55 de ani. Nici azi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
copilărie leneș și totuși doritor de a învăța carte , stăruitor încet , în tihna . Tatăl său îl crede o ,, tigoare de băiat ’’ , si Creangă însuși mărturisește că , pus să facă vreo treaba , o cam rărea de peacasă . Părintele Ioan caută să îmblînzească pe băiat cu făgăduieli de a-i da mai tarziu pe Smărăndița , de a-l lăsa în locul lui la biserică . Acum Crengă începe să se dea și la scris și să ajute și pe preot în biserică , ținând isonul și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ideea că au existat și în deceniul al șaselea variații de atitudine în politica culturală, schimbări, din timp în timp, ale „liniei“, corespunzătoare fluctuațiilor din politica generală a Partidului Comunist. Rigorile ideologice când erau aspre - și absolute -, când se mai îmblânzeau, „închiderilor“ le urmau relative „deschideri“, „înghețul“ alterna cu „dezghețul“, totul în limite fixate, bineînțeles, de conjunctura politică. Din 1948 până în 1953, închiderea în dogmatism a fost într-adevăr ermetică și părea definitivă. Totul încremenise. Este intervalul despre care pe drept
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la editura Casa școalelor iar la editura Fundațiilor volumul Duhul pământului - teatru românesc, cuprinzând piesele Umbra și Fata ursului. În această atmosferă de lucru, în 1945 poetul, omul fără de odihnă, era îndepărtat de la RadioRomânia. Se retrage din activitatea de la radio, îmblânzesc nedreptatea făcută celui care pusese atâta suflet în ceea ce făcuse la această instituție de cultură și informare la public, autorii cu cronologia întâmplărilor cuprinse în volumul de Poezii din 1983 apărute la editura Minerva. O congestie cerebrală îl va secera
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
agricole? Și o remarcă tristă. Desecarea Bălții Mari a Brăilei a aruncat Întreaga povară a depoluării Dunării pe seama Deltei, fără mare folos: terenurile obținute astfel nu sunt tocmai bune pentru agricultură... “Radiosfera”, 20 martie 1995, ora 12,10 25. Putem Îmblânzi fosfogipsul? Suita de emisiuni ce-mi poartă semnătura are mai multe scopuri: pe de o parte informarea asupra fenomenului de poluare, a originilor, desfășurării și finalității lui, iar pe de alta a atenționării asupra unor probleme concrete. Corolarul e angajarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu-i este străin omului, nimic de pe Pământ nu-i este străin naturii. Dar dacă o putem ajuta? În fond, poate așteaptă și ea un profit din investiția de rațiune pe care a făcut-o În noi. Deci soluții. Putem Îmblânzi fosfogipsul? “Radiosfera”, 27 martie 1995, ora 10,10 26. Trei E: entropie, energie, ecologie Deabia Întors de Chișinău, fac Înregistrarea pe care o recepționați astăzi. Am fost la o sesiune de comunicări care, invariabil În biologie, ajunge la ecologie. Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
te joci cu mine, o pofti micul prinț. Sunt atât de trist... Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită. A! Iartă-mă, rosti micul prinț. Dar după un răstimp de gândire, adăugă: Ce înseamnă „a îmblânzi”? Nu ești de prin partea locului, zise vulpea, ce cauți pe-aici? Caut oamenii, zise micul prinț. Ce înseamnă „a îmblânzi”? E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... A-ți crea legături? Desigur
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Nu sunt îmblânzită. A! Iartă-mă, rosti micul prinț. Dar după un răstimp de gândire, adăugă: Ce înseamnă „a îmblânzi”? Nu ești de prin partea locului, zise vulpea, ce cauți pe-aici? Caut oamenii, zise micul prinț. Ce înseamnă „a îmblânzi”? E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... A-ți crea legături? Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebiți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebiți de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină, ca o melodie. Și-apoi, privește! Vezi tu, colo, lanurile acelea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Eu nu mănânc pâine. Mie grâul nu mi-e de folos. Lanurile de grâu mie nu-mi trezesc nici o amintire. Și asta-i trist! Tu însă ai părul de culoarea aurului. Va fi, de aceea, minunat când mă vei fi îmblânzit! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă murmurarea vântului prin grâu... Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare... mi se pare că m-a îmblânzit. Nu cunoaștem decât
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mă vei fi îmblânzit! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă murmurarea vântului prin grâu... Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare... mi se pare că m-a îmblânzit. Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă murmurarea vântului prin grâu... Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare... mi se pare că m-a îmblânzit. Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Du
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei descoperi că floarea ta nu are-n lume seamăn. Întoarce-te apoi la mine, să-ți iei rămas bun, iar eu îți voi dărui o taină. Micul prinț se duse să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
rămas bun, iar eu îți voi dărui o taină. Micul prinț se duse să mai vadă o dată trandafirii. Voi nu semănați întru nimic cu floarea mea, voi încă nu sunteți nimic, le spuse el. Pe voi nimeni nu v-a îmblânzit, precum nici voi n-ați îmblânzit pe nimeni. Sunteți așa cum era și vulpea mea. Nu era decât o vulpe, aidoma cu altele o sută de mii. Eu însă miam făcut din ea un prieten, iar ea acum nu are în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]