1,456 matches
-
noastră pasiune și, poate mai mult decât în alte vremuri, o participare deplină. În mod concret, această participare ar trebui să se traducă printr-o conspirație și de complicitate lărgită, pentru a găsi noi modalități de a spera, cât mai împărtășite și mai puțin concurențiale. Asta înseamnă că nu trebuie să ne lăsăm influențați de cele două extreme, adică de descurajare și de idealizare. Faptul că papa Francisc a acceptat, destul de entuziast, sugestia de a dedica un an vieții consacrate poate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
față de o altă tensiune specific omenească: tensiunea dintre urmărire și debarasarea de urmărire. Orice acțiune ce ar depinde doar de capacitățile noastre nu are altă cale decât aceea de a se transforma într-o sursă de angoasă. Însă proiectul autentic împărtășit, decis și gestionat în manieră responsabilă, este elementul care îi permite fiecăruia să se simtă prețuit și, în același timp, dus înainte de grup. În acest fel, putem fi pregătiți să înfruntăm una dintre provocările timpului nostru: căutarea unor noi forme
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
prin profesarea voturilor alegem să trăim în mod constant în relație cu ceilalți, nu atât prin prisma afecțiunii și a sentimentelor, așa cum se întâmplă într-un cuplu ori în alte relații afective, ci plecând de la un proiect de viață recunoscut, împărtășit și subscris. Profesarea voturilor se asemănă, oarecum, cu acceptarea regulilor pe care o promite un soldat la încorporare, nu atât din perspectiva aspectelor belice și militărești, ci datorită acceptării libere și conștiente a faptului că nu mai suntem ca ceilalți
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
că, dincolo de ambiguitățile și complicațiile care au caracterizat epocile ce ne-au precedat, doar în lumea noastră aflăm o pasiune pentru libertate ce nu a mai fost vreodată - cel puțin în mod teoretic și în linie de principiu - atât de împărtășită. Cel puțin în teorie, cu toții dorim să fim liberi pentru a putea fi autentici, pentru a putea fi fericiți. Dimpotrivă, sunt de părere că tendința de a bate apa-n piuă, de a sublinia mereu ceea ce nu merge, nu poate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
o redefinire perpetuă. Antropologia lumilor contemporane recunoaște pluralitatea culturilor, dar și referințele lor comune și diferențele interne din interiorul aceleiași culturi. Cultura dacă acest concept mai păstrează o anumită valoare operațională nu mai este concepută astăzi ca o cunoaștere 100 % împărtășită. În sânul unei societăți coexistă, într-adevăr, o pluralitate de forme, iar bagajul cultural al membrilor săi variază în funcție de statutul social (vârstă, sex, educație, avere, profesie, convingeri politice, afiliere religioasă etc.). Noțiunea de aculturație, atât de populară în antropologia pentru
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
între conștiință individuală și conștiință colectivă. Identitatea colectivă este așadar "capacitatea unei colectivități de a se recunoaște ca grup, este atribut al principiului coeziunii" (Segrestin, 1996). Sensul conceptului de identitate colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gradul I al celor cu fobie socială au un risc crescut de fobie socială, comparativ cu doar 5% din rudele celor fără fobie socială (Fyer, 1993)267. Bineînțeles, datele din istoria fiecărei familii nu pot separa influența genetică de împrejurimile împărtășite. Este posibil ca unii copii să se nască cu o tendință generală la reacții anxioase, dar își învață propriile frici prin propriile experiențe dificile sau prin propriile modele de la părinți. Studiu de caz Carmen are o fetiță Ioana de 10
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
există niciun alt regim care să asigure realizarea obiectivelor colective într-un mod mai satisfăcător". S-au formulat mai multe definiții alternative ale acestui concept problematic. Cu toate acestea, definiția adoptată aici pare cea mai convingătoare, în afara faptului ca este împărtășită de numeroși autori ca, de pildă, Linz, Lipset (1959) Almond și Verba (1963), care, studiind democratizarea centrată pe elite, recunosc importanța legitimării (v. Higley și Gunther, 1992). Cu toate acestea, unii autori subliniază capcanele teoretice și empirice generate de acest
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fructul unei cercetări empirice realizată cu acuratețe. Tverski și Kahneman văd în "ancorare" (anchoring) una dintre schemele mentale - euristics - prelucrate de oameni în situații de incertitudine, așa cum sunt etapele de tranziție și de instaurare democratică. Sintetizând teza acestor doi autori, împărtășită și adoptată de către alți oameni de știință, înțelegem că ea evidențiază, în primul rând, existența modelor simplificate de raționament, unul dintre aceste modele simplificate fiind ancorarea, adică necesitatea ca o persoană să se conecteze imediat la o anumită viziune simplificată
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nivelul unităților, ci referirile la orice scop, orice idei, intenții sau norme, pe scurt, la orice factor cauzal non-ma-terial. Prin urmare, balanța puterii trebuie să fie rezultatul unor cauze pur materiale, și nu al unei intenții sau al unor reguli împărtășite. Dar rezervarea cauzelor materiale pentru nivelul sistemic produce o serie de contradicții în distincția pe care el o face între nivelul sistemic și cel al unităților. Se pot da două exemple în acest sens. Primul se referă la faptul că
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui Kaplan pe motiv că acesta din urmă "introduce fraudulos în teoria sa sistemică reguli caracteristice unităților". Dar este evident că regulile nu sînt caracteristici ale nivelului unităților, deși înțelegerea lor particulară ar putea fi. Regulile se bazează pe înțelegeri împărtășite intersubiectiv. Însă lui Waltz îi lipsește categoria intersubiectivității: ceva poate fi sau obiectiv și material, sau, dacă nu, nu poate fi altceva decît o caracteristică a unității. Această contradicție surprinzătoare ar putea fi un indiciu pentru faptul că pe Waltz
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este cunoaștere practică, atunci se poate spune că el există întrucît este împărtășit de o comunitate diplomatică; este real și nu are nevoie de o justificare explicită. Totuși, dacă unele principii realiste nu mai sînt, sau nu în mod necesar, împărtășite și necesită o justificare în vremurile noastre democratice, acest fundament nu se poate baza pur și simplu pe tradiție, ci trebuie susținut de dovezi științifice. Pentru a apăra realismul, Morgenthau a fost silit să urmeze a doua cale, cu toate că el
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
limbaj universal acceptat de publicul pentru care testul a fost efectuat. Pentru acesta din urmă, diferitele angajamente metateoretice exclud posibilitatea unui limbaj comun care să fie neutru. Proiectul științific constă, de aceea, în a da un sens (în cadrul înțelesurilor intersubiectiv împărtășite) momentelor individuale ale istoriei, metodă numită uneori idiografică sau, după Clifford Geertz (1993 [1973]), "descriere densă".1 În concluzie, din această dezbatere pot fi extrapolate două tipuri ideale: o epistemologie naturalistă și una inter-pretivistă. Naturalismul are patru caracteristici de bază
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sau fără conștiință. Validitatea ipotezelor nu poate fi verificată într-o lume exterioară, independentă de gîndire. Într-adevăr, este necesară o dublă translație hermeneutică, deoarece observatorul interpretează interpretarea actorului. Validitatea unei astfel de interpretări este dată de criteriile convenționale intersubiectiv împărtășite ale participanților la un discurs specific (în cazul nostru, științific). Nu e vorba că "orice e bun". Dincolo de controlul acurateții empirice, sînt necesare două arii principale de cercetare și de critică: interpretarea constituită epistemologic a istoriei și critica internă teoretică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a analizat viziunea asupra lumii a ceea ce ea a numit "civilizație globală a afacerilor", pentru că această viziune a devenit crucială în luarea deciziilor. Este evident că nimeni nu poate susține cu ușurință că ar exista interese comune și coduri normative împărtășite, la nivelul elitei transnaționale, economice și politice. Pornind de la preocupările lui Henry Kissinger pentru o diplomație viabilă în zilele noastre, o altă problemă interesantă ar fi să aflăm dacă cultura diplomatică tradițională poate coopta noi elite sau invers, cît de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ipoteză nulă destinată industriei articolelor științifice). Totuși, în ciuda tuturor, realismul există încă. Într-adevăr, nu putem scăpa de realism proclamîndu-i pur și simplu disoluția. Motivul rezistenței sale nu este totuși faptul că el ar ține de un bun simț general împărtășit, "subînțeles", nici faptul că ar fi o teorie explicativă bine susținută, deși unele dintre asumpțiile sale pot fi folosite cu succes. Realismul constituie o parte a memoriei colective și a autodefinirii actorilor internaționali, a oamenilor de știință și politicienilor deopotrivă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1986 [1984], 1988; Runyan și Peterson 1991: 75-6, 97-8). Societatea internațională luată în serios: construcția socială a politicii puterii Odată ce comunitatea internațională a acestei construcții a fost identificată, iar puterea discursurilor acceptată, devine posibil să efectuăm o analiză a înțelesurilor împărtășite care dau impresia necesității politicii puterii și care fac posibilă întreprinderea realismului, ca abordare științifică centrată pe materialismul puterii. Interesul național/securitatea națională sau puterea nu apar ca ceva dat în mod obiectiv, ci sînt construite social - deci contestabile. Dacă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
propria noastră natură, dar „oricât de legitime ar putea fi revendicările individuale, oricât de importante ar putea fi drepturile individului, a pune accentul pe astfel de aspecte comportă un preț ce nu poate fi evitat, adică declinul sensului unui scop împărtășit” și al spiritului de comunitate; - de când am reușit în puțin timp, în numele postulatului după care individul este autosuficient, să provocăm trei mari reinterpretări de valori: a atrofia, în însăși interiorul conștiinței noastre (a „inimii” noastre), autoritatea idealului altruist, a dezvinovăți
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
cel derizoriu al obiectului supus analizei. De altminteri, unele din studiile realizate până acum pe tema postmodernismului au destulă forță pentru a ne încredința că riscul acesta nu este o fatalitate. Atenția se centrează pe scriitură, una din ideile cvasiunanim împărtășite fiind aceea că postmodernismul ar fi în primul rând o chestiune de limbaj. Știut este, de altfel, că modalitățile de realizare și tehnicile discursive ale unui curent, oricare ar fi el, oferă "întotdeauna repere valoroase în vederea identificării presupozițiilor despre limbaj
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
creeze o viziune de perspectivă. Angajații trebuie să se vadă ca făcând parte din sistem, nu drept un alt zimț la rotiță. Scoateți-i din starea de comoditate dându-le sarcini În afara responsabilităților lor obișnuite. 4. Aplicați conceptul de cunoștințe Împărtășite. Oricând este posibil, faceți informațiile să circule și să fie disponibile tuturor. Un motiv principal pentru care angajații se Împotrivesc schimbării este elementul-surpriză. Pentru a-i determina să nu se Împotrivească prea mult, informați-i permanent. 5. Sporiți-le Încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
anume este nevoie pentru a avea succes În afaceri Într-o eră de nesiguranță și provocări? Este o Întrebare pe care am adresat-o unui grup de 100 de senior manageri, cerându-i fiecăruia să găsească șase atribute-cheie. Deși ideile Împărtășite erau exprimate În diferite feluri, aproape toată lumea a fost de acord asupra celor șase trăsături principale. Afacerile care vor avea succes, spuneau ei, vor fi caracterizate de viteza cu care produsul ajunge de la concept la lansarea lui pe piață, de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
sânga, dreapta), fie nu au fixată lateralitatea (scriu când cu mâna stângă, cănd cu mâna dreaptă), fie sunt sângaci. Aceste aspecte de ordin psihomotric pot fi constatate la copilul cu dificultăți de învățare chiar și în ciclul gimnazial. Observația psihologilor, împărtășită și de cei mai multi practicieni, este că elevii stângaci trebuie lăsați să scrie cu mâna stângă (vorbim de cazul în care copilul probează că are fixată lateralitatea). În cazul în care se contrariază copii, efectele psihologice ulterioare sunt nefaste pentru dezvoltarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a nu adăuga nimic, dar nici a lăsa neclar ceea ce e frumos”, opinie împărtășită și de critica de specialitate. Ovidiu Bârlea observă că U.-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește formularea populară, anumite exprimări caracteristice. Fraza este în genere simplă, neîncărcată de ornamente și perioade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
Nantes (1598) vor rupe pentru un timp unitatea religioasă a francezilor în spatele suveranului lor; dar, din 1685, Ludovic al XIV-lea va restabili această unitate, cel puțin oficial, revocînd edictul din Nantes, în aplauzele tuturor supușilor, aproape. Acest catolicism unanim împărtășit își are rădăcinile, se știe, într-un foarte îndepărtat trecut. Totodată, la începutul secolului al XVI-lea, creștinarea societății franceze rămîne ambiguă și incompletă, în special din cauza mediocrității unui cler foarte numeros, desigur, dar insuficient pregătit și instruit. Situația nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
contemporane ale ale operelor sale. Cum să ne imaginăm deci că ar fi acceptat să fie etichetat drept marxist-leninist? În plan internațional, moralitatea și "etica socialistă" constau nu în deschidere față de valori sau norme de comportament general sau chiar universal împărtășite, ci în alianțe strategice numai cu "forțele progresiste" și partidele comuniste. Și în acest caz, raporturile trebuiau să aibă loc exclusiv prin intermediul partidului, adică sub supravegherea directă a lui Ceaușescu însuși, deoarece pericolul intruziunii ideologiei "burgheze" în RSR era considerat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]