2,851 matches
-
Josef Nassi, duce de Naxos. Contractele de cărăușie (cazul acelora din 1570, de pildă), vorbesc de posibilitățile evreilor de a transporta mărfuri din Constantinopol și până în Polonia, tranzitându-le prin toate țările Peninsulei Balcanice. Ce se poate spune după ce am înșirat aceste exemple? Angrenați în circuitul mărfurilor levantine, evreii dețin întâietatea în raport cu grecii și armenii. Poate tocmai de aceea, tot ei - și comerțul iscă asemenea situații - figurează în nenumăratele controverse pentru vânzarea sau cumpărarea mărfurilor. În 1492, Vladislav al II-lea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
El precizează că toate l-au Însoțit pe Isus tocmai din Galilea, „ca să-l slujească”. Marcu (15,40-41) amintește numele următoare: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob cel Mic și a lui Iosif, Salomeea. În episodul crucificării, Luca nu mai Înșiră numele (23,49), pentru că o făcuse În capitolul 8, despre care am vorbit mai sus. El se mulțumește să spună că priveau de departe „femeile care-l Însoțiseră din Galileea”. Ioan (19,24-27) corectează scena, după bunul său obicei: femeile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nici o problemă, străduindu-se, Împotriva oricărei logici, să contorsioneze sensul verbului paradidomi? Mai mult: caracterizându-l pe Iuda, Luca folosește termenul prodotes, care Înseamnă chiar „vânzător” și derivă din verbul prodidomi. Îl folosește o singur dată, În capitolul 6, când Înșiră numele apostolilor aleși de Isus: kaˆ 'IoÚdan 'Iskarièq, Öj ™gšneto prodÒthj („și pe Iuda, care a devenit trădător”). Aici sensul termenului e clar acela de „trădător”. El denotă deja o maturizare a discursului despre Iuda, proces asupra căruia voi reveni
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
se pretind, cel puțin În Occident, urmași ai lui Luther și care practică biblistica ori patrologia cum ar practica schiul nautic ori saltul cu parașuta. Convingerea mea adâncă este că nu se poate intra În adâncimea textului biblic fără calitățile Înșirate de Luther. Dar ce ne facem cu tabăra „adversă”, a pioșilor semidocți, a aflătorilor În treabă, care se apucă să traducă ori să Îndrepte Biblia fără să fi Învățat cum trebuie nici greaca, nici ebraica, nici latina, fără să fi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pseudo-tradiții nu au nici o relevanță. Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși Încordați, ci cu credință, bun-simț și știință de carte. Atât și ar fi de ajuns pentru o reîmprospătare. În ce privește prima parte a Întrebării, ar trebui să Înșir sute de exemple. Mă voi mulțumi cu două: Isus Nave și arca lui Noe. Până acum, toate versiunile românești au transliterat numele succesorului lui Moise sub forma „Isus Nave” (folosind un singur „i”), cu o prudență nejustificată și ridicolă. De ce
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
filosofie politică. Înființează în anii ’50, în Brazilia - unde se stabilește ca refugiat politic -, editura și revista de cultură „Dacia”. Între 1964 și 1969, este profesor la Universitatea „Pro Deo” din Rio de Janeiro. Contribuie, tot acolo, la editarea revistei „Înșir’te mărgărite”. Câțiva ani mai târziu, mutându-se la Paris, înființează o nouă secție a Editurii Dacia, la Madrid (director Nicolae Roșca). Devine totodată coeditor și unul dintre principalii redactori și susținători financiari ai revistei „Carpații” și ai editurii acesteia
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992; Decupaje în sens, Sibiu, 1997; Cultura - o utopie asumată, Sibiu, 2000; Critica „estetică” și verdictul maiorescian, Sibiu, 2001; Teorie și metodă. Eseu despre izvoarele aventurii metodologice moderne, Sibiu, 2002. Ediții: Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, postfața edit., București, 1974; Oscar Lemnaru, Omul și umbra, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; G. Călinescu, Șun sau Calea netulburată, postfața edit., București, 1976, Ion Creangă, postfața edit., București, 1976; Ion Minulescu, Într-un bazar sentimental, pref. edit, Cluj-Napoca
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
despre China ale spătarului Nicolae Milescu (1956-1958). SCRIERI: Catalogul poveștilor românești, RF, 1960, 1-2; Les Légendes populaires roumaines, „Acta etnographica” (Budapesta), 1964, 1-4; Analiza istorică a basmului „Fata cu mâinile tăiate” (Ath. 706), REF, 1966, 1; Câteva observații la basmul „Înșiră-te mărgăritar” (tip 707 c), REF, 1968, 4; Quelques constantes dans la structure du conte populaire roumain, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1971-1972, 1-2; Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1973, 1-2. Ediții: Din
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
la „Tribuna da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici în ziare și reviste latino-americane. Împreună cu Faust Brădescu și I. G. Dimitriu înființează în 1951, la Rio de Janeiro, Cercul cultural „Andrei Mureșanu” și revista „Înșir’te mărgărite”. În 1960 e numit cetățean de onoare al orașului Rio de Janeiro. Din 1965 până în noiembrie 1992, a editat la Honolulu, cu mijloace proprii, caietele internaționale de poezie „Mele”. A fost căsătorit cu scriitoarea Mira Simian. A debutat
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
să evadeze din lagărul socialist, devine capitalist de succes și își finanțează și fratele care continuă să creadă că lumea se poate îndrepta prin demascarea necinstei. Ca toate celelalte romane, și acesta pune irezolvabilele întrebări-cheie: „Miile de articole mi se înșirau în față ca un colaj banal, vechi, peste care mâna inutilității scria cu siguranță: ei, și? Te implici sau nu, proporția răului nu se modifică ... Sufăr că am suferit? Caligrafiază de mii de ori și ce dacă? Banalizează prin repetare
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
ceru un căpăstru nou. Cu căpăstrul acela spânul a făcut semne prin moară, el știe cum, după care s-a înhămat la căpăstru și-a pornit din loc. Atunci s- a văzut lucru nemaipomenit : toți guzganii din moară s-au înșirat în urma lui, că drumul de la moară se surise. Ș-atâta guzănărime nu se mai văzuse cât lumea și pământul. Când a ajuns în răspânteni, spânul a lăsat căpăstru-n drum și și-a văzut de treabă cu mia în buzunar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
valijoara pregătită din vreme, pipăind printre cămașa de noapte și papuci, În căutarea mătăniilor. Chihlimbarii ca mierea Înghețată, crăpate de căldură, ele au ajutat-o să treacă prin masacre, un marș de refugiați și un oraș În flăcări, așa că le Înșiră În timp ce taxiul hurducăie pe străzile Întunecate, Încercând să fie mai rapid decât contracțiile ei... ...iar Zizmo străbate gheața În viteză. Acul vitezometrului se ridică. Motorul duduie. Lanțurile de pe cauciucuri lasă o dâră Învolburată În zăpadă. Packardul se avântă În beznă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vedere, am rămas persoana care am fost dintotdeauna. Chiar și acum, deși trăiesc ca bărbat, rămân În punctele fundamentale fiica lui Tessie. Tot eu sunt cel care-și amintește s-o sune În fiecare duminică. Eu sunt cel căruia Îi Înșiră lista din ce În ce mai lungă de afecțiuni. Ca orice fiică bună, eu o s-o Îngrijesc la bătrânețe. Încă mai discutăm despre metehnele bărbaților. Când mă duc pe-acasă, Încă ne mai tundem Împreună. Mulându-se după timpurile care s-au schimbat, Lâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Da, da, consimte în șoaptă Augustus, poți corecta astfel multe greșeli pe care altminteri le treci cu vederea. Ianuarius se gândește să încuviințeze, să spună că și lui îi este greu să descifreze notația continuă din manuscrise, unde cuvintele se înșiră unul după altul, fără spații între ele, ca un șarpe ne sfârșit. Că de multe ori preferă să citească cu glas tare, pentru ca ritmul metric să l ajute să înțeleagă mai bine sensul. Dar, cel mai adesea, are un lector
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
identici. N-a voit însă să se știe că vin din partea lui. A recurs la tot felul de tertipuri. L-a implicat până și pe Antonius Musa. Chipurile niște pacienți de-ai săi nu mai puteau ține câinii. I-a înșirat o poveste lungă cu un copil bolnav, dar n-a consimțit pentru nimic în lume să dezvăluie cine erau necunoscuții aceia enigmatici. Ca și cum la Roma poți ține ceva ascuns! Gallus, sau amândoi, au ticluit până și numele animalelor, să fie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
putea spune, când se zice că și fecioarele vestale țin în locuința lor din for, printre alte obiecte de cult, un mădular bărbătesc? Astea sunt riturile sacre ale religiei romane! Mai aruncă o ocheadă în urmă către lănțugul de scoici înșirate pe un fir de ață. După câte se pare, acum se consideră că și reprezentarea sexului feminin ar poseda aceleași virtuți! — Păi nu e zeul Fascinus protectorul generalilor? întreabă retoric lunganul cu penisurile de gât, conștient de atenția pe care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
le vină și lor rândul să plece. Distanța până la zidul incintei este străbătută relativ ușor. Dincolo de ea, șase sirieni musculoși, îmbrăcați în tunici roșii din lână de Canusium și cu torțe aprinse în mâini, îl așteaptă pe principe. S-au înșirat de o parte și de alta a trăsuricii imperiale cu două roți, incrustată în relief cu plăci de argint, aur și fildeș. Al șaptelea este sus pe capră. De jur împrejur, un gard viu de pretorieni s-a pus pavăză
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suportabil de cititor la François Rabelais, pe când la Creangă avem de a face cu un grotesc jovial, care provoacă un râs senin, reconfortant. Migala lui Creangă este totuși tehnică. Este o realizare de artist dar și de artizan. Harap-Alb a înșirat o adevărată litanie a Omului Universal, o evocare treptată și incandescentă a lui, sub aspectul său de “măsurător” și, prin aceasta, de mistuitor al Cosmosului; stăpân și digerator prin asimilarea organica a Păsărilor, deci a ceea ce ele simbolizează în primul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
înainte să se îndepărteze cu zâmbetul pe buze; găletușa care stă pe pământ în fața lui se umple încet cu bancnote. ― Nu-i așa că-i grozav? spune Brad, punându-și brațul în jurul meu, cât stăm lângă una dintre băncuțele care se înșiră pe fiecare parte a străzii. Dau din cap, pentru că este într-adevăr grozav, iar când mă întorc să mă uit la Brad îmi dau seama că pe bancă stă o bătrână, o femeie a străzii. Îmi dau seama că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
-o, Suflând din gura boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea stearpă și amară, Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!... căci anii trecutului se-nșiră, În șiruri triumfale stindardul îl resfiră, Căci Roma a-nviat; Din nou prin glorii calcă cu fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită, Poporul împărat. Sculați-vă!... căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ei lugubru răcnește la popoare Ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lui gure De-a izvorului său taină, despre vremi apuse, sure, Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în sbor. Palmii risipiți în crânguri auriți de-a lunei rază, Nalță sveltele lor trunchiuri. - Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. Și în templele mărețe, colonade-n marmuri albe, Noaptea zeu se preîmblă în vestmintele lor dalbe, Și al preoților cântec sună-n harfe de argint; Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele din creștet aiurind și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și ornic. De-ar fi-n lume-un stat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată, boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
când o planetă, când pe-un rege din Egipet. Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor, ca din cutie, scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. Atunci lumea-n căpățână se-nvîrtea ca o morișcă De simțeam, ca Galilei, că comedia se mișcă. Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un craiu mâncat de molii Și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în lături, e Dalila! {EminescuOpI 165} MĂNUȘA (după FR. SCHILLER) Lîng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vadă cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țîțîne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mut se uită împrejuru-și, cască lung și a lui coamă Scuturînd-o, își întinde mușchii și s-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
făr-de noroc Și fără prieteni. {EminescuOpI 226} CRITICILOR MEI Multe flori sunt, dar puține Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte. E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune. Dar când inima-ți frământă Doruri vii și patimi multe, Ș-a lor glasuri a ta minte Stă pe toate să le-asculte, Ca și flori în poarta vieții Bat la porțile
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]