74,982 matches
-
de instanța judecătorească. Mai mult decât atât, finalitatea acestor proceduri de achiziție este, de multe ori strâns legată și de anualitatea și execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul național, cât și din fondurile Uniunii Europene. Or, eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțate produc consecințe ce pot fi sancționate de autoritățile competente prin rezilierea contractelor de finanțare, aplicarea unor corecții financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parțială sau totală de la plată a cererilor pentru asemenea
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
nu a avut cunoștință de faptul că el a solicitat luarea în considerare a marjei de eroare în calcularea alcoolemiei. ... 6. Judecătoria Sibiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale fără a efectua o analiză efectivă a pretinselor contradicții existente între dispozițiile art. 459 din Codul de procedură penală și dispozițiile art. 16, 21 și 24 din Constituție. Totodată, arată că revizuirea este o cale de atac extraordinară
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
atacate, cazurile care o justifică, titularii cererii, termenul de introducere. Faptul că această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. “ ; ... – Art. 65: „(1) Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică procurorului și organului de cercetare penală. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art.
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
legislației în vigoare. ... 6.4. Rezilierea contractului se realizează în următoarele condiții: a) utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite sau prezentarea de documente justificative false sau neconforme cu realitatea; ... b) schimbarea sediului serviciului social sau orice altă situație de încălcare a contractului sau a condițiilor generale prevăzute în contract sau în anexele sale și pentru care se pot aplica motivele de reziliere. ... ... 6.5. În condițiile prevăzute la pct. 6.4 lit. b) contractul se constituie titlu executoriu, fără a mai fi
METODOLOGIE din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255675]
-
sau în contul nr. ........................., deschis la Banca ...................... . ... VI. Răspunderea contractuală Articolul 9 (1) Reprezentantul legal al unității sanitare publice cu care casa de asigurări de sănătate a încheiat contract este direct răspunzător de corectitudinea, legalitatea și exactitatea sumelor solicitate. (2) Încălcarea dispozițiilor art. 165 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind stabilirea indemnizațiilor lunare, precum și acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor legale, după caz, atrag răspunderea disciplinară sau patrimonială a persoanelor vinovate, potrivit
ORDIN nr. 1.471/332/2022 () [Corola-llms4eu/Law/255818]
-
legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii sau în legea referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă în discuție este o omisiune legislativă, nu se poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. ... 6. Se mai arată că, prin neadoptarea unor norme de către Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat normele cuprinse în regulament cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 7. Se susține, totodată, că se încalcă și
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
se poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. ... 6. Se mai arată că, prin neadoptarea unor norme de către Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat normele cuprinse în regulament cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 7. Se susține, totodată, că se încalcă și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la cerințele de calitate ale legii, deoarece judecătorii, care se pot raporta, în aceste condiții, doar la
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
momentul expedierii, pe când cele care sunt transmise prin poștă ajung în format fizic într-un termen mai lung. ... 7. Maniera de interpretare a textelor de lege criticate creează „o normă de procedură“ cu caracter imprevizibil și inaccesibil, ducând la încălcarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, deoarece sarcina impusă părților de a transmite prin poștă electronică sau fax cererea până la terminarea programului de lucru al instanței determină o restrângere a drepturilor individuale și nu
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
a Curții Constituționale, principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. De asemenea, nu s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție, cu motivarea că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează, în art. 126 alin.
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
ci, dimpotrivă, statuează, în art. 126 alin. (2), în sensul în care „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Așadar, Curtea a reținut că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a acestui drept fundamental, întrucât accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește și este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești (a se
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
în acest sens și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Pentru aceleași considerente, Curtea a arătat că nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) și în art. 20 coroborat cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, celor ale art. 14 din Convenție, precum și celor ale
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
alin. (4) din Constituție, deoarece nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității. Astfel, raportat la obiectul de reglementare al ordonanței, nu se asigură o protecție a cetățeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată garantat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituție nu
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
tranzacțiile financiare ale unei persoane se poate dispune, numai în condiții expres și limitativ prevăzute de lege, de către judecătorul de drepturi și libertăți. Având în vedere art. 1 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/1.153, fără nicio justificare și cu încălcarea art. 53 din Constituție, în Ordonanța Guvernului nr. 9/2021 s-a prevăzut că autoritățile indicate pot să aibă acces la „informații financiare“ și „analize financiare“, fără nicio autorizare a judecătorului de drepturi și libertăți, eludându-se astfel dispozițiile dreptului intern
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
a prevăzut că autoritățile indicate pot să aibă acces la „informații financiare“ și „analize financiare“, fără nicio autorizare a judecătorului de drepturi și libertăți, eludându-se astfel dispozițiile dreptului intern, respectiv ale Legii nr. 135/2010. Prin urmare, se poate constata încălcarea principiului legalității, garantat de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și a dreptului la viață intimă, familială și privată, garantat de art. 26 din Constituție. ... 6. Totodată, în expunerea de motive a actului normativ criticat nu au
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
coroborată cu faptul că doar în ultimii 7 ani ai intervalului de 17 ani menționat s-a suspendat acordarea ajutoarelor, conduce la concluzia că dreptul la acordarea acestora a existat în tot acest interval; o interpretare contrară ar avea semnificația încălcării principiului constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate. ... 34. Autorii consideră că suspendarea acordării drepturilor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 trebuie să opereze doar până la momentul la care aceasta a fost în vigoare, respectiv 30 iunie 2017. În plus, prelungirea
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
în aplicare a unui act de reglementare primară, adoptat de către Parlament. Ordonanțele de urgență reprezintă instrumente menite să răspundă unor situații excepționale, și nu simple remedii aflate la dispoziția Guvernului de a contracara voința Parlamentului. ... 36. Cu referire la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, menționează că acordarea ajutoarelor a fost amânată succesiv începând cu 1 iulie 2010 până în prezent, iar după 9 ani și 5 luni nu se justifică invocarea unor ordonanțe de urgență care presupun reglementarea
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
aduse interesului public. În consecință, se transferă nejustificat atribuții legislative puterii executive. În plus, această amânare încalcă și standardele de dreptate și echitate. ... 37. În continuare, se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu a primit avizul de legalitate al Ministerului Justiției, potrivit art. 20 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
chestiunea raporturilor dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern românesc și, pe de altă parte, chestiunea aplicării Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în dreptul românesc. ... 59. Cu referire la invocarea de către autorii excepției a încălcării art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că în jurisprudența sa (a se vedea Decizia Curții nr. 767 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2021, paragraful 31) a
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
reclamanții au expus, în esență, argumentele arătate în continuare: (i) Ordinul IJ nr. 134/2018 este emis de o persoană care nu avea calitatea cerută de lege, aceea de inspector-șef al Inspecției Judiciare, legal numit în funcție, fiind emis cu încălcarea normelor de competență funcțională. (ii) Raportat la considerentele de la paragrafele 177, 200 și 205 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19 (Hotărârea CJUE din 18 mai 2021), în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
au subliniat deficiența sistemului judiciar din România, constând în acțiunea Guvernului de a face numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național. (iii) Pârâtul EF a ocupat funcția de inspector-șef interimar în perioada 1 septembrie 2018-15 mai 2019, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, și a semnat Ordinul IJ nr.
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
regim să prezinte garanțiile necesare pentru a evita orice risc de utilizare a unui astfel de regim ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare. În această privință, adoptarea unor norme care definesc printre altele atât comportamentele ce constituie încălcări disciplinare, cât și sancțiunile aplicabile în mod concret, care prevăd intervenția unei instanțe independente în conformitate cu o procedură care garantează pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 și 48 din cartă, în special dreptul la apărare, și care consacră
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național. 206 Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica, ținând seama de ansamblul elementelor pertinente ale contextului de fapt și de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național“ (paragraful 205 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 53. Or, se impune a fi observat faptul că, în reperele indicate de CJUE, instanța europeană a plecat de la premisa existenței în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
la instanțe și parchete, nu pot fi însă aplicate prin analogie și cu atât mai puțin în mod direct în situația vacanței funcțiilor de conducere de la nivelul Inspecției Judiciare. ... 61. Prin urmare, o primă concluzie este aceea că ipoteza „încălcării procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național“, la care a făcut trimitere CJUE atunci când a furnizat elementele de interpretare a dreptului Uniunii Europene în raport cu care să fie evaluate efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]