8,238 matches
-
inteligent și, mai ales, modest - pentru a le reface... Și presa unui puternic partid s-a aruncat la orice prilej asupra aceluia - totuși un Episcop, fără niciun păcat ca om și cu atâtea însușiri ca ierarh - care nu voia să închine autoritatea nici meritele sale unor pasiuni și interese străine de misiunea sa. În țara unde Sofronie Vulpescu, așa cum îl știm cu toții - nerespunzător pentru manifestările uimitoare ale vițiilor sale - a putut să ajungă episcop pentru a etala încă o rușine înaintea
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
își aduce ofranda, după bogăția ori sărăcia lui sufletească. Una din modalitățile de adorație este Poezia. Poezia-rugăciune, cântecul-adorație. Se spune că, acela care cântă, se roagă de două ori. Și prin Poezie se obține același rezultat. Întâi pentru frumusețea gândului închinat divinității ori sfinților, apoi pentru redarea în cuvinte sacre a simțămintelor și, în cele din urmă, pentru împărtășirea preaplinului sufletesc și celorlalți, prin aceasta, sensibilizându-i și conducându-i la Dumnezeu. Nici o altă specie a literaturii nu contribuie mai mult
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
de laudă Creatorului și Mântuitorului nostru, din prinosul de iubire cu care l-a înzestrat. Acest prinos s-a plămădit treptat, ajungând la acele „Răsfrângeri lirice” - atât de frumoase și inedite. Convins că „Viața este dar suprem” - poetul și-o închină Aceluia de la care vin toate. Galina Furdui - poetă și publicistă basarabeancă - oferă Antologiei grupajul său liric având frumusețea și vigoarea versului Leonidei Lari. De reputatul poet Ion Horea nu se mai îndoiește nimeni, fiind un nume notoriu în poezia românească
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
spune că fiecare poem e un bob de grâu „Ce moare / Fericit-înfrățit / În țărâna / Din voi” (Bobul de grâu). Iuliana Paloda-Popescu - artist plastic și poetă cultivă o poezie modernă cu adâncă reverență pentru Dumnezeu, pentru sfinți, pentru Maica Fecioară. „Mă-nchin Luminii întru iertare / să ardă-n rugă sufletul meu” (Mă-nchin Luminii) - este una din cele mai frumoase poeme ale acestei autoare. Monica Pillat - cunoscuta autoare vine cu o poezie foarte interesantă, de factură modernă în care sentimentul religios este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Fericit-înfrățit / În țărâna / Din voi” (Bobul de grâu). Iuliana Paloda-Popescu - artist plastic și poetă cultivă o poezie modernă cu adâncă reverență pentru Dumnezeu, pentru sfinți, pentru Maica Fecioară. „Mă-nchin Luminii întru iertare / să ardă-n rugă sufletul meu” (Mă-nchin Luminii) - este una din cele mai frumoase poeme ale acestei autoare. Monica Pillat - cunoscuta autoare vine cu o poezie foarte interesantă, de factură modernă în care sentimentul religios este foarte pregnant. Pentru Monica Pillat poemul este o minune „care-ncepe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
a fost mutat în altă zonă. Strivit de ziduri. Și-a făcut datoria, așa că ... Centrul este dominat de clădirea Consiliului Județean, ce găzduiește și Prefectura (!?!), Hotelul și Casa de Cultură ce poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
de altfel - o onorantă ascendență. Pe copertă, sub titlu, atrage atenția, lapidara notă explicativă a autorului: „O personalitate care sintetizează calitățile, sbuciumul și lupta Poporului român, din ultimul sfert de veac de dominație străină asupra Transilvaniei.” Semnificativă este și dedicația: „Închin această carte tuturor generațiilor de învățători și de slujitori ai sfintelor altare strămoșești, pentru împreuna lor lucrare, în serviciul Poporului.” Cea de a doua publicație, mult mai amplă (peste 500 de pagini) e intitulată Școli românești din Arad - Pârneava de la
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Ca un susur cald, al dragostei șuvoi. Tu îmbrățișezi cu raze calde-n veci Pe cei buni și răi pentru că-i iubești. Însă noi uităm că suntem iubiți Bâjbâim aici ca niște rătăciți. Cât de Bun, Esti, Doamne! Ție mă închin! Te iubesc de-apururi! Tu îmi Ești Stăpân! Am lăsat în urmă lacrimi și dureri Am ales, doar Ție să-Ți slujesc mereu. Cluj Napoca, 24 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Iubirea-i voința divină / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IUBIREA-I VOINŢA DIVINĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383151_a_384480]
-
dat lacrimi în ochi privindu-le: în față, șopronul cu unelte pentru grădinărit, urmau deoparte magazia de lemne, straturile cu flori... Numai că în curte se afla un individ. Se și aștepta să fie, nu asta era problema. S-a închinat cuviincios în fața lui, cum ar fi făcut aici, de pildă, că așa fusese învățat, s-a recomandat, i-a zis de unde venea și că îi plăceau porumbeii lui, s-a mai interesat de una, de alta, cu ce îi hrănea
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
a nu-i deranja pe ceilalți doi comeseni. Valentin le privea mâinile butucănoase, cu cicatrici vechi și răni mai noi, între degetele cărora furculițele de aluminiu păreau niște unelte de jucărie pentru păpuși. Nu începuseră să mănânce fără a se închina, iar lui Bărbosu, crezându-l popă, îi cerură să le binecuvânteze masa, ceea ce acesta nu întârziase să facă. Mâncau pe tăcute, mestecând multă pâine în iahnie, iar pentru tăierea cărnii scoseseră, de pe unde le țineau, niște bricege uriașe, cu plăsele
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
ale întregului popor. Eforturile lui Petru Movilă au fost încununate de o remarcabilă victorie. Ea a însemnat o veritabilă revoluție modernă într-o lume pe care o izolare tradițională o baricadase între zidurile dogmatice. Elevii din Kiev, recunoscători ocrotitorului lor, închină în 1633 lui Petru Movilă o cărticică numită Mnemozina slavei, cuprinzând o dedicație și unsprezece poezii. Un rol însemnat a avut Petru Movilă în consolidarea relațiilor confesionale, culturale și politice dintre Ucraina și Țara Românească. Situația social-politică și culturală a
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Sentimentului,când eu te strig pe nume? Oricum ar fi, el nu mă va răpune Și nici că-mi pasă unde ești în lume Dacă ochii tăi mă vor privi mereu Veșnic voi rămâne un ateu... N-am să mă închin la niciun zeu Permanent voi fi același eu. Ce-ar fi oare-n mine, de voi câștiga Prin cuvânt etern iubirea ta? Aș plânge de dor, și aș striga Însă tu, iubito, m-ai îmbărbăta Spune-mi, unde pot acum
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
cum i-ar spuneSentimentului,când eu te strig pe nume? Oricum ar fi, el nu mă va răpuneși nici că-mi pasă unde ești în lumeDacă ochii tăi mă vor privi mereuVeșnic voi rămâne un ateu...N-am să mă închin la niciun zeuPermanent voi fi același eu.Ce-ar fi oare-n mine, de voi câștigaPrin cuvânt etern iubirea ta?Aș plânge de dor, și aș strigaînsă tu, iubito, m-ai îmbărbătaSpune-mi, unde pot acum să te situezPe ce
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
chipul ei să-l porți în amintire Când anii te-or petrece peste vreme Bătrân ajuns, dar să mai porți iubire Când după mamă, sufletul îți geme Și mama ta, copile, s-o respecți Nu are rost la cine se închină N-o face ea parte din înțelepți ... Citește mai mult MAMEI...autor, Bertoni D AlbertNicând n-a fost mai dulce sânul mameiCa-n ziua-n care ea te-a și născutCă pentru naștere încă există femeiCe-și dau și viața
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Ce minuni înfăptuise strujanul părintelui Băluță!? După ce ne-a privit cu duioșie cum arătam cuminți în bănci, probabil că s-a îngrozit de minunea pe care o înfăptuise. A aruncat cât colo resturile de strujan și a început să se închine, exclamând: “Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce fac!” apoi, către noi: - Hai, ridicați-vă și ziceți după mine: “Tatăl nostru care ești în ceruri...” - Tatăl nostru care ești în cer... murmuram noi din bănci. - Sfințească-se numele Tău... - Sfințească-se numele Tău... La
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
bănci. - Sfințească-se numele Tău... - Sfințească-se numele Tău... La sfârșitul rugăciunii, părintele a continuat: - Acum ziceți și voi: “Doamne, iartă-mă, că nu știu ce fac!” - Doamne, iartă-mă, că nu știu ce fac! Au murmurat îngerașii din bănci. Și toți ne-am închinat. Apoi, părintele ne-a ținut o emoționantă lecție de religie, despre patimile Lui Hristos pentru izbăvirea noastră. Nu știu dacă și ceilalți colegi mai țin minte lecția, dare eu n-am să uit niciodată cât a pătimit Mântuitorul, dar nici
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Mântuitorul, dar nici loviturile de strujan pe care le-am încasat în ceafă. Patimi care nu se uită. A doua zi, când a intrat domnul Arsu în clasă, văzându-ne atât de cuminți, mormăind cu nasul în cărți, s-a închinat și el:”Doamne, ce minuni ai făcut cu acești copii?!” Probabil că nu-i spusese părintele Băluță. În ultima zi de școală, domnul Arsu a oftat: - Gata, copii! În sfârșit, am terminat cu bine anul școlar! Să ne vedem la
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
alternativ al arhitecturii poetice, Apostu Panaitache Vultureanu este, fără rezerve, una dintre vocile importante ale poeziei românești contemporane. Din nefericire, nu atât de cunoscută pe cât ar merita, poezia sa rămâne, în esență, una valoroasă, reiterând armoniile și dizarmoniile vieții, și închinându-se singurei divinități pe care poetul o recunoaște, cu toată puterea ființei sale astrale: Dumnezeul Cuvântului. Și apoi, chiar dacă nu putem fi în totalitate de acord cu opera cuiva, trebuie să pozitivăm efortul, actul creator, curajul și mai ales perseverența
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
niște ilegitimi care își bat joc zilnic de întregul popor. „Bă, eu fac legea!” Ultima a fost votarea, la finalul anului, de noi privilegii. Lor și aleșilor din rețelele lor mafiote, ce alimentează conturile! Constat că noua societate civilă a închinat steagul, mirându-se de ce a fost în stare prin toamnă! Doar DNA-ul mai umblă cu steaua (sus) și lațul ursului (jos) să mai prindă câte un rechin, însă plasa are, încă, ochiuri mari! Înregistrăm succesuri peste succesuri în domeniul
TABLETA DE WEEKEND (136): GÂNDURI DE GERAR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383186_a_384515]
-
Buzăului și Vrancei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea creștinească a vieții, a slujirii și pastorației misionare, vreme de foarte mulți ani... De aceea, pentru noi, din acel moment, vom comemora totdeauna acest eveniment, închinat vrednicului logofăt spiritual al ținuturilor buzoiene și vrâncene, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
caleașca-i de argint Ușurică, nu vă mint, Zice-se că nici n-o simt. Pînă a pleca, de zor, Stă o clipă pe un nor (La gât, iată, îi lucește, Un medalion c-un pește). Dacă mai întâi se-nchină, Noaptea va trece senină! De-și scutură albul cojoc, Fulgii mari ne-aduc noroc! De își scutură nervos Părul alb și mătăsos, Asta nu-i deloc a bună, Vor cădea ninsori, o lună! De-și scutură barba (de lapte), Va
MOŞ NICULAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383225_a_384554]
-
înclină divinității, cerând iertare și mulțumind, plin de recunoștință, pentru menirea pe care o duce cu vrednicie. Volumul “ Antizeism” este dedicat ființei care i-a dat viață si care este simbolul bunătății și dărniciei, cel mai curat simbol-mama. Poetul se închină cu recunoștință în fața măicuței sale, căreia îi poartă un dor nemărginit și căreia îi cere iertare din toată inima. Lacrimile sale curate sfințesc amintirea mamei pentru care poartă o veșnică iubire. Tabloul măicuței sale îl emoționează într-un mod unic
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
Poetul consideră că “e timpul revoltei” și trebuie să ne unim în a prospera și a pune în valoare frumusețile cu care această glie a fost înzestrată. Nu-și poate lăsa țărișoara să decadă și asta îl motivează să îi închine ode lirice în care își plânge frământările și suferința. “ Războiul strigă din câmpie” iar poetul îi ascultă glasul însetat de libertate cum urcă spre munții semeți și nu vrea decât “dreptate în vreme de război”. Vrea ca sufletele dezgolite să
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
va fi pace acolo unde vuiește răul, până când nu va îmbrăca pe cei sărmani și până când glia sa nu va avea strălucirea de altădată, “dreptatea fiind un lucru sfânt”. Vlăstar al munților și “fiu falnic din pelasgi”, Sandu Cătinean se închină doar Domnului și țării sale, iar pașii săi sunt vegheați de credință. “Purtându-și doinele de gât” ca pe niște simboluri sfinte, poetul își continuă drumul nestingherit pentru o lume mai dreaptă și mai bună. În calea sa se împletesc
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]