4,538 matches
-
la o situație finală; - explicația prin mecanism (cum?), de prezentare a principiilor funcționăriiș.a. 5. Narațiunea (povestirea)tc "5. Narațiunea (povestirea)" Narațiunea, care poate lua forma povestirii sau a basmului, este o metodă de mare succes, deoarece ea răspunde unei Înclinații firești și puternic resimțită la copii, aceea spre imaginar, miraculos, fantastic și istorisire. Cu ajutorul povestirii, copiii pătrund cu ușurință În lumea basmelor și fabulelor, gustă farmecul legendelor și miturilor, trăiesc episoade sau fapte istorice petrecute demult, iau cunoștință de Întâmplări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cooperare. Este de presupus că cei care iau parte la un dialog au ce să Învețe unii de la alții, că acesta se desfășoară În perspectiva unei căutări comune, a abordării unor probleme ale colectivității, ale existenței individuale, cotidiene. Spre deosebire de această Înclinație firească a omului de a conversa, de a purta discuții cu alții, dialogul școlar are cu totul alte semnificații, Îndeplinește alte funcții, reprezentând altceva decât un simplu schimb de experiențe consacrat diverselor scopuri și interese. În Învățământ, dialogul este În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mod generic „metodologia Învățării prin descoperire”. Realizarea de proiecte este foarte adecvată vârstei de maximă receptivitate a elevilor și studenților. Aplicarea acestei metode mai ales pe treapta Învățământului liceal și universitar, corespunzând unor perioade din viață În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte dă adolescenților și tinerilor Încrederea legitimă În capacitatea lor de a lucra independent, de a-și pune În valoare capacitățile creative; cultivă gândirea proiectivă și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în abordarea strategiei. Chiar și cunoștințele generale dobândite în primii ani de școală au un rol important pentru întregirea unei perspective care se dorește a fi, prin definiție, a întregului. Din acest mod de formare a domeniului rezultă o puternică înclinație spre accentuarea laturii teoretice. Tendința dobândește rapid caracteristici care transformă managementul strategic într-o filosofie, amintind de filiația sa greacă sau chineză. Ca o exemplificare a celor afirmate, Arta războiului a lui Sun Tzî este în primul rând o filosofie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fără a menționa aspecte banale cum ar fi produsul ce se realizează sau clientul avut în vedere. La modul general, analiza sumară a unei mulțimi de declarații vizibile în mass-media naționale arată sau lipsa experienței în utilizarea elementelor misiunii, sau înclinația spre formalism a celor ce le realizează. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că publicul nostru latino-balcanic este obișnuit să persifleze defecțiunile de orice fel din declarațiile oficiale, probabil ca un reflex la vremurile totalitare din secolul trecut. Cum distanța
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
furnizor; • ponderea costului furniturii respective în totalul celei a industriei; • impactul intrărilor asupra costului sau diferențierii; • amenințarea cu integrarea în aval față de amenințarea cu integrarea în amonte; • cadrul industriei. 3. Determinanți ai amenințării cu produse de substituție: • costurile de transfer; • înclinația consumatorilor spre produse de substituție; • relația preț-performanță; 4. Determinanți ai puterii consumatorilor: • concentrarea consumatorilor față de concentrarea firmelor; • volumul cumpărat; • costurile de transfer raportate la costurile de transfer ale firmelor; • informarea consumatorilor; • integrarea în amonte; • produsele de substituție; • diferențierea produselor. 5
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de valori de bază ale trecutului creează cultura; 2. tehnologia primară: modul de realizare al produselor și calitatea acestora induce un anumit comportament asociat, cu efect asupra culturii organizaționale; 3. direcții și obiective: strategia aleasă și stabilitatea acesteia, reflectând și înclinația spre risc, se concretizează într-o serie de obiective ce influențează cultura organizațională; 4. mărimea: cu cât organizația este mai mare, cu atât caracteristicile culturii organizaționale sunt mai profunde și mai complexe; 5. zona geografică: elementele caracteristici locului în care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
specialistului, În funcție de particularitățile fiecărui individ, ale organizației din care face parte și ale contextului În care acționează. Un prim aspect ar fi legat de diferențele individuale - specialiștii diferă În preferințe În ceea ce privește un stil de instruire sau altul, capacitatea de Înțelegere, Înclinațiile pentru anumite activități, aspirațiile și motivațiile. Ca rezultat, unii vor face față procesului educațional, alții nu. O altă variabilă poate fi dată de valoarea limitată a cunoștinței În timp - Într-o organizație a cunoașterii, procedurile și practicile se pot schimba
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
guvernare cea mai bună, apoi pe cea de-a doua și pe cea de-a treia; iar alegerea să i-o lăsăm lui Cleinias sau oricui altcuiva care ar dori ca, participând la o astfel de opțiune, să păstreze, după înclinația proprie fiecăruia, ceea ce socotește ca bun din propriul său stat. Cea mai desăvârșită cetate și formă de guvernare și sistem de legi sunt cele în întreg cuprinsul cărora se respectă cât mai fidel vechea spusă cum că între prieteni toate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
alta mai puternică i se opune. Desigur, „flexiunea” unei comunități umane care trece de la o formă de guvernare la alta nu este pur și simplu o chestiune de hazard. Formele constituționale în discuție „înclină” către o anume schimbare, iar această înclinație constitutivă face ca de cele mai multe ori o formă pozitivă să treacă în formele pe care le are ca preferințe logice. „În genere, dacă o constituție înclină înspre orice formă politică <aflată într-un ansamblu de două corelate>, atunci caracteristica proprie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politeia înspre oligarhie”. Fragmentul conține două puncte de vedere asupra logicii schimbării formelor politice. a. Mai întâi se amintește cazul în care o formă pozitivă (politeia sau aristocrația) trece în corelatul ei negativ, datorită unei hipertrofii. Aceast declin este efectul „înclinației” logice către corelatul negativ. O formă politică pozitivă, în trecerea la negativul ei, antrenează caracteristica sa definitorie, care se schimbă și ea, deși (paradoxal, în fond) corelatele negative nu sunt altceva decât „creșteri” ale trăsăturilor constituțiilor pozitive. Remarca este ușor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politice care să fie propriu-zis imposibil, și, de aceea, nu există nici vreun parcurs necesar. Cu alte cuvinte, metamorfismul unei cetăți este identic cu spațiul logic dezvoltat de morfologia politicului. Toate trecerile sunt logic incluse în el, dar, conform teoriei „înclinației”, din punct de vedere strict practic, unele treceri sunt „mai realizabile” decât altele. Revenind la cetatea care decade în mod continuu, se poate sesiza faptul că, în calitate de subiect al schimbării, cetatea în genere, la trecerea dintr-un caz într-altul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vizuale se combină mental mult mai ușor decât reprezentările lingvistico-semantice, care sunt obligate la un număr limitat de configurații rezultate din constrângerile de natură sintactică și din cerința de consistență logică. Numai aici aflăm explicația justă a „egiptomaniei” platoniciene, a înclinației sale accentuate pentru canonism și schematism. Conectarea produsului iconic la o pedagogie convergentă a virtuții permite un anume control al interpretărilor. Și tocmai din acest motiv, fie că ne place, fie că nu, Platon nu era un adept al democrației
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace bine dezvoltate Ă căruia îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate etc. c) tipul atletic Ă tipul cu o dezvoltare fizică și psihică echilibrată. Aceste asocieri statistice (care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al aptitudinilor este cel mai vizibil. Sunt binecunoscute cazuri de mari talente artistice (muzicale în special) care au prezentat precocități deosebite. La 5 ani Mozart era deja un muzician (interpret și compozitor) foarte apreciat. Sunt însă și cazuri în care înclinația spre o anumită artă se manifestă abia către vârsta adultă, ceea ce face imposibilă aprecierea potențialului artistic după precocitatea apariției manifestărilor. În mediul școlar, trebuie să ținem cont și de faptul că numeroși părinți își pregătesc copii în diferite ramuri artistice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
potențialului artistic după precocitatea apariției manifestărilor. În mediul școlar, trebuie să ținem cont și de faptul că numeroși părinți își pregătesc copii în diferite ramuri artistice (pian, pictură, balet) încă de la vârste foarte fragede, indiferent de existența sau non-existența unor înclinații reale. Performanțele ridicate ale acestor copii s-ar putea să nu exprime decât o experiență mai bogată în domeniul respectiv. În orice caz, sarcina identificării talentelor artistice revine mai degrabă profesorilor de desen, de muzică, și mai puțin celorlalți profesori
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
soarta celorlalți, simțământ esențial într-o societate democrată. Din păcate, învățământul aproape exclusiv frontal practicat la noi (care se bazează îndeosebi pe studiul individual și obstrucționează aproape tot timpul colaborarea între elevi în timpul orelor) nu facilitează formarea unor deprinderi și înclinații spre colaborare. Dimpotrivă, activitatea didactică pe grupe îi face pe elevi conștienți de valoarea colaborării, chiar în munca intelectuală, și favorizează solidaritatea, prieteniile. Într-un experiment efectuat la Liceul „Emil Racoviță” din Iași, unde s-au organizat timp de 2
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care l-au generat persistă. De asemenea, eșecul școlar poate avea grade diferite de amplitudine: de exemplu, o amplitudine redusă, atunci când insuccesul se manifestă doar în raport cu anumite materii sau sarcini de învățământ, ca expresie a lipsei de interes și de înclinații (aptitudini) pentru respectivele materii, sau ca urmare a unui mod neinteresant în care sunt predate acele materii. Acest insucces parțial, dacă nu este contracarat la timp, poate duce la situații de corigență a elevilor în cauză sau la examene restante
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că abilitățile speciale (de exemplu, verbale și nonverbale) condiționează producția creativă în anumite domenii (Gardner; Li, în publicații periodice). Astfel, ceea ce cunoaștem despre creativitatea verbală poate să nu fie valabil pentru creativitatea nonverbală, iar pentru a înțelege ansamblul abilităților și înclinațiilor în cadrul complexului creativ, cercetările experimentale au datoria să investigheze ambele fenomene. Un raționament similar a îndemnat cercetătorii să studieze procesele preverbale care determină creativitatea. După cum vom vedea în următoarea secțiune, procesele preverbale influențează percepția, reprezentările și sinteza mentală. Sinteza mentală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un mediu convențional, din clasele de mijloc. Calitățile personale Prezența unor condiții prielnice din punctul de vedere al mediului sociocultural este indispensabilă, dar, neîndoielnic, insuficientă pentru a aduce un aport creativ. Persoana respectivă trebuie să aibă, în plus, capacitatea și înclinația de a introduce lucruri noi în domeniul ei de activitate. Acestea sunt trăsăturile pe care psihologii le-au studiat cel mai frecvent și către ele ne vom întoarce acum (tabelul 16.6). Întrucât trăsăturile caracteristice ale persoanelor creative au fost
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru români”. Este exact tipul de atitudine care ne poate face să ne Întrebăm ce are spiritul creștin tolerant și inclusivist cu ortodoxismul manifestat printr-o metafizică etnicistă, lipsită de morală. Maria Bucur subliniază foarte bine această tendință atunci când relevă Înclinația unor astfel de persoane de a pretinde că dau seama În fața unei entități transcendente, dar niciodată În fața semenilor din comunitatea În care trăiesc. Metafizicile de acest tip te deconectează de responsabilitatea În fața semenilor, cu pretenția că, În mod privilegiat, unii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist al lui Ceaușescu, după cum riguros ne relevă autoarea. Probabil că partea mai „luminoasă” a acestei mișcări - prevenirea bolilor, consilierea prenupțială, combaterea bolilor sociale, Înclinațiile unor eugeniști de spre deschidere etnico-rasială - Își află originea În una dintre cele două mari filiere de intrare a ideilor de acest tip În România, și anume cea americană. Derapajele spre rasism, etnicism, spre Garda de Fier, probabil o anumită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument În sprijinul acestei afirmații este faptul că eugeniștii nu au susținut măsurile de sterilizare și au fost reținuți În aprobarea avorturilor pe criterii eugenice. Făcăoaru avea Înclinații politice de dreapta mărturisite, pe care le-a urmat devenind membru al Gărzii de Fier. Această mișcare se dezvoltase În România la sfârșitul anilor ’20, devenind dintr-un grup extremist antisemit, format mai ales din studenți, o organizație care se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a creșterii copiilor Într-un mod sănătos și care să le asigure o dezvoltare armonioasă 70. Lucrările sale au ca subiect central impactul caracteristicilor ereditare asupra dezvoltării copilului În primii ani de viață și asupra relației dintre mamă și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]