1,482 matches
-
miros de foc nu se prinsese de ei. 28. Nebucadnețar a luat cuvîntul, și a zis: "Binecuvîntat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său și a izbăvit pe slujitorii Săi care s-au încrezut în El, au călcat porunca împăratului și și-au dat mai degrabă trupurile lor decît să slujească și să se închine altui dumnezeu decît Dumnezeului lor! 29. Iată acum porunca pe care o dau: orice om, din orice popor, neam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
-l bănui de asemenea lucruri. Dar eu totdeauna a trebuit să cad, după ce mă ridicasem prea sus... De data aceasta, am căzut prea jos, prea trist... după ce fusesem prea fericită, prea sus... Dar după deznădejde vine iar fericire... Nu mă Încred În aceste vorbe, sunt minciuni de Încurajare. A fost un vis frumos, care dacă s-ar repeta și-ar pierde din minunăție... Cum Încerc să mă mint! Ce n-aș da doar să se repete! 19 octombrie 1961 (joi) În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Jean, că i s-a părut antișat de persoana lui și lipsit de educația fină pe care Mimi a primit-o de la mămica ei. Dar ea, naivă, de, ca femeia cinstită, n-a luat seama la nimic și s-a încrezut în vorbele lui. Ce regretă mai mult e că, din pricina lichelei și a ofticoasei de soră-sa, a despărțit două inimi care se iubeau. Că Mimi, drăgălașa de ea, i-a mărturisit deschis, ca unei mame bune, din prima zi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tem că asta e ceea ce încep să-mi doresc. Încerc să mă stăpânesc, dar lacrimile mă trădează. — Orhideea, nu fi supărată. Am puterea de a-ți da orice. Promisiunea lui îmi alină inima, însă mintea mă avertizează să nu mă încred în vorbe rostite într-un moment de pasiune. Îmi spun că mâine îi va fi trimisă o altă concubină, care este la fel de disperată ca și mine. O altă concubină care și-a oferit și ea toată averea eunucului-șef Shim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mâinele unui alt clan. Ar fi un dezastru pentru amândouă. Îmi dă drumul la mână și se ridică: Aș vrea să mă bazez pe tine să-i faci un moștenitor Majestății Sale, Yehonala. Nu mă simt deloc dornică să mă încred în vorbele ei. Pe de o parte, vrea să fie ceea ce i-ar plăcea să fie - o împărăteasă care să intre în istorie drept o femeie de mare virtute. Pe de altă parte, nu și-a putut ascunde ușurarea atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mie. Nu e timp nici de vărsat lacrimi, nici de căutat alinare în sânul familiei mele. Su Shun se prea poate să pregătească deja focul pentru a topi lingourile de argint. Îl întreb pe An-te-hai de ce ar trebui să mă încred în vorbele lui Chow Tee. Noi, eunucii, suntem ca niște joarde de viță-de-vie, zice el. Trebuie să găsim un copac puternic pentru a ne cățăra sus. Eu și Chow Tee înțelegem că numai dacă ne ajutăm unul pe celălalt vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Preferă să aștepte până va exista un câștigător. — Îi disprețuiesc pe oamenii care se întorc după cum bate vântul, zice Nuharoo, pe care nu am văzut-o când a intrat din nou în cameră. Majestatea Sa avea dreptate să nu se încreadă niciodată în chinezi! — Se poate ca pentru Tseng Kuo-fan și Chou Tsung-tang situația să fie mai complicată, zic eu. Trebuie să fim răbdători și înțelegători. Dacă aș fi în locul acelor generali, aș face exact ceea ce fac ei. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
despre cum arăt îmbrăcat. Am grijă ce stiluri adopt deoarece acestea influențează modul în care mă respectă ceilalți. Dimensiunea 4. Hainele în relație cu stima de sine procesul evaluativ Hainele pe care le port mă fac să mă simt încrezător. Încredea în mine crește atunci când mă îmbrac adecvat. Încerc să cumpăr haine care mă fac să fiu atrăgător. Când port haine care mă fac să mă simt bine, sunt mai capabil să inițiez conversații cu alții. Când sunt îmbarcat elegant, mă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Hainele de bună calitate care îmi stau bine, mă fac să mă simt competent. Este important cum mă îmbrac pentru că îmi conferă un grad de control asupra mersului lucrurilor în viață. Când mă simt bine cu ceea ce sunt îmbrăcat, am încrede în mine. Dimensiunea 5. Hainele în relație cu stima de sine procesele afective Anumite haine mă fac să mă simt bine. Timpul acordat alegerii unei ținute elegante mă face să mă simt mândru de cum arăt. Sunt mulțumit de hainele pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anglo-saxone, scopul ultim al educației era identic în secolul al XIX-lea: ferirea tinerei fete de "viciile și primejdiile societății actuale"25. Singura diferență era mijlocul utilizat pentru a atinge acest scop. Francezii, catolici, convinși de slăbiciunile trupului, nu se încred când vine vorba de păstrarea virtuții tinerelor fete decât în pedagogia neștiinței și a supravegherii. Prin urmare, le țin pe domnișoare izolate, departe de lume, lăsându-le în grija mamelor și duhovnicilor lor. Dimpotrivă, explică Tocqueville, anglo-saxonii, deși "profund religioși
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acesta este un joc periculos, culmea perversității feminine. Este în același timp și o maladie morală, o primejdie de moarte care amenință tineretul și, prin intermediul acestuia, întreg corpul social, deja atins de decadența sfârșitului de secol. Dacă era să te încrezi în aceste Cassandre, Apocalipsa era aproape, iar flirtul tinerelor fete nu făcea decât să împingă întreaga societate spre cataclismul cel mai nimicitor... Astăzi, aceste viziuni sumbre și pesimiste ar putea stârni zâmbete. Însă, dacă stăm să ne gândim, acești predicatori
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Potrivit lui Luther, mântuirea nu se obține în Biserică, omul fiind nevoit "să se arunce ca un pierdut, printr-un elan interior de credință, cu păcate cu tot, în brațele lui Dumnezeu" Pecca fortiter crede fidius (păcătosul și mai mult se încrede în zeul bunei credințe). Lucrarea mântuitoare aparține lui Hristos; El se jertfește în locul omului, "prin meritele lui și acoperindu-i păcatele cu pulpana hainei lui". Altfel spus, rolul ființei umane este pasiv, ea primind lucrarea mântuitoare ca un dar Soli
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
precum Marcus Aurelius (161-180) și Septimius Severus (193-211) au construit în cinstea celor șapte divinități planetare edificii specifice, devenite ulterior centre de activități astrologice. O abundentă literatură propaga știința astrologică la toate nivele societății, inducându-și proprii cititori să se încreadă într-un destin determinat de stele. S-a ajuns la o interogare a stelelor, cu o teamă adesea servilă, nu doar pentru proiectele cele mai importante, ci chiar și pentru activitățile simple și banale ale vieții cotidiene. Efectuarea unei călătorii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oferit sfântului nostru ocazia de a o preamări pe cea a soldatului în timp de război și de a aproba războiul, care se face după dreptate: Tăria este, așadar, mai mare decât celelalte virtuți, însă niciodată singură, întrucât nu se încrede în sine însăși, în caz contrar, tăria, fără dreptate, devine cauză de nelegiuire. De fapt, cu cât suntem mai tari, cu atât mai mult suntem înclinați să-l oprimăm pe cel inferior, astfel încât, chiar și în chestiunile militare, se consideră
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și progresul social apar ca relevante pentru politica internă, în care domină încrederea deoarece securitatea este asigurată de către stat, dar proiectele cosmopolite au o importanță mică pentru relațiile interna-ționale, unde statele trebuie să-și asigure propria securitate și să se încreadă în puțini dintre vecinii lor. În acest ultim domeniu, principiile morale servesc pentru legitimarea intereselor naționale și pentru stigmatizarea principalilor competitori: ele nu reprezintă baza unei noi forme de organizare politică mondială care va înlocui statul națiune. Existența unei prăpăstii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sfinții și caracterele superioare. Dar și de rușine. O teribilă rușine, asemănătoare cu a fi făcut un lucru necuviincios În fața unei persoane delicate, a fi trântit o vorbă urâtă În fața unei femei bătrâne, a fi Înșelat un om care se Încrede În tine.” (N. Steinhardt) Nici În car, nici În căruță,/ și nici chiar În teleguță. (Despre oamenii nehotărâți, oscilanți, care nu știu ce vor sau care preferă În mod deliberat situațiile nesigure se mai spune că „Înoată Între două ape”.) Arma celor
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
constând În faptul că el va Înțelege să divulge secretul respectiv nu În „gura mare”, ci sub forma unei confidențe altui prieten. Dar discreția acestuia din urmă va fi Învinsă de curiozitatea altui prieten și așa mai departe...) Nu te Încrede În tot câinele care dă din coadă. (Zâmbetul mieros cu care ne Întâmpină unii dintre semenii noștri ascunde, adesea, mult calcul, multă ipocrizie sau viclenie. Este vorba de acele persoane lipsite de scrupule care au Învățat din comportamentul nobilului patruped
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să se apuce de așa ceva, M. Îi povestește despre pictorul italian Andrea del Sartro și Îi expune teoria conform căreia acesta recomanda să se picteze pe cât posibil după natură și să-ți faci mâna mai Întâi cu schițe. Profesorul se Încrede În spusele lui, dar nu reușește să devină pictor. Estetul Îi dezvăluie atunci că a inventat În Întregime tot ce a zis despre del Sartro și că Îi face plăcere adesea să scornească povești și să se distreze pe seama naivității
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ca un fel de alter ego al lui Arnolphe, personajul care, obsedat de aceleași temeri, consideră că niciodată nu supraveghezi mai bine pe cineva decât băgându-l la închisoare. Convingere de stăpâni care pun la îndoială precauțiile obișnuite și se încred doar în soluțiile radicale. Astfel, presupun ei, măsurile de protecție sunt infailibile, iar controlul se exercită fără întrerupere: un control permanent și liniștitor. Există, la acești oameni, o coerență a proiectului menit să instaureze o relație ferită de fanteziile hazardului
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cumva să recurgă la o asemenea strategie: „O să-nțeleg priviri ce le vei crede mute” (II, 3, v. 682), după cum va ști să interpreteze „un gest sau un suspin scăpat pentru a-l bucura” (ibid., v. 684). Supraveghetorul nu se încrede doar în forța cuvântului rostit, căci știe foarte bine că și trupul poate fi elocvent, așa că nici în această privință nu consimte să-și slăbească vigilența. Supraveghetorul este un cititor experimentat, inițiat în interpretarea detaliilor; el deslușește pasiunea amenințată a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
magilor, a putut să așeze pe Fecioara cu copilul în mijlocul unei mulțimi de participanți, fără a o distinge vizual prin mărime sau prin detașare spațială. Pictorul nu avea nici un motiv să se teamă că ea se va pierde. Se putea încrede în geometria convingătoare a tondoului pentru a o indica pe ea ca piesă centrală a scenei. Poziția centrală poate conferi dominanță figurii copilului Hristos chiar atunci când, așezat în poala mamei sale, el ar putea fi redus la o poziție subordonată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ajunge stăpân absolut al imperiului/ fabulos, fără margini în timp sau în spațiu,/ nelegat de hazardul nu mai știu cărui/ obscur idiom, voi fi autarhul/ Nimicului.// mai mult nu-ți mai spun. Confidența aceasta / în ciuda armoariei mele (Să nu te încrezi) / pentru simplul motiv că te detest". Și anume: histrionismul, apetența pentru disimulare, mistificare și automistificare (de unde obsesia măștilor și a altor forme de deghizare), evaziunea în forme circumscrise nelimitării spațio-temporale și, în sfârșit, nihilismul ironic. Retorica aceasta de camuflaj recunoscut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sistem la altul". Și Bachelard continuă: "O filosofie a lui nu care nu vizează decît sisteme juxtapuse, sisteme care intră în raport de complementaritate într-un punct precis, are grijă să nu nege niciodată două lucruri deodată. Ea nu se încrede nicicum în coerența a două negațiii. Filosofia negației nu s-ar ralia deci opiniei, de fapt naive, a lui Novalis: "Așa cum toate cunoștințele se înlănțuie, tot așa se înlănțuie toate ne-cunoștințele. Cine poate crea o știință, trebuie să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
negativă despre B. Ei au crezut mare parte din informațiile false care exprimau o părere proastă despre B. Spre deosebire de membrii primului grup, ei au considerat adevărate aceste informații. Deoarece au fost nevoiți să înțeleagă rapid informațiile, au ajuns să se încreadă în acestea. Cum poate fi interpretat acest experiment? Nevoia de a înțelege rapid o informație densă determină individul să o considere adevărată. De fapt, se pare că prezumția de adevăr este un suport al înțelegerii. A considera o informație adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
evident că majoritatea persoanelor care participă la sondaj răspund cunoscând deja sondajele publicate în fiecare săptămână: logic, răspunsul lor este în direcția majoritară și de aceea poate avea mari fluctuații. Având în vedere psihologia umană, este puțin rezonabil să te încrezi în sondajele care apar în lunile premergătoare alegerilor. Pentru mai multe informații Martin, R., Martin, P.Y., Smith, J.R., Hewstone, M. (2007). „Majority versus minority influence and prediction of behavioural intentions and behaviours”, Journal of Experimental Social Psychology, 43, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]