2,660 matches
-
mai descurcăm, dar cu oxigenul, este imposibil. Iată că am lămurit și interesanta problemă a posibilității de a supraviețui fără materiile nereciclate. Lambert se strâmbă la această încântătoare evocare. ― Mersi! prefer să mor înainte. ― Bun, conchise Dallas, încercând să pară încrezător. Deci avem la dispoziție o săptămână întreagă de activitate nelimitată. E mult mai mult decât avem nevoie ca să găsim creatura asta diabolică și să-i frângem gâtul. ― Eu tot mă gândesc că ar fi mai bine să facem vid în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
înainte, nu va mai da înapoi! Îndreptă detectorul spre coridorul întunecos care se închidea în fața lor. Nimic! Mirată, îl expuse în sus; imediat pâlpâi lumina, acul luminat înregistră o prezență, foarte clar. ― Bun, să mergem! Ea o luă din loc încrezătoare în micul aparatul pentru că știa că Ash făcuse o treabă serioasă, pentru că nu greșise până acum, și pentru că nu avea încotro. ― În curând vom ajunge la bifurcație, o avertiză Brett. Străbutură culoarul timp de mai multe minute. Ajunseră, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
observă, prima, tresărirea acului detectorului. Trăi un minut de emoție intensă până să-și dea seama că "agățase" un obiect cunoscut. ― Te-am prins pe cadranul meu, îl informă ea pe Dallas. ― Bine! Fii cu ochii pe mine. Era mai încrezător acum știind că era urmărit pas cu pas. Conductele se curbau din nou. Nu-și amintea de toate aceste devieri, dar era sigur că se află încă în canalul: principal. Din aceasta porneau multe conducte anexe, dar diametrul era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
generație o înlocuiau prea adesea cu varii convingeri idealiste. Această practică firească a lucidității l-a făcut să evite - și să respingă - cu umor toate credințele masificate care cad în credulitate, fără a acuza însă „poporul”, ci pe mult prea încrezătorii săi conducători : Neamurile nu sînt intolerante de la natură. Egoismul de neam, ca și cel de clasă nu sînt înnăscute popoarelor. Popoarele nici nu sînt măcar vinovate de intoleranța de care le acuză uneori pe drepte temeiuri istorice. Vina lor este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-o ca de obicei pe drumul forestier părăsit ce urcă lin de-a lungul văii, cu ochii deja pierduți printre brazi. „O să-mi prindă bine !”, mi-am repetat și eu, hotărît să-mi pun ordine în gînduri și viață și încrezător în magia muntelui care mă însoțește din copilărie. „Ai două ore la dispoziție, așa că grăbește-te !”, mi-a trecut brusc prin cap. Zîmbeam acru la acest gînd stupid cînd în fața mea a apărut un cîine negru și flocos, dînd din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
întoarcere continuă la origini, și spuneam asta în lumina unei experiențe istorice de mai bine de două milenii. Ține de însăși esența mirării ca ea să fie depășită; acest lucru era mult mai clar în Grecia antică, adică în zorile încrezătoare ale civilizației noastre. Filosofia apărea atunci ca o încercare plină de pasiune, de stăpânire teoretică a mirării originare, primii filosofi fiind ferm convinși că pot atinge acest țel. Ne vom opri acum să analizăm activitatea teoretică în Grecia antică și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
analiza unei întâlniri, în care se concentrează drama identității în care are loc dezbaterea noastră și în care ia formă speranța creștină. E o analiză dar și o interpretare, o ipoteză, dacă o considerăm din perspectiva conștientizării filosofice și abandonare încrezătoare, dacă o privim în lumina credinței religioase. Aceasta este posibilă datorită faptului că rațiunea umană este rațiune deschisă; nu domeniu teoretic exhaustiv, ci activitate hermeneutică. Credință și căutare: o confruntare a structurilor Discursul pe care intenționăm să-l ducem mai
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
spânzurați atârnând de-o salcie și o mie de oi sacrificate pe malul unei lagune și un țăran mâncând rinichi de câine și telemea. Și un ciclotron invadat de ploșnițe, și o pălărie cu pana ftimulită, și doi ochi albaștri, încrezători, de lepros. Și o ciupercărie termonucleară, și o tăbăcărie de piei de păianjen, și un adolescent înfruntîndu-și părintele. Și un incendiu mistuind un depozit, și o mare de oameni cu limba tăiată, și o capelă sub cerul gurii, între măsele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nici o țară n-ar putea trăi o viață normală fără să întrețină relații continue cu celelalte țări și cu atât mai mult relații strânse cordiale și de bună vecinătate cu țările de care o separă frontierele. Iată de ce Guvernul Regal, încrezător în patriotismul luminat, în înalta înțelepciune și în bunele intenții ale guvernului de la Kiev, este convins că acesta nu va lipsi de a face tot ce depinde de el pentru a se putea stabili relații normale și continue, cât mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nous sommes foutus, Ivan! Nous sommes des pauvres types! Save our souls! Bless our hearts, Ivan! Car nous sommes foutus!... Rănitul gemu stins, și în acea clipă gura i se lumină deodată, parcă ar fi zâmbit. Îi privi pe rând, încrezător. - Blagoslovenie! strigă Zamfira îngenunchind lângă el. Boje, Cristu! Binecuvîntează-ne, Ivane... Își făcu cruce, cât putu mai încet, ridică ochii spre cer, își împreună mâinile și închise puțin ochii, ca și cum s-ar fi rugat, apoi îl privi din nou, adânc, cercetător
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
continuă fraza. — Da, într-adevăr ! Trebuie să existe o explicațiune pentru faptul că suntem în asemenea măsură ocupați de ce fac alții ! Și de aceea intenționam să te întreb, dragul meu, dacă ai mai văzut vreun popor european atât de puțin încrezător în sine ? M-aș hazarda chiar să spun mai mult : un popor care să se disprețuiască astfel singur ? Lasă demagogia sau, dimpotrivă, ține seama și de ea, pentru că formele la care ea poate ajunge la noi tocmai aceasta arată : un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vârstă... — Așa a gândit și nevasta lui Spiridon ! Poate că avea dreptate, dar eu, madam Delcă, eu sunt convinsă că n-aș avea puterea... Alt bărbat, alt copil ! Doamne-ferește, nu ! Dar ea a putut ! Auzindu-l, deci, am devenit mai încrezătoare și l-am poftit la dejun. A trebuit să insistăm teribil până l am convins să rămână ! Vorbea în șoaptă, se uita în toate părțile și, știind că noi suntem supravegheați în casă, nu i-am pus nicio întrebare. La
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o meta-analiză privind locus-ul controlului. Acest concept este definit ca o trăsătură ce surprinde măsura în care oamenii cred că dețin controlul asupra propriului destin. Persoanele cu un locus intern al controlului consideră că-și pot gestiona destinul, fiind astfel încrezători, activi, orientați către gestiunea mediului extern, apreciind că între propriile acțiuni și consecințe există o strânsă legătură. Persoanele care nu cred că pot deține controlul asupra destinului se percep în roluri pasive în raport cu mediul, fiind tentați să atribuie rezultatele unor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Împreună cu un teanc de reviste de modă, cele mai multe de anul trecut - sau de acum doi ani. Gara de Nord din București arată ceva mai bine dimineața la prima oră, deși amenințarea plutește În continuare În aer. E plin de patrule. Le salut, Încrezător În micile artificii de croitorie pe care maică-mea le-a reușit - măcar că pantalonii nu mai ies din bocanci și nici nu se lasă de pe șolduri. Totuși, spre deosebire de gesturile altor soldați, care abia dacă schi țează un salut În lehamite
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe care maică-mea le-a reușit - măcar că pantalonii nu mai ies din bocanci și nici nu se lasă de pe șolduri. Totuși, spre deosebire de gesturile altor soldați, care abia dacă schi țează un salut În lehamite, gestul meu un pic prea Încrezător și foarte corect e ridicol și se poate interpreta - Îmi dau seama de asta cînd un locotenent dintr-o patrulă mă fixeză Încruntat. Dracu’ știe ce e În mintea ăstora, nu prea știi cum s-o scoți la capăt. E
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Îl privește incredul, În timp ce se extrage de sub pătură și Își caută pantofii pe sub pat cu picioarele. Așteaptă să fie operat, dar boala de care spune că suferă nu cred că există În nici un manual de medicină. E bine că e Încrezător. Acum, ar ieși un pic pe hol să discute niște lucruri cu cine s-o nimeri. Bun, deci știm unde facem Revelionul anul ăsta. Dar ce se Întîmplă, care-i treaba cu războiul de la Timișoara? Moise pune Întrebările. Țăranul se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
folosească de mulțime ca de un scut, În cazul unei lovituri de stat. E convins că va putea constrînge conducerea armatei să-l apere, deși a văzut clar că la Timișoara au existat trădători chiar În sînul Statului-Major. E foarte Încrezător că ordinul intern care menține Starea de necesitate va fi respectat și, pentru a nu avea surprize din exterior, o dele gație militară condusă de fratele lui, generalul Ilie Ceaușescu, se Întîlnește cu atașatul militar sovietic la București. Dar armata
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
căcat aveți, ce dracu’ v-au făcut ăștia În spital? E secret de stat, Încheie el rîzÎnd. PÎnă la urmă ne promite că trece să ne povestească ce se mai Întîmplă În unitate, dacă mai iese În zilele următoare. E Încrezător, nu pare speriat de pericolul despre care vorbește toată lumea. — Și nu-ți e frică să umbli așa? — Ba da, răspunde și ne Întoarce spatele. Se Îndepărtează, rîzÎnd: — Teroriști străini la Caracal? Ai băut gaz? Buuu... Eu cred că ăștia v-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vrut Adam să-l aducă pe Zet la Băi, dar câinii nu erau admiși decât pe promenadă. Încerca să-și imagineze cum ar fi arătat Zet singur în Baia Interioară, spintecând suprafața netedă, mătăsoasă a apei cu mișcările lui calme, încrezătoare, ca de șobolan. Zet înota bine. Adam înotase de multe ori împreună cu el la râu, numai că acum nici asta nu mai era permis, din cauza a nu știu ce spusese doctorul. În zilele obișnuite din săptămână, Baia Interioară era foarte liniștită deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și altceva decât o eficientă unealtă a voinței lui. La început, Pearl fusese speriată de John Robert și de întreaga situație, deși se simțea, totodată, provocată și incitată de ea. Mai târziu, când Pearl a devenit mai calmă și mai încrezătoare, a început să-l observe pe Rozanov fără ca ea să fie observată (și, fiind „invizibilă“, avea destule asemenea șanse). Cât de lipsit de farmec era acest om corpolent, greoi, indiferent față de Hattie, neatent din egoism, preocupat întotdeauna de comoditatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
accepte sentimentele mai puternice și, pe jumătate, era hotărât să nu-l iubească pe Tom deloc, din moment ce încă putea face asta, nefiind îndrăgostit. Chiar și atunci când stătea întins, și el, în încleștarea aceea angelică, simțindu-l pe Tom minunat de încrezător cum îi adoarme în brațe, chiar și atunci când stătea întins și-l ținea pe Tom ocrotindu-l ca un Dumnezeu, de parcă ar fi adunat în el toate forțele lumii, chiar și atunci, îmbătat de dorință și nori de chinuri binecuvântate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe parcursul zilelor de luni, marți, miercuri și joi. În timpul acestui interimat, în care nici una dintre cele două fete asediate nu părăsi casa, se construiseră cele mai felurite teorii, pe măsură ce o stare de spirit succeda alteia. Hattie era adeseori cea mai încrezătoare dintre ele două. Unul din motivele calmului ei consta în faptul că, în timp ce Pearl citise și recitise articolul din Gazette, cuvânt cu cuvânt, Hattie îl parcursese doar dintr-o privire și aruncase ziarul, dezgustată, astfel încât formulările exacte nu i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cărare ce cobora domol către oraș. Și drumul pe care el mergea nu mai era Bulevardul Regina Elisabeta, ci un drumeag în plin soare, de-a lungul coastei dealului, abia cu puțin mai lat decât o potecă de munte. Mergea încrezător că mai devreme sau mai târziu avea să dea peste punctul de întâlnire cu cărarea de pe celălalt versant ca să se poată întoarce în oraș. Își întorcea privirea spre dreapta și, la un pas distanță, mai jos, pe coastă, îl zărea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
De ce? Tatăl său însă și-ar fi spus fără doar și poate că dacă feciorul are intenția să vândă apartamentul, de bună seamă are motive s-o facă. Și ar fi așteptat cu răbdare continuarea, pe față cu acel surâs încrezător care îi era caracteristic. Păi... m-am recăsătorit și... m-am mutat la... ea. Lucian urmărește cu privirea o doamnă masivă care se apropie pe aleea îngustă. Se dă într-o parte, făcându-i loc să treacă. La cimitir, la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de credințe pot fi puternic afectate de expunerea la traume provocate uneori de alți oameni. Toate fațetele acestui factor corelează pozitiv cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Cadrele medicale altruiste și pline de compasiune, modeste, oneste, cărora le displac confruntările, încrezătoare în bunătatea ființei umane sunt mai vulnerabile la simptomatologia stresului traumatic secundar. Compasiunea și altruismul le determină să vină mai des în ajutorul celor în nevoie, să se implice emoțional mai mult. În același timp încrederea lor în natura bună
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]