1,450 matches
-
nu mi-ar fi dat să-i păstrez o scrisoare pe care, deși scrisă în bengaleză, o puteam descifra sau puteam ruga pe un prieten indian să mi-o traducă precis. Păstrez și acum acea scrisoare, deși nu m-am încumetat încă s-o citesc. Mă gândesc adesea ce adorator i-a trimis atunci florile, și de ce a mințit Maitreyi, spunând că primise buchetul de la o prietenă de școală care nu putuse veni... Au urmat apoi aceleași zile și aceleași nopți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prinții și prințesele, cu mintea și cu mâinile lor, în acel loc de pe planetă în care vor să locuiască pentru că acolo se simt cel mai bine. Prințul Culorilor s-a stabilit în Carpați. La Castelul lui poți ajunge dacă te încumeți să urci pe creasta Munților Carpați. Prințul nu prea coboară din munți. Merge, în schimb, să ceară sfaturi de la înțelepții care se adună zilnic în Calea Laptelui. Când stă în castelul lui din Carpați, el născocește culori. Da, el fabrică
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ascultăm împreună. Prințul: ─ Știu că spui adevărul, am aflat și eu de nenorocire și cred că e bine ce faci, dar aș vrea să-mi răspunzi la trei ghicitori ca să mă conving că ești o bună jurnalistă. Ce zici, te încumeți? Ana: ─ Mă încumet. Prințul: ─ Cu prima ghicitoare vreau să văd dacă știi să pui întrebări. E o poveste foarte tristă. Am aflat- o și eu de la cineva. Iată: Într-o dimineață, undeva, într-o cameră de hotel, doi tineri, Antoniu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Știu că spui adevărul, am aflat și eu de nenorocire și cred că e bine ce faci, dar aș vrea să-mi răspunzi la trei ghicitori ca să mă conving că ești o bună jurnalistă. Ce zici, te încumeți? Ana: ─ Mă încumet. Prințul: ─ Cu prima ghicitoare vreau să văd dacă știi să pui întrebări. E o poveste foarte tristă. Am aflat- o și eu de la cineva. Iată: Într-o dimineață, undeva, într-o cameră de hotel, doi tineri, Antoniu și Cleopatra au
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
a răspuns. Odată am auzit televizorul, așadar știm că Julie aia e acasă. Meciul de Anul Nou, Stronach o să joace În el. Dar nu, ziarele spun că au renunțat la Tom. Aș zice că totuși o să se ducă. Sigur. Mă Încumet să ies pînă la Safeway ca să iau mîncare. Nu ne putem mișca deloc capul În timp ce mergem. Ne auzim respirația În aerul rece: ritmată, profundă. Ne aruncă Într-un soi de transă. Încă sîntem În viață. SÎntem În supermarket. Respirăm. Cutiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
fost cea care s-a năpustit asupra mea. Mi-a părut bine, totuși, pentru că - dacă n-aș fi avut de-a face cu o persoană ca Joan, care să mă împingă de la spate - nu sunt sigur că m-aș fi încumetat. Ne-am căsătorit, și, conform obiceiului, am trecut-o peste pragul vechii noastre case. După ce i-am dat drumul din brațe, s-a uitat la mine lung de tot, cu o privire tare ciudată. În cele din urmă, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
George Ivașcu. La plenara de partid din '61, Miron Constantinescu și Iosif Chișinevski au fost făcuți vinovați pentru "cazul Arghezi și alte abuzuri de îndrumare". A avut noroc. Alții au rămas proscriși pînă la moarte. Ca V. Voiculescu. Cine se încumetă să-i coasă la loc cămașa sfîșiată și împărțită? Lui nu i se cunoaște nici un compromis. Și-a trăit pînă la moarte credința. Rectific: lîngă moarte, în zarcă, la Aiud. Atunci, condamnă-l și pe Titel Petrescu. A cedat. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintașii lui, și va doborî trei împărați. 25. El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinții Celui Prea Înalt, și se va încumeta să schimbe vremurile și legea; și sfinții vor fi dați în mîinile lui timp de o vreme, două vremuri, și o jumătate de vreme. 26. Apoi va veni judecata și i se va lua stăpînirea, care va fi prăbușită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
mișcărilor pe care o ai pe uscat. A trece Oltul Înot În josul podului acolo unde se Împreunează cele două brațe ce ocolesc insula plină de sălcii și unde apele se izbesc, formând valuri furioase, Într-un torent periculos nu se Încumetă oricine. Acolo Îmi plăcea să mă scald; să tai apa cu mișcări repezi de brațe, fiind atent cât avansezi la fiecare zvâcnire. Dar această fază aparține deja epocii de rafinatezza, când orice spaimă de Olt Îmi dispăruse. Scăldatul În Olt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
două picioare, ș-apoi să zvârle din copite până tot l-a zdrobit pe bietul om de I-au scos pe cergă afară. Așa că nu-i chip să mai iasă dânsul cu sania, iar ceilalți vizitii nici unul nu s-ar încumeta să mâie iepele prea buiestre. Grigore era plictisit și pentru Ichim, dar mai cu seamă din pricina Nadinei care, fiind amatoare de iuțeală, nu ar fi mulțumită să o plimbe cu caii de purtare. Atunci logofătul Bumbu își dădu părerea că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-i! făcu Antonel cu mândrie, arătîndu-i gologanii strânși în palmă. Doamna Dragoș a picat adineaori de la Pitești unde fusese să-și vadă soțul întemnițat. Până la Costești a venit cu trenul și de acolo, cum a putut. Nici o birjă nu se încumetă să plece la țară, de frică, deși învățătoreasa ar fi plătit bine. Se întorcea mai mâhnită de cum s-a dus. A stat toată ziua de luni pe la ușile domnilor, degeaba. Procurorul numai cu mare greutate a admis să-i lase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bătălia care să-i împli nească destinul. Petrache ar fi vrut să-l ajute, dar nu știa cum. Se gândea uneori să-l lustruiască, să-i dea cizmele cu ceară sau, pur și simplu, să-l vopsească. Dar nu se încumeta să acopere cocleala verzuie a atâtor secole. Neputând să-l ajute altminteri, Petrache își apropia taburetul și-i citea, cu glas tare, pentru ca, astfel, cavalerul să nu se simtă singur. Nici nu-i auzi pe ceilalți când sosiră. Se deschiseră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în palmă. Moartea, dacă n-ar fi ceea ce este sau, mă rog, ceea ce credem noi că este, ar fi chiar prima parte din concertul ăsta. Se apropie și își strecură mâna pe după mijlocul ei, pentru a ajunge la aparat. — Te încumeți ? Cosmina încuviință și Pantelimon porni aparatul. Ascultară toți trei, Cosmina, cu fruntea în palme, chirurgul, întins în patul prea scurt pentru el, lăsându-l să-și legene ghetele în voie, și moartea. Apoi moartea dispăru, așa cum venise. — Crezi că are
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ne loveau într-un fel care ne scotea din ghearele morții. N-ai să crezi, dar până și moartea, pe care o socoteam tărâmul făgăduinței, ne trăda. Până și moartea ne scotea uneori din ghearele morții, de parcă, intimidată, nu se încumeta să ia lucrurile pe cont propriu. Acest sentiment al suferinței fără sfârșit ne-a urmărit și după ieșirea din închisoare. Noi, foștii deținuți, am început să ne ferim unii de alții. Poate pentru că aveam în comun ceva de care nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unei măști. — Auzi, ciovico, mai bine mi-ai da mie o mână de ajutor, spuse cu voce stinsă Ologu. Și dă-i și chiorului ăstuia ciomagul, să nu mai umble în patru labe și cu limba scoasă. Panselia nu se încumetă să-l lase așa pe Coltuc, își sumese fustele colorate, netezi o margine, o muie în gură și îi șterse flăcăului sângele uscat din colțul buzelor. Dar cum era peste puterile ei să-l ridice, să-l așeze pe căruț
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de niciunele, ba mai și tace pe deasupra. La om e tocmai pe dos. Femeia e frumoasă și înzestrată cu tot felul de podoabe de la natură. Pe când bărbatul, uită-te la el, burtos, chelios și bântuit de neputințe... Jenică nu se încumetă să avanseze pe tema asta. Își puse mâinile pe genunchi, ca să-și ascundă burta. — E tare gagica... Și uite-o cum calcă pe tocurile alea, înțepat, parcă ar merge pe boașe. Asta de unde-ți veni ? întrebă Maca, cocoțându-se pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
capului. Căci, de fapt, pictorul nu îi desena așa cum erau în prezent, ci așa cum urmau să arate la vremea morții lor. Astfel încât, încetul cu încetul, oamenii începură să se teamă de pictorul care picta vârstele morții. Tot mai puțini se încumetară să se așeze pe scăunelul din fața șevaletului, până ce, într-o zi, scăunelul rămase gol, în încercarea disperată a orășenilor de a se crede nemuritori. Nu era însă singurul motiv pentru care mușteriii dispăruseră și locul, în jurul pictorului, se golise. Piața
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ordinea asta în care l-am iubit pe Luca ? — Nu totul trebuie să fie important ca să conteze, spuse Tili, ștergând cu un miez de pâine unsoarea de pe fundul farfuriei. Uite, adăugă, ți-am lăsat o bucățică de cârnat, dacă te încumeți, măcar de poftă... Jenică înghiți în sec și-și trase mâinile de pe masă, adunându-le în poală. — E păcat, spuse, să trăiești și pe urmă să uiți. Ca și cum ai fi trăit degeaba. Ca și cum ai fi suflat într-un balon găurit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în semn de economie și a încuietorilor suprapuse, mai înțelese și că, între vedeniile lui, se țicnise pe jumătate. Îi fu, pentru o clipă, simpatic. Dar alungă acel gând, amintindu-și de cealaltă jumătate, de care nici măcar nebunia nu se încumeta să se apropie. Se ținu după el, nici nu trebuia să pornească motorul, era destul să se împingă, din când în când, cu tălpile în caldarâm, ca roțile motocicletei să se mai rostogolească. Bătrâ nul mergea lipit de ziduri. Din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
apropie bricheta. Planta se aprinse voioasă, florile se adunară într-o singură pălălaie. Luă ghiveciul și-l puse pe biroul lui. Apoi privi flacăra, adunând imagini vechi. Multe din ceea ce trăiseră porneau și se întorceau lângă trunchiurile castanilor. Atunci se încumetă să scoată fotografia. O rezemă de cana în care, pe vremuri, pregăteau cafeaua cu fierbătorul, punând trei zile la rând apă peste același zaț. Flăcările făceau ochii să scânteieze și figurile să se miște. Simți o nesfârșită milă. Văzu, pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Hoardei de Aur s-a mutat la nordul Dunării de Jos. Fiii săi s-au refugiat în părțile mongole apusene controlate de tatăl lor, unde își păstrau încă autoritatea.13 Luând în calcul această situație, hanul Toqtai nu s-a încumetat să continue imediat ostilitățile împotriva fiilor lui Nogai. Dar în perioada următoare, neînțelegerile între fiii săi și susținătorii lor au luat o mare amploare. Luptele angajate între ei în "țările rușilor și vlahilor" și în "țara asilor", în apropierea Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
derută și provocând măceluri, există și între sexe, ca în cazul armatelor adevărate, un război de gherilă, în care totul este joc și prefăcătorie. Acest război de gherilă se cheamă Flirt". În ceea ce le privește pe tinerele fete care se încumetă să flirteze, acestea sunt încă și mai chinuite de îndoieli și mustrări de cuget. Unele dintre ele, cum ar fi contesa de Pange, iau acest joc în glumă sau îl consideră prostesc. Însă, asemenea Mariei Bashkirtseff sau Catherinei Pozzi, cea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
accelerează. Tinerii, ca și cei mai puțin tineri, aspiră la liberalizarea moravurilor, la vacanțe însorite, la o viață fără griji, la iubire. Acordurile și dezacordurile flirtului Ce e cu iubirea? Din ce în ce mai multe fete tinere, dar și femei adulte căsătorite se încumetă la aceasta, chiar dacă fenomenul rămâne dificil de cuantificat. Însă nimic nu este simplu, nici "prima dată", nici adulterul. Idealul de virginitate sau de fidelitate, remușcările, mustrările de conștiință, teama se dovedesc niște frâne puternice. Cea mai mare parte a filmelor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și Minorca". Fabricat "pe cale chimică, prin syntheză" Bruno Schulz, al cărui roman, Manechinele, explorează metamorfozele obiectuale, denunță "gravitatea tragică" a umorului aparent ce însoțește prezențe ale materiei hazardate: Materia nu cunoaște glume. E plină de o gravitate tragică. Cine se încumetă să creadă că se poate juca cu materia, că ea poate fi modelată în glumă, că gluma nu pătrunde în ea, nu se contopește cu ea imediat, ca destinul, ca fatalitatea?...". În lumea dezarticulată a personajelor lui Urmuz, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe care mă simțeam obligat să o păstrez ca un mare secret în cel mai ascuns ungher al inimii. începeam să-mi tălmăcesc viitorul, pe linia de vis a acestei descoperiri, încât pentru nimic în lume nu m-aș fi încumetat s- o împărtășesc și altora. În fiecare zi puneam zenitul la încercare, dacă se mai ține pe urmele mele sau nu. Aș fi fost fără îndoială dezamăgit de moarte să fi aflat într-o zi că zenitul mă trădează. și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]