1,417 matches
-
unde apuci... Da’ ce-are ? întrebă Bunelu, neținând seama de celelalte aprecieri. — Păi, tu vezi ce scrie acolo ? — N-am ochelarii la mine, se apără Bunelu. — Dă-i lu’ Faraon să citească, îl îndemnă Calu, dar acela făcu un pas îndărăt, speriat. — Mai bine cânt ceva... spuse, încurcat. Calu înșfăcă buletinul și citi : — Republica Populară Română. Se pare totuși că acest enunț pe care îl socotea edificator nu avu efectul scontat. — Așa... și ? se stropși Bunelu. Ce-i cu asta ? — Republica
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
clintiră, privind fascinați la monștrii care mușcau, clefăind din molozuri. Ce s-o fi întâmplat cu mortu’ ? întrebă Iadeș. Pârnaie privi către soldații de oțel ai acelei armate. — O fi înviat... Abia atunci se dumiriră și începură să se tragă îndărăt. Iadeș își apucă sacul din care se vedeau, înghiontindu-se, colțuri metalice. — Lasă-l pustiilor ! îi ceru Pârnaie. Iadeș căută din priviri și găsi telefonul cu firul atârnând. Îl îndesă lângă celelalte. — Mai schimbăm și noi o vorbă, spuse, opintindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca un corb din aripi, croncănind tot mai tare : — Trăge-ți-ai în cur cu biela și manivela, cu pickhammerul, cu mașina de cusut Ileana, cu... Bătrânul mai dădu o dată larg din mâini, apoi se întoarse spre cameră. Maca făcu un pas îndărăt, spre bordură. — Moșule, spuse, te iubesc ! Să-mi spui când îți vine s-o mierlești, să-ți aduc niște geam de Buzău capac la sicriu. ăla face ape și, când or veni să te vadă, le mai faci cu ochiul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sprijini. — Anormal, spuse, lăsându-se, la ieșire, să cadă moale, rezemat de zid, e ceea ce unui anormal i se pare normal. Dacă zici că am dreptate, ești unul de-al nostru, o să ne înțelegem. Într-adevăr, îi întrerupse Jenică, privind îndărăt, prin deschizătura porții. Au dispărut toți câinii. N-a mai avut cine să le dea de mâncare... — Când o să se vândă fabrica și or s-o demoleze, să venim să luăm ce mai e prin sertare. Și fotografia... — Las-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
învăța... Își șterse cearcănele și își privi, distrată, negreala de pe buricele degetelor. — Și la ce ți-a folosit ? întrebă, fără să aștepte vreo lămurire, era mai degrabă răspunsul pe care și-l dădea singură. Apoi își aminti și se trase îndărăt, fără să-i mai pese de ghionturile care îi împungeau noada : Asta faceți voi, mă pândiți când vin acasă... Sunteți, tu și cu ăsta, de-i zici unchiul, niște... niște... — Labagii... o consolă Maca, bătând-o pe umăr : Hai, du
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aminti, deschise ușa de la intrare cu băgare de seamă și privi în jos, spre etajul al doilea. De dedesubt, din crăpătura ușii, ochii lucioși și uscați ai bătrânului scânteiară, atât cât Maca să-i poată observa, înainte de a se trage îndărăt. — Bâțâitule ! Moș Coprol ! strigă, înainte de a trânti ușa. Fata se oprise în pragul băii. Avea un prosop în jurul coapselor și cu altul, mai mic, își usca părul. — La cine strigai așa ? Nu strigam, spuse Maca, întinzându-se în pat și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu șevaletul strâns pe umeri. Se opri să ia, la bodegă, un lichior de anason și atunci scoase desenele la lumina lămpii de pe masă și le privi pe îndelete. Dar cu ochii tot mai căscați de uimire, împingând cu scaunul îndărăt, de parcă ar fi vrut să se îndepărteze de chipurile acelea pe care jucau flăcările curbate de sticla lămpii. Iar această surpriză, amestecată cu spaimă, nu era din pricina faptului că își pierduse puterea de a anticipa vârstele morții, ci dimpotrivă. I
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca îi șopti ceva la ureche și ceafa moșului zvâcni brusc. Se întoarse și privi la umbre cu ochii măriți de groază. Umbrele purtau măști. Ale aceluiași chip care era al celui de-al patrulea. Bătrânul se dădu un pas îndărăt, apoi o luă la fugă. Trecu, nesăbuit, pe sub bariera care se lăsase. Dar nu reuși să se refugieze la timp pe celălalt mal. Umbrele nu trebuiau să alerge ca să-l împresoare, erau peste tot... Cercurile lor începuseră să se strângă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu credea, în aceea ce afirmase acesta din urmă. Referindu-se la prevederile Convenției, V. Alecsandri i se destăinuia lui Malmesbury că ea a creat un sistem „ca și când s-ar fi înhămat cinci cai la o trăsură, trei dinainte, doi îndărăt, care, trăgând în două părți contrare, rup hamurile și sfarmă trăsura”. Românii erau perfect conștienți că acea Convenție era inevitabilă, se pregăteau însă, din capul locului și treptat, s-o submineze până a o lovi de caducitate. Unul din primii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Îl furase magnetismul mulțimilor"18. Exaltarea fascinează și neliniștește în același timp, numai că mulțimea mărșăluind capătă aspectul unui Frankenstein colectiv. Așa descria Flaubert norodul care năvălise în Palais Royal: "O masă viermuitoare care creștea neîncetat ca un fluviu întors îndărăt de o maree, mugind îndelung, pradă celor mai imprevizibile impulsuri"19. Aceste impresii puternice dau densitate imaginii comune: adunați în adevărate cirezi sociale, intoxicați de forța misterioasă emanată de orice grup supraexcitat, oamenii cad pradă unei stări de sugestibilitate asemănătoare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
2, Ed. Tineretului, 1963; ediție nouă, tr. Mara Popa, Paul Lăcătuș, Ed. Larry Cart 2000, 1994 (LT). 26 Visul este utilizat atât ca mijloc de a întruchipa un viitor socialist, ca în opera lui Edward Bellamy, Looking Backward: 2000-1887 ⁄ Privind îndărăt: 2000-1887 (1881), cât și dintr-o perspectivă comică, cum face Mark Twain în A Connecticut Yankee in King Arthur's Court ⁄ Un yankeu la curtea regelui Arthur (1889), anticipând paradoxurile temporale pe care le va exploata Réné Barjavel. 27 La
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1918, The Conquest of the Moon Pool, 1919 (LT). 31 A se vedea seriile Barsoom ⁄ John Carter of Mars, Pellucidar, Venus, Tarzan (LT). 32 Dar se publică de asemenea romane care vor intra în domeniul SF-ului: Edward Bellamy, Privind îndărăt (1881); Jack London, The Iron Heel ⁄ Călcâiul de fier (1907). 33 Există și excepții: Jacques Spitz, Theo Varlet și José Moselli, de pildă. 34 Ed. Albatros, 1974, Ed. Brâncuși, 1992, tr. Ion Hobana (LT). 35 Autorii francezi par încă să
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Adrian Șerban Dobrin, în ediția menționată (LT). 68 Harlan Ellison, Dangerous Visions ⁄ Viziuni periculoase, 1967. 69 Tr. Ioana Robu, în rev. Helion, 1990 (LT). 70 Tr. Ion Doru Brana, în rev. String, nr. 1, 1990 (LT). 71 Edward Bellamy, Privind îndărăt: 2000-1887, (1881) tr. Sarina Cassvan, 1920 (LT). 72 tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol 2, Ed. Tineretului, 1963 (LT). 73 Este vorba despre textele lui Burroughs:The Naked Lunch ⁄ Prânzul dezgolit (tr. Sorin Gherguț, Ed. Paralela 45
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
reprezentări de vis, dar și ele sunt construite rațional: Mi-ar place să mă fac păstor de fulgi,/ Să am în grijă turme mari de-omăt/ Pe care să le port prin ceruri lungi/ Și să le-aduc mai albe îndărăt.// În nopți clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm.// Să-aștept să vină vara să-mi răpună/ Mieii sortiți spre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alăturându-se astfel direcției privirii mele. Fiecare obiect vizibil afișează această dublă tendință dinamică în relația cu sinele privitorului; se apropie și se îndepărtează. Proporționalitatea celor două tendințe variază. O seamă de obiecte se apropie fără probleme, altele se dau îndărăt la fel de ușor. Deși din punct de vedere fizic obiectele pot sta nemișcate la o distanță de nici un metru, din punct de vedere perceptiv acea nemișcare corespunde unui ușor echilibru dintre apropiere și retragere. Diferite poziții în spațiu Ceea ce survine mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
excentric transversal se mișcă diagonal, traversând verticala centrală. Aceasta din urmă este totuși indispensabilă pentru definirea atitudinii omului. El se apropie de locul revelației cât mai mult posibil, dar este oprit de ceva ca un perete de sticlă și pășește îndărăt cu un gest de abandonare pasivă. În mediul nostru controlat gravitațional, diviziunile verticale se ivesc cu ușurință, în timp ce acelora orizontale le sunt necesare condiții speciale. Și echilibrul dintre stânga și dreapta care face posibilă egalitatea în plan orizontal diferă substanțial
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
L-au ajuns pe Șoseaua Națională, ce duce la Botoșani. Le era greu și oamenilor, văzînd cum se zbate băiatul și cum țipă, cu lacrimi: "De ce nu mă lăsați să merg, unde știu eu?" Oamenii se rugau de el: "Hai, îndărăt, cuconașule, la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel". "La ce să mă dea la Cernăuți, că eu sunt învățat și fără Cernăuți" -le-a replicat băiatul. Acasă a fost ținut legat toată ziua. El
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Dürer". Datoria sa față de pictură depășește simpla referire la acești artiști: ea înglobează principiile lor estetice în narațiuni 6. Imaginația scrierii lui Yourcenar era extrem de vizuală: folosea cuvintele ca un pictor, aplicând întâi vopseaua pe pânză, apoi dându-se îndărăt și comentând asupra celor pictate. De exemplu, sesizezi fără efort cum clasicismul lui Dürer simțul proporțiilor și perspectiva acestuia dă naștere propriilor sale personaje. Personajele sale, mai ales cele masculine, sunt geometric perfecte, chiar dacă statice. Yourcenar a știut de asemenea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Text B Sticletele a plecat fluturând din aripioare spre cerul senin. A mers așa multă vreme până când a intrat în vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ cu soarele în cioc. (Legenda sticletelui) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (1p.) 2.Comentează rolul expresiv al folosirii verbelor în fragment. (1p.) 3.Prezintă două caracteristici ale narațiunii. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-un gen literar
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rupe vădit cu clișeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate se răpune ca urma îndărăt, / Pe aripele vremii de nu se mai arăt”) se întrețese cu accentul patriotic al evocării gloriei de altădată. Amploarea reflecției, nocturnul tainic, metafore concretizând abstracții („negura uitării”, „aripile vremii”, „viscol de dureri”) configurează la C. schița unui stil, nu fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
propus-o în aceeași cultură istorismul (Historismus), reprezintă, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, tentative ceva mai apropiate de soluția liberală - sau, oricum, nu i se opun -, căutând modalități de reinstituire a rădăcinilor comunitare printr-o privire îndreptată înainte, nu îndărăt (cum li s-a reproșat). Victoria liberalismului „la orașe și sate”, nesigură și incompletă chiar la începutul secolului XXI, a rămas puțin plauzibilă până la jumătatea secolului precedent: organicismele radicale de dreapta (corporatismele, autoritarismele, populismele, fascismele și nazismul), ca și mesianismul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
morții celui mai profund poet al nostru, și această restabilire a faptelor nu poate decât să fie bine venită pentru istoria biografică de la noi. Ceea ce este însă profund de dureros e că organizarea noastră sanitară de acum 30 de ani îndărăt, ca și știința medicală însăși, era departe de-a fi cea de azi. Când ne gândim la organizarea spitalului de boli nervoase din Capitală, cu perfecțiunile științifice introduse în el; dacă ne gândim la malarieterapia (tratamentul cu malaria pentru combaterea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
altă credință din Bucovina spune că nu e bine să se dea "foc" din casa în care se află un copil mic pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reluarea drumului înspre "crângul cerului": "Dailerui / Dar n. / De bun cal ce hrănește, / Hrănește, / Nici vestește, / Că lui vestea i s-a dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De departe că zărea / Pe N. că venea. Îndărăt că se-nturna: / Ia ieși, maică; Ce-ai scăldat, / Ce-ai legănat / Aduce pe leu legat, / Viuleț, nevătămat. / El în casă că intra, / Frumos capu-i netezea / Și pe masă mi-l punea, / Mare nuntă că făcea, / Cu M. cea frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]