10,960 matches
-
a cunoscut pe Stalin) și este supusă succesiv „controlului de calitate“ al auditoriului; primul care verifică adevărul celor povestite este chiar cel care povestește (Pipoton îl pune pe Voloșil să-i relateze de două ori același fapt, îl întreabă despre înfățișarea omului politic pe care l-a cunoscut), a doua instanță este auditoriul („nu mințea, interveni doctorul Udrescu, emoția dilată, era și frica, nu zic, dar și un «transfer de grandoare», așancep toate legendele“) care ia act de distanța temporală dintre
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
departe de această inimă, te iubesc.) Auguri calorisissimi per il nuovo anno e saluti per la carina Viky. Tuo schiavo d’amore Florio 10 Se spune că odată, și-i vreme multă desigur de-atunci, pe când Bucureștii de-abia luau înfățișarea unei periferii provinciale, s-au întâlnit pe câmpurile verzi, din depărtare, două mici gâze, fără pretenții de ființe cu cuget mare și judecată întinsă. Erau așa de mici încât, povestesc cei de atunci, că (sic!) ierburile cele mai mărunte 4
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
de a-și pune numele în josul unor texte de propagandă. Destinată numai exilului românesc, „Glasul Patriei“ a avut două orașe care i-au găzduit tipărirea: Berlinul de Est în intervalul 1955-1965 și apoi București în anii 1965-1972. Scopul revistei era înfățișarea unei realități paralele, pe care românii fugiți s-o ia drept noua față a României prospere, o țară în care statul de drept punea la îndemînă toate garanțiile unei vieți libere, un motiv în plus ca transfugii să-și dorească
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
ultima ediție antumă și manuscrisele scriitorului? Monica Pillat și George Ardeleanu, care îngrijesc această a IV-a ediție a volumului Mozaic istorico-literar aleg, din fericire, soluția cea mai bună, care este cea a echilibrului între dorința de a reda textului înfățișarea din manuscrise și evidența faptului că avem de-a face cu o carte care a cunoscut două ediții antume, pregătite și, finalmente, acceptate de către autor. Chiar dacă editoarea primei versiuni postume, datând din 1998, a fost Cornelia Pillat, Monica Pillat și
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
deoparte, ele nu aduc impietate viziunii maniheiste. O figură ambiguă a folclorului românesc este solomonarul, genul de șaman înzestrat cu puteri nefirești, al cărui rol e de a influența fenomenele meteorologice, împotrivindu-se astfel demonilor climatici. Solomonarul e vraciul cu înfățișare de sihastru cerșetor, călătorind pe nori spre a căuta balaurii cerului. „Imaginea zborului solomonarului prin văzduh pe spinarea balaurului-norilor este și ea definitorie. Ea apare subînțeleasă în numele preoților traci kapnobatai, care, probabil, imitau astfel gestul suveran de ordonator cosmic al
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
un fel care-l intrigase pe critic (,,Mata ești la aparat? Chiar mata? Aici e o fată care scrie... Îhî... Scriu"), inspirându-i memorabilul portret din Aqua forte, un portret străbătut de simpatie, cu tot realismul notării unor detalii ale înfățișării (infirmității) fizice a personajului: ,,Un apendice de fată drapată într-o lungă rochie care să-i acopere scurtimea unui picior ce-i dădea un mers scandat; figură, altfel, fină, umbrită de o pălărie lăsată pe dreapta pentru a masca o
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
Bâlbâire în fiece efort De-a spune adevărul, căci minciuna o gândește. Unde sunt acele cuvinte ce ar putea să mă facă Din nou prunc, să sug atunci Din mamelonul aerului, în locul Cunoscut de păsările încoronate? Voi fi îmbrăcat de înfățișarea Hieratică a penelor. Să trec dincolo de limbajul Omenesc învățând să murmur trilul Ce delectează inepuizabilul, Secretul ce rămâne în majestatea sa Logică și ilogică, reală și ireală. Mă așteaptă să mă purific Poarta și pragul tocit De beția cantică a
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
de amploare sunt imaginate și definitiv compuse între 1889 și 1898. Altfel spus, deceniul care urmează apariției povestirii "O făclie de Paște" ne apare ca o rezervație a ficțiunilor înfricoșate, urmărind la scenă deschisă jocul spasmodic al groazei, adeseori cu înfățișări nevrotice. Nebunia inocentului Ion și coșmarurile vinovatului Dragomir, dar, mai ales, urmărirea lentă, cu încetinitorul, a spaimelor lui Leiba Zibal sau a obsesivelor temeri care-l conduc pe celălalt hangiu, Stavrache, către evadarea în irațional indică interesul pasional al autorului
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
undeva departe, pe malul unei ape curgătoare. Din clipa când un fost coleg de facultate ne-a făcut prezentările, ea s-a comportat cu mine de parcă îl întâlnise pe sortitul vieții sale, mi s-a devotat total și avea în înfățișare, în privire și în gesturi ceva absolut, ceva de câine credincios, care nu te părăsește, care nu te trădează orice i-ai face, care preferă să-și piardă viața decât să-ți pricinuiască ție cel mai neînsemnat neajuns. Câteva luni
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
lumini... ...Tiberiu Manicatide a trecut pe lângă Rose Ndiaye în acea amiază ploioasă și, pentru câteva clipe, umbrele lor s-au suprapus. în lumina posomorâtă, cenușie-albă-albastră, tighelată de razele unui soare pierdut în abisul unor înălțimi de neînțeles, Place Pigalle avea înfățișarea unui circ hidos, unui teatru părăsit în care doar decorurile învechite și inutile mai iradiază străluciri false. A măsurat-o încet din cap până în picioare, în ritmul agale al plimbării. Era îmbrăcată într-un mantou lung, negru, excesiv de respectabil, care
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
Apostol Burdea se născuse într-un sat moldovenesc; fusese poate învățător; trecuse, oricum, printr-o școală normală ori seminar. Părăsise de mult cariera didactică, dacă a avut-o; de un sfert de veac era cunoscut în capitală ca luptător cultural. înfățișarea corespundea omului: corp ascetic, scheletic chiar, cap cât un pumn, privire blajină, plângăreață, bărbița de peri roși de molii, frunte de un deget, tivită de un breton roman, sub care tremurau niște ochelari scoși și puși în fiecare clipă; sperietoare
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
adus din spate, îl mai trăgea spre pământ și o servietă plină de manuscrise, de broșuri, de petiții, de ziare vechi. Neînfricat poet patriotic și publicist cultural, la orice revistă sau în orice așezământ subvenționat... Izbutise la început numai prin înfățișarea lui jalnică, de om nemâncat, cu lacrimi în glas și cu ochi extatici, plini de năzuinți nobile pentru prosperitatea neamului. Să-i facem loc și lui Apostol" - spuneau toți, crezându-l nemâncat, insectă strivită între paginile unei cărți. Numai târziu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
umbând cu servieta subsuoară, famelic, cu priviri mioape și idealiste, grăbit totuși să nu scape un loc sau o sinecură culturală, vreo misiune specială, încasând jetoanele de prezență cu anticipație, sub cuvânt că e �în mare lipsă" - lucru verosimil după înfățișarea lui ascetică și nemâncată, cu hainele căzându-i de pe trupul scheletic, urca scările ministerelor, așteptând ceasuri în anticameră, pe bănci desfundate; protesta împotriva nedreptăților ce i se făceau mereu și se prezenta cu o listă de revendicări: fonduri la o
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
întâmplările absurde prin care i-a fost dat să treacă. Nu doar lumea tribunalelor îi apare ca un hățiș inexpugnabil și terifiant, ci lumea. Atât că la sfârșit are loc o răsturnare de situații care face ca totul să ia înfățișare de farsă. De ziua Regelui se dă o amnistie care îi redă năpăstuitului Istrăteanu libertatea. Și dacă nenorocirile nu vin niciodată singure și cu întorsăturile fericite se întâmplă la fel. Prin aranjamente financiare din care toată lumea iese câștigată Istrăteanu ajunge
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie 1880, intitulat Chestiunea ortografică în Academia română și publicat în Convorbiri literare, nu se vorbește despre apostrof, dar finalul se încheie astfel: Spre a vă da un exemplu practic pentru înfățișarea ce ar avea scrierea română după această ortografie, am onoarea a vă alătura o transcriere conformă cu regulele aici stabilite. Este Cântecul gintei latine, ce l-am transcris, cântat de acel poet și coleg al nostru, căruia natura pare a
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
camuflaj îmi blocă drumul (parcă eram în cripta bisericii greco-catolice din Blaj). Instinctul meu de apărare funcționă imediat - scosei din desagă masivul op de istorie literară contemporană semnat de camaradul de arme Ioan Holban (un fel de agă) - așezai uriașa înfățișare editorială în fața matahalei-tanc-dinozaur-sovieto-rus, să nu mă sfarme, să nu-mi înfigă cuțitul în rană vreo cătană Mitralierele amuțiră. Părea că Orfeu cânta, liber, la inefabila liră. Tăcuți, soldații începură să se adune în jurul cărții holbaniene precum la Templu Unii îngenunchiară
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
ca o stea ce se pregătise să cadă. O, și carnea trupului ce începea să miroase a îndoială precum speranțele excesive ale unei Renașteri sculptând cu îndemânare mulajul perfid al viitorului! Un temperament de gheață și flacără își căuta o înfățișare pe măsură. Iată, mi-a spus, ecce homo, când vei începe să scrii o nouă carte, privește-l și încearcă o explicație rațională, dă inimii lui o formă predestinată ca unui cuptor de alchimist răcit înainte de vreme. Terminasem abia un
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
printr-o mixtură de seriozitate contractată și bună dispoziție jucăușă. E ca o nadă cu care intelectul cititorului e prins într-un joc atracțios, bun conducător de energie temperamentală ce, venind din partea forului emitent, se întoarce convenabil asupra acestuia, sub înfățișarea undelor empatice ale receptorului. Exemple se pot găsi cîte poftim: Ezitările mele în a chiui la unison cu Buduca se trag însă mai degrabă din linia de continuitate, aproape - de nu cu totul - organică, pe care rulează metamorfoza poeziei lui
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
însuși: , Subiectul Pădurii spânzuraților, o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără tragedia fratelui meu, Pădurea spânzuraților sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului..." La originea operei rebreniene stă sentimentul generalizat al vinei. Opera se naște ca
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
uneori nevoie ca omul să mai tragă pe sfoară, dacă nu vrea ca orașul să își asume onorabila îndatorire de a propune căsătoria în numele lui. Așa încât tot ce i-ar mai rămâne de făcut ar fi să se prezinte cu înfățișarea convențională a unui pretendent, ad modum Peder Erik Madsen 5, purtând mănuși albe și în mână cu schița planului său de viață, împreună cu alte farmece și amulete (între care să nu lipsească un cât mai respectabil aide-mémoire) care să fie
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
tifla. Noi nu vom mai fi, ele vor rămâne. în mediul diurn, o lume întreagă, bărbați, femei, procurori, toate cele trei sexe, caută pretutindeni, cu disperată obstinație, iar cei mai mulți înnebuniți, niște entități de astă dată în carne și oase, cu înfățișare omenească în aproape toate cazurile, ubicue și totuși fantomatice, convențional numite ,mari corupți". Este vorba de inși despre care se crede că ar exista, ar fi fost văzuți în mai multe rânduri și de persoane din diferite medii, unele dintre
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
spațiu poate fi închis și în același timp poate să nu aibă limite, că așadar universul, finit fiind, este totuși unul nelimitat, că proprietățile geometrice ale spațiului depind de materia aflată în acel spațiu, că traiectoria oricărei mișcări are exact înfățișarea pe care observatorul i-o atribuie, că un fenomen depinde de punctul de vedere în care te așezi spre a-l observa și că, în fond, nu există un punct de vedere privilegiat dinspre care să obții o descriere infailibilă
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
deveni respingătoare prin perfecțiunea ei. Privind-o, îmi dădeam seama că dozajul frumuseții ei feminine stătea în arta de a isca mici zone de neorînduială pe fundalul unei fizionomii aflate într-o strictă ordine estetică, dar o ordine a cărei înfățișare, impecabilă în întregul ei, ar fi fost fadă și neatrăgătoare în lipsa acelor mici vîrtejuri de haos capilar. În fond, dezordinea sugerează lipsa de măsură, întocmai excesului pe care îl cere orice fel de rătăcire sibaritică, iar firele acelea răsucite alandala
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
asta se împurpurează/ de presimțirea celei viitoare?" (Anul maimuței, 1992). Firește, poetul nu e un ,pastelist", după cum nu e nici un profet neguros care, în scîrbă, ar întoarce spatele realului celui atît de imperfect. D-sa preferă a amesteca cu dexteritate înfățișările acestuia precum cărțile de joc, pentru a rezulta un tablou al combinațiilor rămas, spre binele său, în imanența care e materia plastică a poeziei. Nu fără a fi invocat ,îngerul domnului Tarkovsky", care se lasă ,televizat" atunci cînd punctul de
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
dau în slavă, cu celelalte-n noapte,/ Și fiecare este/ Și nu este.// Sunt înger, sunt și diavol și fiară și-alte-asemeni". Deci, între ,slavă"(aici sinonim al luminii divine) și ,noapte"experiența argheziană parcurge o mulțime de atitudini, căpătând o înfățișare monstruoasă de arătare cu ,șapte țeste". În actul chinuitor al cunoașterii, al explorării slavei și a nopții (aici nu e o dualitate, ci o delimitare a teritoriului, a universului, un vast spațiu captiv în care se zbate ființa argheziană), poetul
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]