2,826 matches
-
de luptă satu mărturie bătăilor glorioase purtate de un ostaș, la fel și straiele mele sărăcăcioase dovedesc greutățile muncii de propovăduire din Japonia pe care înaltele fețe bisericești de la Roma nu le-au cunoscut niciodată. Stăpânit de aceste gânduri am îngenuncheat în fața cardinalului, i-am sărutat supus inelul, dar mi-am ridicat capul cu semeție. — Ridică-te, fiule! Cardinalul Borghese se prefăcu a nu fi băgat de seamă purtarea mea. După ce m-am ridicat, m-a privit țintă și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
alții. Astfel, avea să li se îngăduie și lor să primească binecuvântarea Sfântului Părinte. Străjerii cu sulițe opriră mulțimea care năvălea înăuntru obligându-i pe toți să se alinieze pe rânduri. Cei rămași afară nu avură încotro și trebuiră să îngenuncheze pe jos, unde se aflau. În bazilica ridicată pe stâlpi de marmură nu mai era loc nici să arunci un ac. Fețe bisericești de rang înalt purtând pe cap mitre aurii, semnul cardinalilor, stăteau pe scaune de o parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Acoperit până în urmă cu o zi de o pânză purpurie, altarul auriu era acum împodobit cu o sumedenie de sfeșnice de argint. Dintr-un loc de onoare în rândul fețelor bisericești, cardinalul Borghese își trecea distant privirea peste capetele mulțimii îngenuncheate în liniște deplină. Curând, în apropierea intrării în bazilică se iscă rumoare. Se deschidea poarta cea mare din față pe unde avea să treacă Papa. Orga răsună și corul bazilicii începu să cânte Vidi aquam de Înviere. — Pontifice nostro! Pontifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să răsune ca o avalanșă umplând întreaga bazilică. Cântau Aleluia. Viguroase, glasurile bărbătești se izbeau de tavanul înalt al domului și de pereții largi și pătrați. Aleluia, Aleluia Confitemini Domino. Când palanchinul trecu printre ei, nobilii, fețele bisericești și pelerinii îngenuncheați de-o parte și de alta își ridicară capele ca spicele de grâu să vadă cum se ridică pentru binecuvântare mâna ce se ivea din hainele de un alb imaculat. Apoi își plecară capetele la unison. În naos stăteau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
soare. Vă rugăm... Văzând cum cei trei orientali pe care-i țineau de umeri își plecară capetele adânc, cu umilință, călugării își slăbiră strânsoarea. Înțeleseseră că nu erau nici nebuni, nici răuvoitori. Căutând ajutor, Papa își îndreptă privirea către cei îngenuncheați în spatele orientalilor. Simțea că aceștia cereau ceva cu desperare și voia să știe ce anume doreau. Deși privirea Papei căzu asupra lui, Velasco nu se mișcă din mulțimea de oameni. Nici nu rosti vreun cuvânt. Dintre toți cei care umpleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lui spunea că auzise de numele și de faptele lui Velasco. — Nu-ți face griji! îl compătimi Velasco blând. Nu vă mai port pică. Mâine vom fi pe aceleași meleaguri. Îl rugă pe părintele Carvalho să-i asculte spovedania. Apoi îngenunche în fața trupului aceluia care răspândea o duhoare de nesuportat. Știa că Luis Sasada îl putea auzi clar, dar nu se mai sinchisea de acest lucru. — Am înșelat și am rănit mulți oameni cu semeția și trufia mea. Am încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Sasada începu dintr-o dată să plângă. Îl cuprinsese din nou teama de moarte. Ca de obicei, Velasco îl strânse pe Sasada de mâna firavă și se rugă fierbinte la Dumnezeu să treacă toată acea suferință pe umerii lui. Părintele Carvalho îngenunche alături de Sasada și se rugă și el pentru tânărul care plângea tremurând din tot trupul. Curând celula începu să se lumineze puțin câte puțin. Sosise dimineața osândei. Zori de zi. Era senin, dar vântul sufla tare. Când fură scoși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu pași laterali, rapid ca un crab, și bivolul se repezi la ei, șiroind de sânge, cu fălcile Încleștate, cu botul Întins În față; ataca, privindu-i cu ochii lui mici, ca de porc, injectați. Wilson, care era În față, Îngenunche și trase, iar Macomber trase și el, zgomotul carabinei sale fiind acoperit de bubuitul armei lui Wilson, și văzu cum din umflătura oaselor sar țăndări ca din țiglă și capul bivolului zvâcni, apoi mai trase din nou Înspre nările larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își nimerise bărbatul cu vreo două degete mai sus de baza craniului, În lateral. Francis Macomber zăcea acum cu fața-n jos, la mai puțin de doi pași de locul În care bivolul căzuse Într-o parte, și soția sa Îngenunche lângă el. Wilson era lângă ea. — Eu nu l-aș Întoarce dacă aș fi În locul tău, spuse Wilson. Femeia plângea isteric. — Mai bine te-ai Întoarce În mașină. Unde-i carabina? Femeia dădu din cap cu fața crispată. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
rea. Ăsta o să ardă toată noaptea. — O să rămână cărbuni, ca să faci focu’ dimineață. — Așa e, fu Bill de acord. Purtau o discuție foarte elevată. — Hai să mai bem una, spuse Nick. Cred că mai e o sticlă deschisă-n scrin. Îngenunche În fața scrinului și scoase o sticlă pătrățoasă. — E scotch, spuse. Mă duc să mai aduc niște apă, se oferi Nick. Se duse din nou În bucătărie. Umplu urciorul cu apa limpede și rece de izvor din hârdăul de lângă masă. Întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
te țineam În brațe, la inima mea. Lui Krebs i se făcu rău și-l năpădi o senzație vagă de greață. — Știu, mămico, spuse el. Pentru tine, am să-ncerc să fiu un băiat mai bun. — Vrei, te rog, să-ngenunchem și să ne rugăm Împreună? Îngenuncheară lângă masa din sufragerie și maică-sa Începu să se roage. Hai, roagă-te și tu, Harold, spuse ea. — Nu pot, zise Krebs. Încearcă. — Nu pot. Vrei să mă rog eu pentru tine? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mea. Lui Krebs i se făcu rău și-l năpădi o senzație vagă de greață. — Știu, mămico, spuse el. Pentru tine, am să-ncerc să fiu un băiat mai bun. — Vrei, te rog, să-ngenunchem și să ne rugăm Împreună? Îngenuncheară lângă masa din sufragerie și maică-sa Începu să se roage. Hai, roagă-te și tu, Harold, spuse ea. — Nu pot, zise Krebs. Încearcă. — Nu pot. Vrei să mă rog eu pentru tine? — Da. Așa că maică-sa se rugă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cina Împreună, sub un platan din grădină, iar vântul fierbinte de seară bătea și Elliot bea vin alb, doamna Elliot conversa cu prietena și erau toți fericiți nevoie mare. Capitolul 10 Au lovit calul alb peste picioare și el a Îngenuncheat. Picadorul a Îndreptat scările și s-a aruncat În șa. Intestinele calului atârnau amestecate Într-o masă albastră, și când a Început s-o ia la trap se legănau Înainte și-napoi, În timp ce el era lovit peste picioare cu nuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nick Îndesă două așchii de pin sub grătar. Focul se Înteți. Uitase să-și aducă apă pentru cafea. Scoase o ploscă de pânză din sac și, trecând peste marginea pajiștii, coborî la râu. Peste celălalt mal se lăsase ceața albă. Îngenunche pe mal și scufundă sticla În apă, iarba era rece și umedă. Pe măsură ce se umfla, plosca era trasă tot mai tare de curent. Apa era rece ca gheața. Scoase plosca și se-ntoarse la cort. Aici, deasupra râului, nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
S-au dat jos de pe eșafodul foarte masiv, făcut din lemn de stejar și oțel și pus pe niște rotile, s-au dat jos și l-au lăsat pe Sam Cardinella acolo, legat bine, cu cel mai tânăr dintre preoți Îngenuncheat alături de scaun. Preotul coborî de pe eșafod chiar Înainte să cadă greutatea. Râul mare cu două brațe Partea a doua Era dimineață, soarele se ridicase și În cort Începuse să fie prea cald. Nick se strecură pe sub plasa de țânțari Întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și să-l fac să-și aplece capul. Neapărat tre’ să-și aplece capul. Zurito l-a făcut o dată să-și aplece capul dar acum și-a revenit. O să sângereze când o să Încep să-l aranjez și asta o să-l Îngenuncheze.“ Ținând muleta desfăcută cu sabia, Îl strigă. Taurul Îl privi. Se aplecă pe spate, insultându-l și scuturând materialul Întins. Taurul văzu muleta. În lumina reflectoarelor, era o pată stacojie strălucitoare. Își lipi picioarele. Vine. Ssuuuușșș! Manuel se-ntoarse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-n asta, Îi spuse, arătându-i barrera. — Glumeam doar. — Bate-n lemn. Omul lui Retana se aplecă și bătu În barrera de trei ori. — Și acum taci și uită-te la faena, spuse Zurito. În mijlocul arenei, În lumina reflectoarelor, Manuel Îngenunche cu fața spre taur și, după ce ridică muleta cu ambele mâini, taurul atacă, cu coada-n sus. Manuel se feri Într-o parte și, când taurul atacă din nou, trasă un semicerc cu muleta, făcându-l pe taur să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ținea foarte mult la numărul despre Sahara. — Un număr excelent. Dar, după părerea mea, valoarea artistică era mai mare decât cea științifică. Nu știu ce să zic, spuse Harris. Tot nisipu’ ăla purtat de vânt și arabu’ ăla cu cămila după el, Îngenunchind către Mecca... Din câte-mi aduc aminte, arabul stătea-n picioare și ținea cămila. — Aveți dreptate. Mă gândeam la cartea colonelului Lawrence. — Cartea lui Lawrence e despre Arabia, cred. — Absolut, spuse Harris. De aia m-am Încurcat cu arabul. — Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
jivinei cu ochi rugători, pădurarul se apropie cu blândețe de cerb din gâtul căruia picurau broboane mari de sânge. Îi scoase cu binișorul săgeata din grumaz, îi spălă rana și i-o legă. Iar sălbaticiunea, cu un semn de mulțumire, îngenunche în fața moșneagului și-i linse mâna dreaptă, mâna care-l îngrijise și-l tămăduise. În aceeași clipă intră în ograda pădurarului împăratul cel rău, urmat de ceata de hăitași. Adu cerbu-ncoace! strigă el. N-am nici un cerb de dat! răspunse
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
schimonosită. Tot corpul Îi era Încleștat, ca al unui pește mare țâșnind din apă. O pată Închisă de urină i se ivi Între picioare. —O, Doamne! țipă Roxanne. Faceți ceva! Ea și Dwight Încercau să Îl țină nemișcat, iar Moff Îngenunche Încercând să-i bage un băț În gură. Nu, nu! strigă Heidi, nu așa se face. Dar nu au auzit-o, așa că i-a Împins și a Înșfăcat bățul aruncându-l. Ea, ipohondra desăvârșită, făcuse trei cursuri de prim ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
asta. Era important ca oamenii să se identifice cu locul și să nu-l perceapă ca străin și deci de neînțeles și bizar. Câteva rânduri de trepte mai sus, văzu un alt pretext bun să se oprească: statuia unei femei Îngenuncheate În fața lui Buddha oferindu-i niște plăcinte. Aruncă o privire pe notițele lui. Dumnezeule mare! Alea nu erau plăcinte; erau sâni! Ce putea să simbolizeze o asemenea statuie? Și de ce zâmbea Buddha? La ce-i trebuiau lui Buddha sânii? — Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
i-a zis că nu ar trebui să vadă În moștenirea familiei un blestem. Engleza Îl poate salva. Ar trebui să plece să studieze, să-și lase mintea să colinde liberă. Până atunci Însă, nu trebuie să-și lase spiritul Îngenuncheat de către cei care l-au batjocorit. Atunci, tatăl său i-a dăruit o fotografie cu el și propriul lui tată. Pe spate era scris: „Prin speranță, mintea e Întotdeauna liberă. Onorează-ți familia și nu pe cei care ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de descifrat, dar suntem destul de convinși că știm ce s-a Întâmplat acolo. Un bărbat care trecea Întâmplător prin zonă a văzut-o probabil pe domnișoara Chen În vitrină, sângerând. A spart ușa și s-a urcat pe platformă. A Îngenuncheat lângă ea - asta justifică sângele de pe genunchii pantalonilor găsiți În altă parte. După toate probabilitățile, era inconștientă. În cădere, s-a lovit cu ceafa de o statuie a lui Buddha de bronz. Autopsia a arătat o contuzie la cap. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pîine și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol, și îngenunche înaintea lui! 16. O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregătește o friptură, și se satură, se și încălzește, și zice: "Ha! ha!" m-am încălzit, simt focul!" 17. Cu ce mai rămîne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]