4,243 matches
-
mă întreb cât voi putea să rezist, în inimă să găzduiesc povara și să-l mint că Iarna-i ca Primăvara?! Iarna cu viscol și fiori de gheață îmi duce dorul pe câmp cu verdeață. Cu priviri și cu brațe înghețate cuprind căldura Primăverii calde. Mă viscoleste Iarna și îmi duce iubirea la a timpului răscruce. Îmi întreb soarta, ce-aș putea face, când resemnarea nu se mai întoarce? © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: CÂND RESEMNAREA NU SE ÎNTOARCE / Maria Filipoiu : Confluențe
CÂND RESEMNAREA NU SE ÎNTOARCE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372815_a_374144]
-
când au prilejul păsările din ogradă. Mai sunt și lupii, alți prădători cu care oamenii locului se confruntă, ce se abat iarna în gospodăriile lor. Iarna, bate crivățul și șuieră amenințător prin hornuri, culcând, de multe ori la pământ, copacii înghețați ai pădurii, tronsnind noaptea și înfricoșând cu zgomotul lor. Cum ajungi la capătul celălalt al satului, pe care îl bați în mai puțin de o jumătate de oră, spre Carvăn, apare un drum pietruit, foarte vechi duce spre localtatea bulgărească
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
zgârie rău!” (Proverb românesc) ... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei care stau „cu mâinile încrucișate”. Bine că nu s-a supărat pe cei care dau din mâini, istovind la lopată, spărgând zăpada înghețată ce depășește incredibila înălțime de circa șase metri. S-a supărat, chipurile, pe cele aproximativ șaptezeci de victime ale unei ierni cum de mult n-a mai fost. Ei stau „cu mâinile încrucișate” pe piept, unii de peste șapte zile, neputând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
liniștiți, cuminți, ca cineva să le poată face o groapă creștinească, fără să mai fie certați de primul-ministru. Știți ce-i spunea P.D.L.-istul Mircea Toader scriitorului Varujan Vosganian la o emisiune pe Realitatea TV? „...Au murit beți, prin șanțuri înghețați”. Ce rușine!... Ce noroi ... Citește mai mult Ca văcarul pe sat...MOTTO :„Pisica blândă zgârie rău!”(Proverb românesc)... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei care stau „cu mâinile încrucișate”. Bine că nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
zgârie rău!”(Proverb românesc)... s-a supărat domnul prim-ministru. S-a supărat rău de tot pe cei care stau „cu mâinile încrucișate”. Bine că nu s-a supărat pe cei care dau din mâini, istovind la lopată, spărgând zăpada înghețată ce depășește incredibila înălțime de circa șase metri. S-a supărat, chipurile, pe cele aproximativ șaptezeci de victime ale unei ierni cum de mult n-a mai fost. Ei stau „cu mâinile încrucișate” pe piept, unii de peste șapte zile, neputând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
liniștiți, cuminți, ca cineva să le poată face o groapă creștinească, fără să mai fie certați de primul-ministru.Știți ce-i spunea P.D.L.-istul Mircea Toader scriitorului Varujan Vosganian la o emisiune pe Realitatea TV? „...Au murit beți, prin șanțuri înghețați”. Ce rușine!... Ce noroi ... XIV. GREAUA MOSTENIRE, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012. „Greaua moștenire”, hidrocentrala de pe Argeș MOTTO: „Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ce dacă-i 1 Martie? Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine cu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totuși zornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotuși în zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iară captivat de-a ta menire am lansat o circulară. Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ? Mărțișor Primește de la mine un mărțișor fictiv. chiar de nu-ti place va sta la pieptul tău
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Citește mai mult Și ce dacă-i 1 Martie?Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tinecu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totușizornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotușiîn zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iarăcaptivat de-a ta menire am lansat o circulară.Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ?Mărțișor Primește de la mineun mărțișor fictiv.chiar de nu-ti placeva sta la pieptul tăuca un trofeu zbârlit
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
obligată să procreeze, să aibă grijă de copii, să muncească și să învețe cot la cot cu bărbatul ... IX. COPLEȘIT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012. Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică. Și tu nu mă suferi. Citește mai mult Într-un cer de purpurăîn râpa înghețată un balans furibundîși strecoară acordul în recunoașteri.Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi,tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie,revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiuteprintr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și frecventam cenaclul condus
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut !Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și frecventam cenaclul condus
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
acela deplin și chipul lui care era luminat, dar și mâna sa întinsă care aștepta ca el să i-o apuce. Tânărul realizase că se afla într-un loc în care fusese absolut singur, însă își amintea de singurătatea aceea înghețată și înfiorătoare prin imensitatea ei și izolarea ei care părea definitivă. A apucat deci mâna care i se întinsese și a revenit în felul acesta la viață. După aceasta învățătorul Iisus a rămas împreună cu ucenicii săi câtva timp în acel
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Acasa > Poeme > Emotie > POVESTE DE IARNĂ Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Presară iarna lacrimi dalbe peste pământul înghețat, Acoperă cu flori de gheață ferestrele și-ntregul sat. Pe dealuri ea așterne neaua cu străluciri ca de mărgea, Copacii îi îmbracă-ndată în mantie de catifea. Iar vântul intră-n jocul iernii și viscolește fulgii toți, Cu veselie îi
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372927_a_374256]
-
cu al lui râs diabolic infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit, Copacii triști și mohorâți de peste dealuri Se lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ... Citește mai mult Ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Vântul, cu al lui râs diabolic infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit,Copacii triști și mohorâți de peste dealuriSe lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi.O nouă răsuflare rece iarna-și trimite,Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute,Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți,Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți.Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitateOstilităților ce au gesturi necontrolate,Până-mprejur armistițiul se instalează,Iarna puterea absolută și-o demonstrează.Ca un tunet în ... XXVI. SUNT UN EU, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
trecând prin cimitir spre casă și fiind întuneric (școala avea programul după amiaza pentru copiii claselor mici), începuse dintr-o dată să ningă viscolit. Fulgii de zăpadă mă prinseseră în vârtejul lor și amețisem. Scăpasem din mână ghiozdanul și cu mânuțele înghețate, nu-l mai puteam prinde din zăpada așternută. Frigul mă cuprinsese, am început să strig și am avut norocul că servitoarea ieșise din casă și venind în întâmpinarea mea mi-a auzit strigătul și m-a ajutat să ajung acasă
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > BĂRBAȚII NU PLÂNG NICIODATĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ionică privește pe geamul înghețat cum ninsoarea se așterne din ce în ce mai groasă în fața casei. Se gândește cum va ieși mama dimineață să plece la muncă. Vin sărbătorile și are acum multă treabă. Multe doamne, care au slujbe importante, o cheamă să le facă curat prin casă
BĂRBAŢII NU PLÂNG NICIODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371169_a_372498]
-
drag i-am fost,/ Mi-e inima un crater și sângele o lavă” (Efemer). Viața fiind o clipă trecătoare față de „ceasul” universului. Expresia barocă în ciclul al doilea în care dorințele scot degetul afară, precum firavul ghiocel ce străbate scoarța înghețată, pentru a testa amintirea anotimpului din anul trecut, ascunde o sensibilitate maladivă: „Aș vrea să fiu copil din nou, mi-e dor/ S-alerg prin iarba crudă, la izvor” (Bunica Silvia). În acest ciclu poeta reconstruiește ca un puzzle de
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345754_a_347083]
-
2013 Toate Articolele Autorului MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR N-am numărat vreodată norii, Nici stelele n-am numărat, Privind cum treceau cocorii, Stăteam mai mult așa mirat! Mă întrebam, nu găseam acord, De unde știu aceste zburătoare, Direcția spre înghețatul Nord, Căci zboară și când nu e soare. Mult mai târziu m-am lămurit, Că zborul nu le e întâmplător, Căci pe cerul lumii nesfârșit, Mi-aș dori să fiu și eu cocor. Referință Bibliografică: MI-AȘ DORI SĂ FIU
MI-AŞ DORI SĂ FIU COCOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345969_a_347298]
-
drag i-am fost,/ Mi-e inima un crater și sângele o lavă,“( Efemer).Viața fiind o clipă trecătoare față de “ceasul” universului. Expresia barocă în ciclul al doilea în care dorințele scot degetul afară, precum firavul ghiocel ce străbate scoarța înghețată, pentru a testa amintirea anotimpului din anul trecut, ascunde o sensibilitate maladivă:”Aș vrea să fiu copil din nou, mi-e dor/ S-alerg prin iarba crudă, la izvor “( Bunica Silvia). În acest ciclu poeta reconstruiește ca un puzzle de
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
fulgi mici de zăpada de parcă baba Dochia își lepăda furoul de pe ea. După mai bine de douăzeci de ani, lumea părea la fel de mohorâtă, abătută și cenușie ca pe vremea împușcatului. Cu privirile în pământ, atentă să nu alunece pe zăpada înghețată, o băbuță adusă de spate, cu o sacoșă într-o mână, sprijinindu-se într-un băț, se îndrepta, vâslind din brațe, către alimentara din apropiere. Aș fi dorit ca timpul să se scurgă cât mai repede. Ardeam de curiozitate să
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
a răsucit uitarea în inima de piatră a oamenilor astăzi pe tălpi de fum se-ndreaptă cuvântul spre ieșirea din sunet pieritor pentru a fi rezervă de scut umplând tăcerea cu pata vorbitoare a unui chip de lut pe vatra înghețată umbra de grâu așteaptă să fie coaptă-n firea omului fără chip în întuneric zale din lanțul fără capăt lasă în pumnul strâns în veacul liberării o lacrimă de ceară din lumânare-arzândă pe pat de fier tot câmpul de lănci
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
croșetă curge în straturi savurează un ochi îmbăiat iar ochiul irisului de azur caută speranța între nămeți griji peste griji troienesc clipa unei vederi tulburi ochiul de pește cumpănă între revărsări de ape și berbecí străpungeri de foc peste lumi înghețate ochi de pește încremenit în pocalul de lut ars geană a speranței căzută pe lentila mioapă a vieții. IAR ai adormit la umbra Piramidei, te bântuie Ra cu stele de jar ți-a deschis calea precum lui Brunton și râuri
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
Rescrie constituția.» („morala“: dintotdeauna, Dictatorul „rescrie Constituția“, „reformează Statul“; p. 34); «Rectificatele bugete / Sunt când gurmande, când gurmete.» (mai exact-nuanțat spus: „rectificările bugetare“, în funcție de „interesele mafiote ale decidenților“, ale „corupților“, ale „politicilor financiare corupte“, sunt „lacome“, sau de „conservă“ / „criză“, „înghețate“ etc.; p. 42); (săgețile epigramatice au câteodată țintă politic-prim-ministerială / prezidențială, nu numai dinspre impozitarea excesivă a populației, care-ar mai trebui supusă - pe lângă impozitul pe ploi - și „impozitului“ / „birului“ pe-amurg, ci și dinspre sintagma preferată Băsescului, cea de „președinte-jucător
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]