KorAP: Find »[drukola/base=îngrozitor & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...73 >

1,814 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

o casă bântuită. Sau să fie în stare să prevadă dezastre. Era limpede că spera că sunt un soi de fenomen paranormal. Ori asta, ori era mult mai beată decât de obicei. Îmi stătea pe limbă să-i spun ceva îngrozitor. De pildă: „Da, Anna, fii pregătită! O să ți se strice recolta“. Sau „Da, Anna, fii pregătită! (partea cu „fii pregătită!“ e importantă) Găleata ta e spartă și ai să pierzi tot laptele pe care-l duci la piață“. Sau „Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
foarte departe. Era de parcă vocea îi era înecată de vâjâitul sângelui care-mi gonea prin trup, către cap, astfel încât să mă înroșesc într-un fel în care nu mă mai înroșisem de când aveam cinșpe ani. Pe bune, zicea Helen. Miroase îngrozitor a vomă. Nu e vomă, îi explica mama ca o specialistă. Așa miroase palmerzonul. Știi, ăla care se folosește la sosul presto. Capitolul zecetc "Capitolul zece" Cina a fost cam ciudată, fiindcă toți eram impresionați de Adam. Helen avusese întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Adam ne dădea respectiva explicație. Eu, Laura, Judy fuseserăm niște exemplare de primă mână de studente leneșe și lălăite, care nu prea aveau dor de muncă; eram răsfățate și foarte indulgente cu noi înșine. Exact genul descris de Adam. Ce îngrozitor pentru tine, am murmurat eu. Apoi eu și Laura am rânjit una la alta. Și cum se face că te-ai apucat de facultate abia acum? l-am întrebat. — Păi, înainte n-am vrut să merg. Când am terminat liceul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
nimic. Ori crezi că sunt un mare prost, ori un mare cinic. Și nu sunt sigur care din variante mă jignește mai tare. Eu tot n-am spus nimic. În mare parte, fiindcă nu știam ce să spun. Mă simțeam îngrozitor. Cu mine, Adam se purtase întotdeauna respectuos și cu mult bun-simț. Nu exista nici un fel de dovadă că avea o relație cu Helen. Îl făcusem să sufere fiindcă-i pusesem la îndoială bunele intenții. —Claire, a spus el părând epuizat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
o fată minunată, a adăugat el rapid. Dar nu e pentru mine. —Ascultă, Adam, m-am bâlbâit eu. Îmi pare rău, dar n-am știut... —Și mie îmi pare rău, a zis. Tot uit prin ce ai trecut. Ai suferit îngrozitor. Cine te-ar putea învinovăți că ai senzația că toți suntem o grămadă de ticăloși duplicitari? Eroul meu, m-am gândit eu topindu-mă. Îmi luase vorba din gură. Mă salvase de la chinul de a-i da eu explicația aia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Asta sau mă mărit cu el. Ei, sau cel puțin asta fusese schema până acum. Nu mai mănânci? m-a întrebat Adam într-un final, uitându-se la mormanul de mâncare din farfuria mea. Era dezamăgit, iar eu mă simțeam îngrozitor. —Adam, am spus stânjenită. Îmi pare rău. Sunt sigură că mâncarea e foarte bună, dar pur și simplu nu pot să mănânc. Nu știu de ce. Îmi pare sincer rău, am adăugat privindu-l seducător. — Nu-i nimic, a zis el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
zgomotos, exasperat de cererile mele iraționale. Dacă te face fericită, atunci am să spun tuturor ce s-a întâmplat cu Denise. Foarte bine, am aprobat eu cu buza de jos tremurându-mi de parc-ar fi fost din gelatină. Era îngrozitor! Unde dispăruse acea Claire care-și redescoperise echilibrul interior? Mă străduisem din răsputeri să-mi păstrez controlul în fața lui James, să nu-l las să vadă cât de mult mă rănise și cât de afectată eram. Dar durerea stătea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
singură modalitate să aflu. Iar asta însemna că trebuia să mă întorc cu el și să încerc încă o dată. Trebuia s-o fac. Măcar de dragul lui Kate. Merita să încerc. Pentru că fusese așa de bine. Dar în secunda aia era îngrozitor. Eu mă simțeam încă îndurerată, furioasă și umilită. Îmi venea să-l pocnesc pe James de fiecare dată când îmi spunea cât de infantilă am fost. Foarte bine. Am tras adânc aer în piept. Mi-am îndreptat spatele. Aveam să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mai puțin veselă, mai serioasă și mai atentă la fericirea și pacea sufletească a lui James, atunci ăsta era un preț mic pe care-l aveam de plătit. Eram sigură că dacă mă străduiam, nu avea să fie așa de îngrozitor pe cât părea. Aveam să-mi însușesc noua mea personalitate. Iar asta avea să-mi facă bine. Iar spaima pe care o resimțeam acum avea să dispară. Și, desigur, parte din tristețea cu care mă luptam era din cauza faptului că-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
sunt un expert în relații, dar sunt așa de fericit că voi doi v-ați rezolvat problema asta nenorocită. Tot ce pot să-ți spus e jos pălăria în fața ta pentru faptul că l-ai iertat. Trebuie să fi fost îngrozitor pentru tine. Dar presupun că atunci când ai văzut în ce hal era - cam ca un zombi, nu? -, ai înțeles ce rău îi pare. Simțeam că nedumerirea îmi splălase creierul. Ce se întâmpla? George își bătea joc de mine? Nu eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
nutri speranța să intre și să mă îngrijoreze în ce-l privea pe Adam. Poate că era nedrept. Însă în clipele alea funcționam pe sistemul primul venit, primul servit. Faptul că a trebuit să mă despart de Kate a fost îngrozitor, dar nu se putea altfel. N-ar fi fost corect s-o iau cu mine. Cred că a fi martorul mamei care-ți ucide tatăl are efecte dezastruoase asupra unui copil. Am pupat-o pe Kate și mi-am luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
alcool la bord. Multă, multă vreme, nimeni nu s-a arătat interesat să cumpere apartamentul. Într-un fel, eram fericită, pentru că gândul că altcineva avea să locuiască în ceea ce eu încă mai consideram ca fiind casa mea era mult prea îngrozitor ca să-l pot accepta. Dar pe de altă parte, eram foarte îngrijorată pentru că n-o duceam chiar roz cu banii. Îmi place să dau vina pe James. Probabil că i-a luat tare pe toți potențialii clienți și i-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
în locul ei și nu voiam s-o presez să păstreze copilul. Știam că era speriată. N-avea decât douăzeci și doi de ani. —Of, Doamne, am spus. Ce trist! — Da, așa a fost, mi-a răspuns el nenorocit. A fost îngrozitor. —Și după asta ce s-a întâmplat? l-am întrebat. — Părinții ei s-au implicat în problemă. Și când au aflat că discutaserăm despre varianta avortului, au luat-o razna. Ceea ce presupun că era normal. Au luat-o pe Hannah

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
fi putut să insist asupra dreptului meu de a-mi vedea copilul, n-am vrut să generez o bătălie juridică încărcată de ură. Pur și simplu nu-mi venea să cred că Hannah putea să-mi facă așa ceva. A fost îngrozitor! Preț de câteva clipe, Adam a tăcut. Kate era suspect de liniștită, m-am gândit alarmată. Dar părea în regulă. —Cel mai greu mi-a fost când s-a născut copilul, a continuat Adam. Nici măcar nu știam dacă se născuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mă bage la o bancă comercială din Londra. Și o să pot să-mi termin și facultatea. Numai c-o să dureze mai mult. Și copilul? m-am văitat. Abia ai văzut-o și-acum trebuie s-o părăsești din nou. E îngrozitor! A fost rândul lui să se uite uluit la mine. — Dar Molly vine cu mine, mi-a spus el uimit. O iau pe Molly cu mine, la Londra. —Dumnezeule! am șoptit. Să nu-mi spui c-o răpești! Am mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361

cam tulburată. Unu: m-ai salvat de pilule. Doi: l-ai convins pe tata să mă trimită În străinătate, unde am avut parte de o școală excepțională și am Întîlnit oameni foarte drăguți. Trei: l-ai arestat pe insul ăla Îngrozitor care Îmi vindea pilule. Jack o atinse. Karen tresări. — Nu, lasă-mă să-ți spun! Patru, deși nu aveam de gînd să ți-o spun: Les Weiskopf le dădea fetelor pilule pe gratis dacă se culcau cu el. Tata era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Jack se Înclină. Lynn stropi dosarele și le aprinse. HÎrtia sfîrÎi și aruncă În aer mingi de foc. Jack se uită țintă la flacără pînă cînd Începură să-l usture ochii. — Du-te acasă și culcă-te, domnule sergent. Arăți Îngrozitor. *** Nu acasă. La Karen. Conduse pînă acolo amețit și agitat. Începea să simtă lațul: datoriile prost făcute se rezolvă tot prost, iar totul e dat uitării. Ideea asta Îi veni firesc, așa cum Îi veni și ideea de a-l scutura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
contracarează pentotalul. Asta nu te ajută deloc, dar Încă mai poți să te salvezi - și să-l salvezi și pe White - de o grămadă de necazuri dacă accepți să cooperezi. — Bud Își poate purta singur de grijă. Iar tu arăți Îngrozitor. Ai fața roșie ca sfecla. Ed se așeză și opri magnetofonul. — Nici măcar nu simți efectele dozei, nu-i așa? Mă simt de parcă aș fi băut patru pahare de martini, iar patru martini-uri mă fac doar mult mai lucidă. — Patchett

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252

o mobilă cu care te-ai obișnuit, îți dă libertatea mișcărilor, poți fi compătimită cel mult, atunci când nimic nu merge ca lumea și ar cam trebui să fii nefericită, dar prezența aceea te apără și te introduce în lume. E îngrozitor. E îngrozitor pentru că nu suport să fiu privită cu milă, criticată, răspunderea mea e aceeași cu a altora, în orice caz cu a lui: o casă, copii, o meserie, o viață. Și atunci ar trebui să-ți amintesc că... Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
cu care te-ai obișnuit, îți dă libertatea mișcărilor, poți fi compătimită cel mult, atunci când nimic nu merge ca lumea și ar cam trebui să fii nefericită, dar prezența aceea te apără și te introduce în lume. E îngrozitor. E îngrozitor pentru că nu suport să fiu privită cu milă, criticată, răspunderea mea e aceeași cu a altora, în orice caz cu a lui: o casă, copii, o meserie, o viață. Și atunci ar trebui să-ți amintesc că... Dar nici despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
care își petrecea nopțile, a deschis larg ușa-fereastră către balconul ce înconjura apartamentul pe două laturi, ca o terasă. A ezitat între a aprinde televizorul, era încă prea devreme chiar și pentru telejurnalul de seară, ori radioul micuț care hârâia îngrozitor când schimba posturile și-o enerva groaznic, dar s-a hotărât probabil să nu schimbe postul și în toată casa a răsunat un marș de zăngăneau geamurile, până a reușit să-l potrivească în surdină. Bombănea abia auzit, în timp ce își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
lui îți dă libertatea mișcărilor, poți fi compătimită cel mult, atunci când se poartă ca un mârșav și nimic nu merge ca lumea și ar cam trebui să fii nefericită, dar prezența aceea te apără și te introduce în lume. E îngrozitor. E îngrozitor pentru că nu a suportat și nu suportă să fie privită cu milă, criticată, răspunderea ei e aceeași cu a altora, în orice caz cu a lui, a bărbatului: o casă, copii, o meserie, o viață. Ideile astea că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
dă libertatea mișcărilor, poți fi compătimită cel mult, atunci când se poartă ca un mârșav și nimic nu merge ca lumea și ar cam trebui să fii nefericită, dar prezența aceea te apără și te introduce în lume. E îngrozitor. E îngrozitor pentru că nu a suportat și nu suportă să fie privită cu milă, criticată, răspunderea ei e aceeași cu a altora, în orice caz cu a lui, a bărbatului: o casă, copii, o meserie, o viață. Ideile astea că o femeie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
foarte largă, aplecându-se să-și vadă de aproape chipul, nimic altceva, obrazul ușor palid și plin de încrețiturile vremii, părul cândva de culoarea oțelului și acum brusc cânepiu și mereu mai rar, fruntea bombată a cărei piele se subțiase îngrozitor, i se părea că până și ochii îi obosiseră și nu mai sclipeau; să fie cu adevărat întocmai cum vede? Dacă nimic deosebit nu se întâmplase, totuși se petrecuse ceva. Nu mai putea fi ca înainte. A mai avut încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
mască și sub ea e jăratec sau un vulcan“ - spunea Monica Elefteriade și gesturile ei zvâcnit-moale arătau iritare și jenă. „Chiar eu i-am zis să te părăsească. Mi se părea că ești prea indiferent și te porți cu ea îngrozitor.“ „Crezi că e definitiv?“ „Da. Sunt sigură că da. E prea pornită. Dacă i-ai vedea...“ Și Andrei îi imagina pe Ioana Sandi și pe bărbatul acela cu ochi albaștri, exact cum îi erau descriși: căutându-se cu nerăbdare și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]