10,469 matches
-
căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mai prietenești decât cele de acum. Ar trebui cineva să nu cunoască natura omenească pentru a ignora adevărul că obiceiuri statornice, admise pe tăcute și cu deplină mulțumire de toți, fac de prisos orice legiuiri artificiale, scornite de minți teoretice înstrăinate de țară și de geniul poporului lor. [21 ianuarie 1882] ["CREDINCIOȘI OBICEIULUI"] Credincioși obiceiului nostru de-a reproduce din ziarele străine părerile ce privesc țara, comunicăm articolul de mai la vale, pe care "Neue freie Presse" [î]l consacră fazei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
niciunul din cronicarii noștri o mișcare agrară; nicicând acest popor 124 {EminescuOpXIII 125} îndărătnic și viteaz nu atinge nici în clin nici în mânecă averea sau dreptul altuia; din contra, vedem o energică statornicie în păstrarea și moștenirea proprietății. A înstrăina un petec de moșie în vremea veche era o afacere de stat și avea nevoie de sancțiunea Domnului și a sfatului suprem. Astfel istoria s-a însărcinat, prin mersul ei organic, să dea creștere poporului românesc, o creștere ale cărei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
treizeci de episcopii bulgare și instalase în Ochrida un arhiepiscop grecesc, atârnător de patriarhul de la Constantinopol; poate spera să poată esercita prin episcopi o influență asupra locuitorilor din țara supusă. Dar domnia militaristă de sub strategi și apăsarea fiscală a romaeilor, înstrăinînd provinciile de Imperiu, îngreuiau stăpânirea recâștigată; clerul grecesc nu se putea împrieteni cu poporul bulgar, cu acești barbari "murdari și puturoși ". Theophylaktos, arhiepiscop din Ochrida, scria că acest popor "nu e bogat decât în răutate, că e decăzut la estremitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebui s-o menție și astăzi. Pentru cel care observă substituția zilnică a elementelor române prin elemente străine, care vede cum totul ne scapă din mână și că advocații și politicianii noștri sunt cu desăvârșire prinși de curentul de-a înstrăina prin toate mijloacele țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noastre, această țară era înainte de toate a românului, ceea ce azi nu mai este? D-sa știe că toate elementele c-o ambiție estravagantă de-a parveni sunt naturalmente eterogene și că a le da vânt, precum le dă, înseamnă a înstrăina țara? Le știe fără îndoială sau, daca nu le știe, n-are decât să privească mutrele dimprejurul său pentru a se convinge pe deplin. Le pasă acestor cumularzi, acestor samsari politici, acestor ignoranți, de țară, cum ne pasă nouă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deloc de ocazie pentru a-și adresa laude. Asupra cestiunii Dunării tăcere absolută. Cu toate acestea iată un ministru care - ar fi avut multe de zis. Ar fi putut arăta de ex. că politica sa esterioară a izbutit a ne înstrăina simpatiile tuturor puterilor. Încă din ședința a doua a Conferenței de la Londra, când lordul Granville a dat citire scrisorii d-lui Ioan Ghica prin care cerea admiterea României, s-au dat pe față izolarea deplină în care ne aflăm. Deși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Kulturkampf ", iar la noi se începe acum prin înființarea mitropoliei catolice. Politica Habsburgilor se bifurcă în următoarea dilemă: ori izbutesc să propage catolicismul în România - și atunci și-au ajuns scopul - ori întîmpină o rezistență hotărâtă la români, și atunci înstrăinează țara de domnul ei, care e un Hohenzollern, și atunci au ajuns un alt scop, tot atât de important. Nu-i vom învinovăți pe maghiari, nici pe Habsburgi, pentru această politică agresivă: orișicine e răspunzător înaintea istoriei de mjiloacele cu cari 'și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce are și înăuntru de a fi ceva mai puțin jefuit de banda guvernamentală. Acei dar cari în fapt dau Basarabia, dau Dunărea, dar în cuvinte anexează toată românimea de la Nistru până la Tisa comit o îndoită crimă, întîi: de a înstrăina ce avem; al doilea: de a scuza până la un oarecare punct pe vecinii noștri de cotropirile lor, fiindcă le dau pretext prin fanfaronadele lor mișelești, la cari ei cei dintâi nu cred, le dau pretext de a încălca drepturile noastre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un personaj este favorizat cantitativ de către narator. Povestea triunghiului amoros a lui Margaret Drabble din The Needle's Eye (Ochiul acului) ilustrează acest lucru. Pînă aproape de finalul poveștii prezentarea lumii interioare se limitează la două sau trei personaje principale, soția înstrăinată de soțul său și prietenul și consultantul său juridic. Numai o dată, și atunci doar temporar, naratorul face cunoscută cititorului perspectiva soțului asupra circumstanțelor, așa cum este ea reflectată în gîndurile acestuia. Aceste informații conduc la o schimbare clară la nivelul distribuției
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
își găsească partener de căsătorie în sat. Desigur că se poate vorbi de endogamie doar până la un anumit punct în evoluția istorică a satului românesc, astăzi nemaifiind o modalitate frecventă de alegere a partenerului. În același scop, de a nu înstrăina pământului satului, fetele nu primeau ca zestre pământ, proprietatea gospodăriei transmițându-se numai prin băieți (Stahl, 2000: 150-151). În ce privește gospodăria, care, pe lângă obște, reglementează și ea proprietatea, în satul devălmaș românesc predomină reședința virilocală mireasa este cea care se mută
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
4. Identitate teritorială * atașament față de comunitate; * importanța pământului în viața lui; * tipul de suprafață agricolă deținută; * mulțumirea în raport cu pământul pe care îl deține; * calitatea de membru într-o asociație agricolă; * eficiența muncii individuale sau colective asupra pământului; * intenția de a înstrăina pământul pe care îl posedă; * modul de aplicare a Legii Fondului Funciar în satul lui. III. Practici culturale 1. Petrecerea timpului liber * aprecierea posibilităților de petrecere a timpului liber; * vizionare emisiuni TV (ce emisiuni); * ascultare radio (ce emisiuni); * lectură ziare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine ne apropiem de Dumnezeu și ne unim cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor. Focul dragostei de Dumnezeu va opri rugina păcatului pe care vrea diavolul să o introducă în inima noastră. Prin păcat noi ne înstrăinăm de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine ne apropiem de Dumnezeu și ne unim cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
culturală și religioasă. Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie-extroversie) „E cumplit să fii silit să te refugiezi În Întregime În tine Însuți.” (A. Malraux) Una dintre explicații ne-o dă Lucian Blaga: „CÎnd ești prea mult singur te Înstrăinezi și de tine Însuți”. O altă explicație găsim la H. de Montherlant: „Cu cît te Închizi mai mult În tine, cu atît lumea ți se Înfățișează deformată de felul tău de a vedea. Ceea ce Înseamnă că, În cele din urmă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în care conjunctura politică sumbră își poate găsi antidotul în secesiunea efectuată undeva la adăpost, în această microsocietate electivă. Lumea trosnește din încheieturi? Civilizația se prăbușește? Războaiele, foametea, abuzurile și corupția minează cotidianul? Politica și politicienii ne dezamăgesc? Bunurile materiale înstrăinează, înșală și jalonează drumuri fără ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre ea încă de la cea mai fragedă vârstă? Relațiile cu cea mai mare parte a semenilor sunt plasate foarte adesea sub
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Tibul, a cărui înțelepciune preia mult din maximele lui Epicur: să disprețuiești bogăția, să-ți moderezi dorințele, să renunți la ficțiunile sociale, să vizezi calmul interior, să-ți reduci nevoile la elementar, să frecventezi o Venus care să nu te înstrăineze de tine însuți. Autobiografia poetică a lui Catul, în sfârșit, este presărată cu locuri comune epicuriene ale momentului. Filosofia iese din cadrul ei, invadează poezia elegiacă și contaminează viața cotidiană. Epicurismul ascetic al Magistrului atenian cunoaște o nouă viață sub trăsăturile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pâinile, preface apa în vin și alte asemenea absurdități... Cu mult înaintea lui Feuerbach, Lucrețiu atacă religia în fundamentul ei, caută să afle ce anume o constituie și dezvăluie motivele pentru care oamenii își făuresc idoli, li se închină, se înstrăinează de ei înșiși și sfârșesc prin a-și pune soarta în mâinile preoților, ale unui cler care utilizează fără rușine credința și pioșenia ca pe niște ocazii de a-și asigura o dominație asupra trupurilor și a sufletelor, pentru ca mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Zambia. Beijingul a reacționat la acest avertisment, afirmând că beneficiul achizițiilor de teren este reciproc.<footnote Cazan, M., „China - noua stăpână a Africii”, Adevărul, 16 iulie 2011. footnote> O organizație independentă din Oakland (SUA) susține însă că pământul a fost înstrăinat fără consimțământul locuitorilor; nu sunt câștiguri pentru comunitatea locală; populația a fost strămutată sau mituită pentru a părăsi localitatea; s-a recurs la distrugerea mediului prin defrișări masive; s-au folosit copii pentru prestarea de munci agricole. Banca Mondială atrage
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
al Națiunilor Unite (Etiopia, Sudan). Este interesantă observația specialiștilor de la FAO (ONU) care constată că circa o jumătate de miliard de oameni care suferă de subnutriție în țările în curs de dezvoltare sunt țărani, iar unele guverne din aceste țări înstrăinează pământul fertil și, uneori, beneficiază și de Programul Alimentar Mondial (PAM), coordonat de ONU prin care 78 de țări contribuie la hrănirea a 73 de milioane de persoane. Este un paradox al lumii moderne, departe de a fi depășit pe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
aflăm felul În care au murit. Μ Este mai greu de luptat cu demonii Închipuirilor noastre decât cu cei aparținând lumii exterioare, deoarece apetitul constructiv al unei imaginații maladive este, se știe, de nestăvilit. Μ Păcatul repetat Însingurează, deoarece ne Înstrăinează de „bine” și, astfel, de oameni. Μ Unii se supun probei curajului doar din teama că cei din jur i-ar putea numi lași. Μ Trecutul nu poate fi schimbat, dar un trecut urât poate fi ignorat, uitat sau iertat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cele dorite de noua industrializare, ce nu se mai mulțumește cu un „om care consumă”, ci pretinde că sunt de neconceput alte ideologii în afară de cea a consumului. Un hedonism neolaic, indiferent orbește față de orice valoare umanistă și care s-a înstrăinat orbește de științele umane. Ideologia anterioară, dorită și impusă de putere, era, după cum se știe, religia: iar catolicismul era, într-adevăr, la nivel formal, unicul fenomen cultural care îi „omologa” pe italieni. Acum, acesta a devenit concurent al acelui nou
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intelligit. Ultima pagină, „Însemnări”, conține articole reproduse din „Universul literar”, între care: Gânduri fără suferință, Ardealul mumă, precum și O simplă lămurire a redacției:„Este timpul acesta, al lui 1940, timp al războiului, care, în măsura în care e războiul altora, nu ne poate înstrăina de drama românească, iar în măsura în care e și al nostru, ne adâncește în ea.” I.H.
ADSUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285194_a_286523]