16,346 matches
-
toată India, este faptul că sînt budiste. Spiritul indian se aruncă asupra tuturor formelor naturii și spiritului și include în sine atît cea mai primitivă senzualitate, cît și prefigurarea gîndirii celei mai adînci; realitatea devine astfel o sclavie a maximei înstrăinări. Acestei vieți de vis orgiac, în realitate strîns încătușată, i se opune o altă viață de vis, naivă, [...] mai primitivă și încă neevoluată pînă la amintita diferențiere a modalităților de viață, iar care tocmai de aceea nu a căzut pradă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
între creștinătatea Orientului și a Romei, ruptură produsă și în centrul identității românești, prin apartenența majoritară a Transilvaniei la uniatism, iar a Moldovei și a Țării Românești la ortodoxie. Dezbaterea în privința locului tradiției orientale ortodoxe asupra influenței structurante ori de înstrăinare n-ar fi fost necesară, dacă ar fi fost urmate de demonstrațiile lui Blaga despre specificitatea organică. Or, în perioada interbelică, aceste dezbateri au invadat eseurile consacrate civilizației române. Occidentalistul Eugen Lovinescu denunța, în Istoria civilizației române moderne, efectele negative
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între un "da" pentru Roma și pentru Habsburgi și un "nu", exprimat în surdină, ca refuz la o graniță a acceptării. Luptele confesionale sînt susținute prin căutarea unei formule politice într-o geopolitică în mișcare. UNIREA CU ROMA: SALVARE SAU ÎNSTRĂINARE În secolul al XIV-lea, Ungaria catolică îi neagă pe românii ortodocși. Istoria Transilvaniei românești din secolele XIV-XVIII este profund conservatoare. Cnezii luptă pas cu pas pentru a păstra privilegiile și a menține o tradiție bazată pe respectul unei anumite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între cele două clase de boieri." În concluzie, "un rău general sau mai degrabă un fel de epuizare face să moară societatea moldavă." Această societate moare în urma colaborării boierilor cu rușii și a servilității față de turci printr-un fel de înstrăinare care, sub tirania prințului Sturdza (domnitor al Moldovei), implică interzicerea pătrunderii ideilor noi. Comentariile lui Colson sînt foarte dure: "Toate aceste neînțelegeri întrețin în societatea moldavă un sentiment de egoism. Moldovenii își pierd curajul, nu se mai cred în stare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
flamurile" abandonate de burghezie, a determina proletariatul să le ridice) este profund greșită și profund reacționară. Acesta este socialismul care se regăsește azi la remorca evoluției capitalismului și nu contrariul". Uniunea Sovietică aduce un ritual de credințe și o adevărată înstrăinare față de tehnică; ea va reuși prin constrîngere, ceea ce contactele românești cu Occidentul liber n-au reușit în aproape șapte decenii: o modernizare accelerată, cea mai rea dintre alienările colective, pentru că acest acces la modernitate se face în colectiv fără ca să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
disprețuite antrenează o supralicitare a comportamentelor de adeziune: jumătățile de măsură sînt imposibile. Propaganda din interior se amplifică împotriva atacurilor din afară. Puterea jubilează în mod perfid: moștenitorii patrioți își regăsesc statutul de elite, noii veniți au reușit să obțină înstrăinarea unei părți a moștenitorilor: această întîlnire se bazează pe un compromis nesigur. Ne putem întreba dacă alinierea vechilor elite sau a fiilor lor copleșiți de prestigiu și deveniți purtătorii de cuvînt ai discursului național nu i-a încîntat pe conducători
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
supusă de domnia frazei, va ajunge până în sfârșit să fie conservatoare. În urma acestei preziceri, îndealtmintrelea lesne de făcut, s-a văzut că însuși liberalii au fost siliți să recunoască necesitatea unei legi contra uzurei și a unei alte legi contra înstrăinării pământurilor țărănești. Aceste legi stau însă în flagrantă contrazicere cu însăși rațiunea de-a fi a liberalismului, care recunoaște oricărui cetățean dreptul absolut de-a dispune de bunurile și de munca sa după propria și libera sa chibzuință. lată dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
supusă de domnia frazei, va ajunge până în sfârșit să fie conservatoare. În urma acestei preziceri, îndealtmintrelea lesne de făcut, s-a văzut că însuși liberalii au fost siliți să recunoască necesitatea unei legi contra uzurei și a unei alte legi contra înstrăinării pământurilor țărănești. Aceste legi stau însă în flagrantă contrazicere cu însăși rațiunea de-a fi a liberalismului, care recunoaște oricărui cetățean dreptul absolut de-a dispune de bunurile și de munca sa după propria și libera sa chibzuință. lată dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ziarul "Unirea" din Iași e organul încă modest al embrionarului partid roșu din Moldova, redijat se vede de tineri care nici visează încă ce va să zică partid roșu și nu știu câtă tiranie, cât esclusivism, cât servilism sufletesc, dar și cită libertate în înstrăinarea averii publice și private îi caracterizează pe așa-numiții liberali. "Unirea" se va convinge, nu ne îndoim, de toate acestea mai târziu. Cât despre noi, nu sîntem deloc turburați de viitorul partid roșu din Moldova. Adevărații roșii nu pot fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a studia și capabili de-a înțelege, sânt o coloană și ceva de calomnii la adresa conservatorilor, numiți, precum nici se putea altfel, reacționari. La noi partita reacționară - zice "Romînul" - înstrăinîndu-se ea însăși de națiune, a respins națiunea de la dânsa. Această înstrăinare de națiune a silit-o să-și caute sprijin în afară de dânsa. Lipsită de puterea ce numai națiunea îi putea da, lipsită de inteligența politică ce numai geniul națiunii o poate produce, străinul s-a putut servi cu dânsa, dar a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e în cestiune teritoriul țării noastre. Cum ne-om fi înstrăinînd {EminescuOpXI 351} pe Anglia și Franța nu mai înțelegem. Cauza pare însă a fi următoarea. Pe zi ce merge ele se dezinteresează în cestiunea liberei navigări a Dunării și înstrăinarea aceasta, care ni se atribuie nouă, nu este decât pur și simplu indiferență. Cât despre soluțiunea pe care o propune "L'Independance roumaine", cu părere de rău cată să-i contestăm paternitatea ideilor ce le emite în această materie. Soluțiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei comunitar va fi unul realmente operațional. Există multe soluții ca trăitorii pe acest teritoriu atît de încercat de istorie să reușească prin ei înșiși faimosul slogan al liberalilor de totdeauna și să nu recurgă, mereu și mereu, la opțiunea înstrăinării. Nici urmă de găunoșenie patriotardă în formulare, din moment ce abolirea totalitarismului chiar oferă totala împlinire de sine. Fie ca recurgînd, o secundă, la nota sarcastic glumeață singurii români care să-și mai dorească împlinirea într-un Occident mirabil să fie doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și ALTERNANȚA, inserarea (sau ÎNCADRAREA) e unul din modurile de bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
apusene care erau amenințați de catolicism și desnaționalizare. În țările române [e vorba doar de Moldova și Valahia], Biserica Ortodoxă n-a apărat însă niciodată naționalitatea românească contra copleșirii din partea elementelor de aceeași credință. Biserica noastră Ortodoxă a înlesnit grecilor înstrăinarea mănăstirilor și a averilor țărilor române. Tot ea s-a arătat pururi foarte supusă către ruși și plecată.” Pentru o mai dreaptă judecată, trebuie să precizăm însă că, în mare parte, aristocrația ecleziastică în epocă fusese și ea fanariotă sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
citească; ca să-mi spună părerea lui ? Am un lapsus. B. N.: Am găsit, tot în arhivele Lupasco, documente care par să arate că relațiile voastre au cunoscut o oarecare răcire. Și presupun că Marc Beigbeder nu era străin de această înstrăinare. Pe 20 septembrie 1971, într-o scrisoare cu antetul CECMAS (Centre d'Etudes des Communications de Masse), echipa de cercetare asociată CNRS, îi scrii, în legătură cu numărul din Communications la care Lupasco colabora printr-un articol intitulat La logique de l
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai intens. Al doilea volum l-am făcut îndeosebi plecînd de la referințele și de la literatura biologică pe care am studiat-o. Poate că această operă nu era prezentă în memoria mea, pentru că acolo se afla primul Lupasco. Nu e o înstrăinare, în opinia mea, e o scăpare. E o scăpare ca atîtea altele. De exemplu, mulți din autorii pe care i-am citit înainte de a începe călătoria Metodei, să spunem că i-am citit înainte de anii '69-'70, și care m-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
umane (condiția fenomenală și cea inteligibilă). Iar ideea omului ca scop final al existenței lumii pune într-o relație de complementaritate cele două lumi, cea fenomenală și cea inteligibilă. Așadar, prin extinderea legislației finalității de la om la natură se produce înstrăinarea unui principiu al omului, care nu înseamnă negarea realității acestuia; mai degrabă omul este prezentat din perspectiva modului său de a fi, căci apare întreg și în chipul său esențial. În felul acesta, am putea spune, este înfăptuită sinteza în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Poporul român nu este, prin urmare, "pseudocult", ci "semicult" și are dispoziții suficiente pentru a se transforma într-un "popor cult"; el tocmai trăiește începuturile unei "culturi sănătoase", deși a parcurs, după realizarea actului Unirii de la 1859, o perioadă de înstrăinare față de trecutul său. Nu este aici locul pentru o discuție asupra ideilor lui C. Rădulescu-Motru despre cultura română, aflate sub influența teoriei maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantian vorbind) și calitatea de "persoană" a celorlalți; își asumă riscul pierderii de sine, deși nu este posibilă o dizolvare a sa în mediul social, căci ea nu poate fi repetată. Unul dintre actele cele mai "personale" este dăruirea fără înstrăinarea propriului eu, dar ca schimbare intimă: mișcare către altul, dar consolidare a existenței proprii. Jocul în afara spațiului personal propriu este înfruntare, luptă, dar fără o asemenea angajare, persoana ar fi privată de proba cea mai "tare" care îi îndreptățește existența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Minuta speței Jiji van Kopelen versus Roro von Garbich 1. Avertisment: Într-o societate în care ritmul de dezvoltare este în proporție geometrică, iar metodele de înțelegere globală se dezvoltă (pentru marea masă a indivizilor oameni) în proporție aritmetică, tema înstrăinării nu mai este actuală numai pentru relațiile interumane, ci și între cele opunând omul mediului în care trăiește. Tot căutând și mai departe neobosit actele celebrului caz Rom J. Rominger, am dat de o notă marginală de pe unul dintre documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în vis. El violentează în acest fel ordinea obiectivă. Piesa poate fi citită ca o tragicomedie. Saltul în absurd, "locuirea" absurdului, oferă multiple posibilități de interpretare. NICOLAE MAREȘ : Mi-a plăcut foarte mult acest text, în care am văzut drama înstrăinării, temă care la ora actuală este la modă. Ar fi o mare greșeală, dacă teatrele noastre nu ar monta o asemenea piesă, care spune pe nume unor lucruri. LAURENȚIU ULICI: Îmi pare rău că trebuie să-i contrazic pe Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
piesă, care spune pe nume unor lucruri. LAURENȚIU ULICI: Îmi pare rău că trebuie să-i contrazic pe Paul Tutungiu, pe Mira Iosif și pe Nicolae Mareș. Nu cred că este o piesă a violenței. Nu este nici o piesă a înstrăinării. Eset o piesă a neputinței un cuplu, cîndva, undeva, a dus o viață normală, a trăit normal, a ajuns, grație unor întîmplări oarecum banale (fiecare pe cont propriu, el cufundîndu-se într-un fel de automatism, de birocratism al existenței din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]