54,930 matches
-
este scriitorul cel mai mare pe care l-a produs această țară. Ca persoană, era foarte amabil, foarte natural, foarte cult și foarte modest. Înaintea interviului, îmi aduc aminte că i-am telefonat așteptându-mă ca o secretară să planifice întâlnirea pentru o dată îndepărtată. Cineva mi-a răspuns și am cerut să vorbesc cu domnul Borges. "Sunt Borges." "Vai, maestre..." Nu, nu, nu-mi spuneți maestre! Spuneți-mi Borges!" I-am explicat despre ce este vorba. "Bun, când doriți să veniți
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
cerut să vorbesc cu domnul Borges. "Sunt Borges." "Vai, maestre..." Nu, nu, nu-mi spuneți maestre! Spuneți-mi Borges!" I-am explicat despre ce este vorba. "Bun, când doriți să veniți? La ora zece e bine?" În plus, avusesem prima întâlnire cu el într-o librărie. Deja nu mai vedea. I-am spus că m-am născut în România și mi-a cerut să îi recit Tatăl nostru în română. Știa Tatăl nostru în toate limbile planetei. îi plăcea să îl recite în
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
fata poartă la gât, într-un pandantiv, o buclă din părul pubian al tânărului, iar sperma lui uscată o reciclează, făcând-o bobițe minuscule pe care le strecoară în pasta de dinți. În sfârșit, cu câteva zile înainte de o nouă întâlnire, Vlada consumă numai lichide, pentru a elimina tot din intestine și a-i "curăța drumul" filozofului. În celelalte capitole ale romanului, unul mai slab decât celălalt (nivelul cel mai de jos fiind atins în Achtung!), Ioana Baetica va căuta o
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
Ele țin de o epocă dispărută...". Vai de continua clevetire a "patrioților" de gardă, a demagogilor încă destui și infatigabili care, nemaicutezînd a-l contesta fățiș pe Cioran, își aleg alte ținte! Simona Cioculescu ne-a prilejuit astfel o substanțială întîlnire cu un trecut prezent care e și un prezent trecut, în măsură a ne confrunta atît cu idealurile, cît și cu neajunsurile vieții marilor noștri înaintași, într-un curs neîntrerupt, ajungînd pînă la noi, al lucrurilor, căruia de la o vreme
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
acest lucru e posibil și în zilele noastre o arată, printre alții, Gabriel Liiceanu și, în felul său particular, Livius Ciocîrlie. Dispun, așadar, de o serie de însemnări disparate, făcute în cursul călătoriilor în străinătate ori, îndeosebi, cu prilejul unor întîlniri care, la timpul lor, mi-au părut deosebit de interesante. De pildă, am dat chiar de curînd, răsfoind niște hîrtii vechi, peste o relatare detaliată a unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, la 9 aprilie 1958, cînd scriitorul, în mare vervă
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Pană. Nici unul din titluri nu ilustrează, pur și dur, avangarda. Sînt, iscălite de autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
Observator cultural. În prima revistă, Rodica Palade comentează sobru și nepărtinitor episodul petrecut pe 4 mai la sediul GDS, dar o face în așa fel încît cititorul poate înțelege tema dezabterii, scopul participanților (organizarea Tîrgului de carte Bookfest) și miza întîlnirii (fondurile de trebuință pentru organizarea tîrgului). Să citim acum același episod descris de Ovidiu Șimonca în Observator cultural de săptămîna trecută. Pe Șimonca nu-l preocupă defel fondul chestiunii, ci faptul că un intelectual pe care nu-l suferă deloc
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
reinterpretarea unor fapte mai mult sau mai puțin cunoscute. în plus, în anumite situații, autorul nu ezită să se avânte pe teritoriul imponderabil dar atât de fascinant al istoriei contrafactuale. Romanul Istorisirile Signorei Sisi prilejuiește bucuria unei mult așteptate noi întâlniri cu unul dintre maeștrii incontestabili ai romanului românesc postbelic.
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada Română. Eu însă nu m-am lăsat învins și am mers înainte , continuând lupta . MLC: Ce implicații ați avut la întâlnirea de la Luxembourg din 2005? NP: Acolo am răspuns unei invitații primite din partea Ambasadei Române din Washington DC de a participa la un eveniment unic la Luxembourg: ridicarea României la rangul de candidat pentru a deveni membru al Uniunii Europene, ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
memoria lui R.B., victima a mineriadei aproximativ 5.000 de mineri... Au avut loc în centrul Capitalei și în alte câteva puncte violente stradale. Multe au fost comise de oameni în echipament mineresc (salopete, cizme, cască). La Complexul Expozițional, la întâlnirea cu Președintele României. Domnul Ion Iliescu, au participat circa 20.000 de oameni. Toți păreau mineri. Din Valea Jiului veniseră doar 5.000. Cine erau ceilalți?” Cine erau? “Minerul” care a ridicat ranga deasupra capului fiicei mele și a soțului ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
meu de vedere, treptat lăsându-mă „balamalele”, grijile trecând în sarcina lui Netty. Nici nu știu cum au trecut de atunci aproape treizeci de ani. Dacă la început eram mândru de Netty pentru că rezolva problemele locale legate de întreprin dere, călătorii sau întâlniri cu un număr mare de prieteni, acum mă bazez pe devotamentul ei care mă face să trec mai ușor peste încercările pricinuite de vârstă și sănătate. De cel puțin două ori, în pofida voinței mele, Netty a avut intervenții datorită cărora
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de cunoaștere i se oferă șansa.” Mărturisirea cunoașterii este absolut valabilă acum pentru diplomatul-poet, Theodor RAPĂN, pe care l-am aflat adolescentul de acum mai bine de 40 de ani, în primă duminică de septembrie a anului 1970, la o întâlnire a cenaclului literar pe care il organiza, lunar, ziarul ,,Teleormanul”. Se citea literatura bună, se prezentau creații originale, se interpretau, se comentau. Fac această mărturisire cel puțin din două considerente. 1. Pentru a reaminti ceea ce știu deo viața, ca ,,dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Rugul Aprins, în autenticitatea literară și artistică, era îmbinat cu trăirea mistica în prezența lui Dumnezeu. Vasile Voiculescu se numără printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă înrudită cu cea a rugăciunii punctata de imagini descriptive, unde imaginea sugerează o tentă suprarealista. Nu zăbovim acum, asupra vastei sale creații, doar conturam ideea că, acest poet al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, Edit. Bunavestire, Bacău,1997, p. 330. footnote>. Deoarece, la fel cum uleiul alimentează fitilul unei candele aprinse<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit, p. 200. footnote>, tot așa focul patimilor este stârnit de întâlnirea cu femei<footnote Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
din anul 1818 de Protosinghel Ioan Filaret, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, pp. 137-138. footnote>, pot fi contraatacuri față de imaginația desfrânată. Rugăciunea cu luare-aminte făcută cât mai des - spune Sfântul Ioan Gură de Aur ținându-te departe de cunoștințele și de întâlnirile cu femei, este un mijloc puternic și folositor împotriva războiului curviei<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egipteană, p. 40. footnote>. Același Sfânt Părinte spune în altă parte că ocupațiunea și grija pot de la cel dintâi atac să respingă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cele mai multe cazuri, când vorbim de contracepție, vorbim de fapt de contragestie, deci tot despre avort, pentru că steriletul sau pipula anti-baby acționează asupra celulei unite, a zigotului pe care îl duc la moarte. Mijloacele contraceptive nu urmăresc altceva decât să împiedice întâlnirea dintre spermatozoid și ovul sau să determine modificări ale învelișului uterului pentru a nu fixa sarcina. Unele contraceptive împiedică apariția sau dezvoltarea unei sarcini, altele acționează direct asupra zigotului, împiedicând nidarea de pereții uterului (spre exemplu steriletul). Chiar dacă nu s-
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nuanța tenului. În zilele 3-4, oul fecundat ajunge prin trompe în uter, se implantează aici și începe să se hrănească. În zilele 10-14 își face semnalată prezența, oprind menstruația mamei. Fiziologul român Nicolae Paulescu afirmă și el că, în momentul întâlnirii celor două celule sexuale, a căror unire formează zigotul, Dumnezeu trimite sufletul viitorului copil.<footnote Pr. C. Galeriu, Studiu introductiv la ediția în limba română a lucrării Vindecarea arborelui genealogic, Dr. Kenneth McAll, Edit. Harisma, București, 1993, p. 13. footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
preiau puterea atrăgătoare și transformatoare a Cuvântului și devin un vehicul al dinamicii întrupate a Cuvântului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 517. footnote>. În orice întâlnire apofatică din In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie subliniază, uneori destul de subtil, modul în care persoana care a experimentat uniunea (Sfântul Pavel, Tecla, Preaiubitul Discipol, mireasa) este transformată și devine un vehicul al Cuvântului, permițând Cuvântului însuși să vorbească prin cuvintele
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
această învățare ... numai Cuvântul trăia în ea”<footnote Ibidem, 405.7-9. footnote>. Sfântul Pavel, unit cu Cuvântul Care nu poate fi cuprins prin discurs, este transformat și devine un vehicul al Cuvântului transformator, inefabil. Din perspectiva Sfântului Pavel, este o întâlnire apofatică, dar din perspectiva Teclei, care îl ascultă pe Apostolul Pavel, întâlnirea este logofatică. Din nou, Sfântul Grigorie nu relevă ce a făcut sau spus efectiv Sfântul Pavel; în schimb, accentul se pune pe eficiența transformatoare a faptelor și discursului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfântul Pavel, unit cu Cuvântul Care nu poate fi cuprins prin discurs, este transformat și devine un vehicul al Cuvântului transformator, inefabil. Din perspectiva Sfântului Pavel, este o întâlnire apofatică, dar din perspectiva Teclei, care îl ascultă pe Apostolul Pavel, întâlnirea este logofatică. Din nou, Sfântul Grigorie nu relevă ce a făcut sau spus efectiv Sfântul Pavel; în schimb, accentul se pune pe eficiența transformatoare a faptelor și discursului: Cuvântul însuși. Preaiubitul Discipol Ioan este o altă figură apofatică, figură ce
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
învățări potente pentru însoțitoarele fecioarei adunate în jurul ei; deși ea a abandonat discursul în căutarea uniunii apofatice cu Mirele, o grădină de cuvinte înflorește din gura ei. Omilia a șasea asupra Cântării Cântărilor ne furnizează cea mai reprezentativă dintre aceste întâlniri apofatice<footnote Sfântul Grigorie comentează, în această omilie la Cântarea 3, 1-4: „Pe patul meu, noaptea, l-am căutat pe el, cel pe care îl iubește sufletul meu. L-am căutat și nu l-am găsit; l-am chemat și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Iată-mă debarcând la Oranienburg, lângă Berlin, unde mă aștepta în gară vechea mea prietenă Gertrud Sauer, cu care nu mă văzusem de vreo 10 ani. Prea mare schimbare n-am constatat nici una nici alta, așa că după îmbrățișările de bună întâlnire, sunt condusă cu entuziasm la locuința prietenei mele în Lehnitzstrasse 19. Acolo, după un dejun reconfortant, încep să deschid bagajele, din care ies diferite cadouri românești ca: rochii, perne, bluze, spre bucuria prietenei mele, care era într-un continuu extaz
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]