3,269 matches
-
Vasile Luca. De mulți ani V. Luca a pierdut simțul de clasă, s-a rupt de partid și de clasa muncitoare, a mers pe o linie proprie contrară liniei generale a partidului (...). Linia antipartinică a lui V. Luca nu este întâmplătoare. Ea reprezintă continuarea vechilor abateri și metode fracționiste practicate de V. Luca încă în perioada activității ilegale a partidului. V. Luca a jucat un rol conducător în luptele fracționiste fără de principii din partidul nostru din anii 1929-1931 (...). V. Luca a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
compoziție «interioară», bazată pe acțiunea și interacțiunea psihologică a personajelor și nu una «exterioară» bazată pe simplele ciocniri «fizice» ale eroilor (...). Marin Preda a creat o nuvelă «artistică», tocmai pentru că înfățișând legăturile și realitățile între fenomene nu a înlăturat elementele întâmplătoare ci, dimpotrivă, le-a folosit pentru exprimarea cu cât mai multă forță a necesităților istorice (...) Aparent, limbajul lui Marin Preda este lipsit de caracteristici individuale. Dar nu există scriitor autentic în limba operei căruia să nu întâlnim trăsături specifice (...). Una
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vibrant, convingător: Partidu-ți este, Patrie, viața. în măreția simplității lui. Partidu-ți este suflul, dimineața și ți-e lumina viitorului. În primul său volum de poezie, Al. Andrițoiu a dovedit că a trecut de faza «promisiunilor» și a exercițiului de vers întâmplător. Poetul are o poziție fermă și-și organizează artistic o viziune lirică. În procesul propriei sale formații, Al. Andrițoiu mai are nevoie de trăire mai îndelungată și mai adâncă cu faptele și cu autorii acestora: oamenii. După cum, pentru a-și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
P. Dumitriu, au arătat concret cum munca de reporteri pe lângă redacția Scânteii i-a ajutat în meseria de scriitori. Referentul a scos la iveală și câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației de acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Literatur und Lateinisches Mittelalter, în care Curtius sublinia că un atare studiu nu poate proceda decât istoric. Dar nu în felul istoriei literare! O istorie narativă și enumerativă oferă doar un repertoriu de cunoștințe faptice, lăsând materialul în forma sa întâmplătoare. Privirea istorică însă are menirea de a-l descifra și de a-l pătrunde. Ea trebuie să elaboreze metode analitice, adică metode care să-i „dizolve” materialul, asemenea reactivilor chimici, și să-i dezvăluie structura. Punctele de vedere aderente pot
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
doilea au loc multe evenimente în istoria acestei diaspore: întemeierea comunității din Serdica (Sofia); așezarea primelor familii de evrei în porturile de pe coasta dalmatină; cele dintâi forme de organizare culturală și administrativă la Thessalonik; prezența mai mult sau mai puțin întâmplătoare a unor evrei în regiunea dintre Mureș și Dunăre, acolo unde se formaseră deja primele voievodate medievale. Informațiile ne parvin din însemnările lui Eustathies, Gerhardus de Sagredo, Benjamin de Tudela și Petahija din Ratisbona. Documentele amintesc pentru secolele medievalității timpurii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu greu dezbărându-se de falsele acuze și deci de neînțelegerea iudaismului. Abia în deceniile din urmă, catolicismul continental, unde, iată, polonezii ar putea fi în prima linie, devine tolerant, cum tolerant tinde să fie întreg creștinismul. Nu e deci întâmplătoare deplasarea evreilor și spre regiunile înconjurătoare în perioada de tranziție spre evul modern. În 1780, G. von Windisch amintește de un număr de 1.200 în ținutul Sătmarului (Satu-Mare), de 300 în Bihor, fără a aduce în discuție numărul acelora
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un rol benefic în mutațiile de conștiință, în jurul ei formându-se cărturari de înaltă ținută, precum Alexander și Wilhelm Humboldt? Sau că multiplele comunicări cu Răsăritul, în suita cărora intelectualii sași dețin o pondere însemnată, să fie pur și simplu întâmplătoare? Nicidecum. Francmasoneria își spune cuvântul peste tot, cercurile politice și universitare sunt profund marcate de ideile, de modelul impus de aceasta. Chiar „toleranța activă” a curților regale și imperiale aduce neașteptate înnoiri în mentalitatea veacului. Să ne mai mire atunci
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
singură carte din vasta sa creație, anume Rudimenta cosmographica, o ediție tipărită la Zürich în anul 1573. Nu știm cu exactitate când a ajuns acest exemplar la Alba-Iulia. Credem că în cercul savantului episcop lectura ei nu putea fi decât întâmplătoare. Ea stârnește o curiozitate explicabilă doar prin faima lui Honterus de cărturar enciclopedist, cu însemnate contribuții la dezvoltarea culturii transilvănene. Supoziția noastră se bazează pe faptul că cele două cărți (din cele patru ale ediției definitive) aflate în biblioteca iluministă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este de obicei făcută în celălalt sens (un medic «femeie»); în măsura în care termenul medic este masculin, faptul de a adăuga «bărbat» pare superfluu. Visul îi vorbește, prin urmare, de bărbați și de relația sa cu bărbații. Nici folosirea pluralului nu este întâmplătoare. El atestă multitudinea posibilităților. Ceea ce confirmă Sylvie, pentru că, în realitate, ea ezită între doi «pretendenți». Visul se precipită cu imaginile combinate ale cutremurului și ale pacienților convulsivi. Convulsiile sunt un ecou al cutremurului. Cele două elemente ilustrează distrugerea și nimicirea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
profilul ziarului, de tema abordată, de stilul personal al autorului, tentat să încalce mereu niște reguli, dacă dorește să fie o voce distinctă, să se bucure cu adevărat de recunoașterea și respectul confraților. Redacția unui ziar nu este o reunire întâmplătoare de oameni, ci o alăturare coerentă și bine structurată de ziariști, cu personalitatea, sensibilitatea, creativitatea și subiectivitatea lor. Ziarul nu este un implacabil „pat al lui Procust”, dar nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
creeze o nedorită impresie de stranietate, de incredibil. Cum spuneam, a fi veridic înseamnă să fii coerent pe toate planurile: semantic, gramatical, logic argumentativ. Credibilitatea este un efect, și nu un scop în sine. Dușmanul credibilității este, adeseori, inconsecvența, alăturarea întâmplătoare a unor detalii descriptive, trecerea necontrolată de la figurativ la concret și invers (exemple: „Cu aripile sufletului larg deschise, intră în magazin”, „Atmosfera din cameră îmi apăsa umerii” etc.). Observăm acest defect mai ales în gestionarea greșită a enumerării, când într-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și excese ornamentale. Fiind la vedere și declarat ca atare (eu văd, observ, simt, aud, înaintez etc.), autorul se transformă credibil și fără ostentație în personaj. Simpla lui prezență, bine marcată textual, va ordona succesiunea (mai mult sau mai puțin întâmplătoare) a observațiilor, saltul de la un detaliu la altul, introducerea unor elemente narative: un incident, un scurt schimb de replici etc. Efectul acestei abordări este remarcabil: textul pare scris concomitent cu documentarea; pare transmis de la fața locului. Principala condiție a reușitei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
evenimente, în care trăirea umană este mai multe mimată; un monolog sau un discurs exclusiv și orgolios al jurnalistului; o descriere de tip natură moartă; o lecție de morală ilustrată cu câteva exemple; un jurnal personal și intimist; o reunire întâmplătoare de impresii și opinii - spre exemplu, micro-trotuarul. Reportajul monografic Rar sau deloc folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj îl întâlnim în săptămânale generaliste, de tip magazin, în unele reviste ilustrate. Chiar dacă regulile de bază rămân aceleași pentru orice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
documenta direct, de la sursă, discutând față în față cu personajul nostru sau putem face același lucru privind atent nu o fotografie, ci cât mai multe. Instantaneele și portretele sunt cele mai bune. Din succesiunea acestor fotografii, vom elimina expresiile (nuanțele) întâmplătoare și vom reține pe cele care se repetă. Ele ne pot oferi o primă cheie de înțelegere: duplicitatea, ipocrizia etc. De mare folos va fi pentru ziarist să urmărească în fotografii decorul, planul îndepărtat. Să zicem că personajul este fotografiat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
al educației este dat și de delocalizarea și deteritorializarea cadrului de realizare a formării. Se renunță din ce în ce mai mult la întâlnirea fizică a actorilor, la sălile de clasă, la școli, în înțelesul lor tradițional. Grupurile de învățare sunt și ele virtuale, întâmplătoare, efemere. Poți să faci o școală (virtuală!) și să obții o diplomă (reală!) fără să-ți fi văzut la chip profesorii sau colegii. Ei pot fi situați spațial la cealaltă margine a lumii. Experiențele purtate de protagoniști devin ele însele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe care am făcut-o pentru a evidenția câteva lucruri importante pentru demersul nostru. Abordarea integrată a curriculumului nu este altceva decât reflectarea - în curriculum - a unor evoluții semnificative de natură gnoseologică și epistemologică. Curriculumul integrat nu este o apariție întâmplătoare sau o modă, așa cum ne-ar putea face să credem diversitatea și omniprezența discursurilor pe această temă, ci un pas rațional, solid fundamentat. În partea a doua a lucrării ne vom concentra atenția asupra evoluțiilor și dezvoltărilor de ordin social
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lui Isus, și Maria Magdalena, În vreme ce Ioan o identifică pe femeie cu Maria din Betania. Amalgamarea celor trei personaje, propusă de câțiva Părinți și preluată apoi de tradiție, până aproape de zilele noastre, nu este justificată, dar, cum am văzut, nici Întâmplătoare. Ea Își are temeiul În elementele sugerate Într-un fel sau altul de evanghelii. Tradiția a Îmbogățit biografia martorului privilegiat al Învierii Domnului speculând câteve aluzii risipite ici, colo și omonimia (mai mult de jumătate din femeile prezente În evenghelii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
soției lui Iov, iar pe de altă parte, la incredulitatea Sarei lui Avraam. Dar actorul principal din mica scenetă este cocoșul fiert. O fi același care a cântat de trei ori, fatal, În urechea lui Petru? Coincidența nu pare deloc Întâmplătoare. Foarte interesant e alt text inclus În Acta Pilati, și anume „Declarația (hyphegesis) lui Iosif din Arimateea”, savurată În Evul Mediu timpuriu. „Declarația” rezervă un loc special tâlharilor răstigniți Împreună cu Isus: Gestas și Dimas. Gestas e un criminal cu sânge
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Străin (probabil simbolul „diavolului de treabă”). În Ficciones, Borges imaginează un tratat metafizic redactat de un savant de confesiune evanghelică, Niels Runeberg. Runeberg duce mai departe teoria lui De Quincey, plecând de la axioma că „trădarea lui Iuda n-a fost Întâmplătoare”. Raționamentul are În centru misterul kenozei divine. În esență, scrie Borges (alias Runeberg), prin trădarea lui, Iuda se dovedește un adevărat ucenic al lui Isus. Trădarea, cel mai josnic act pe care-l poate comite cineva, echivalează cu o kenoză
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lumea e doar aparent îmblânzită. Evident, conotațiile politice, deși discrete, există: evenimente vag relatate (arestări, dispariții, trafic de influență, protecționisme) trimit la realitățile epocii. Romanul Zăpada de-altădată (1994), superior valoric, abandonează tematica de fond socială, concentrându-se asupra intersecției, întâmplătoare, dintre două destine și personaje: bărbatul și femeia. Ritmul romanului este alert, notațiile rapide, dense, epicul solid. Construcția romanului este foarte interesantă: juxtapunerea de planuri și perspective narative, corespunzând celor două personaje, „ea” și „el”, și celor două timpuri ale
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
normalizare a judecăților de valoare: se impunea reabilitarea avangardei românești, iar Urmuz fusese considerat un precursor chiar de către suprarealiștii români interbelici, el dând și numele unei reviste conduse de Geo Bogza (1928). B. dovedește că scrierile lui Urmuz nu sunt întâmplătoare și diletante (cum fuseseră multă vreme considerate), că insolitul autor avea antene prin care recepta primele manifestări ale absurdului în literatura europeană. Urmează cartea cea mai coerentă ca viziune și lectură hermeneutică a lui B., Lupta cu absurdul (1971). În
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
o trăire sufletească, morală și metafizică cu un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința este mult mai largă și ea poate exista și În absența durerii. Toate suferințele au un sens. Nu există nici o suferință lipsită de sens, Întâmplătoare. Suferința poate fi suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având două sensuri, și anume: aă pierderea bunurilor și a plăcerii fără nici o compensație, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Întrucât ea contribuie la completarea, formarea și desăvârșirea persoanei umane, la progresul acesteia. Din acest motiv, o intimitate pozitivă se stabilește numai În concordanță cu preferințele mele, fapt asupra căruia vom insista În continuare. Preferința interpersonală Orice Întâlnire poate fi Întâmplătoare sau impusă de circumstanțe, ea nedepinzând În mod expres de persoana mea. Pot ști dinainte cu cine mă voi Întâlni și În ce scop, sau pur și simplu pot fi pus În fața unui fapt Împlinit de a Întâlni o persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În raport cu modelul ideal de referință personală. Dacă am un model de ideal pozitiv, situația prometeică va fi pozitivă, și invers, În cazul unui model ideal negativ. În orice caz, alegerea sau asocierea mea cu celălalt, sau cu ceilalți, nu este Întâmplătoare, ci dictată de o atracție care Își are rădăcinile În Supra-Eul meu moral și spiritual, urmărind satisfacerea pulsiunilor valorice ale acestuia. În plan general, Eu prefer persoane care Îmi sunt asemănătoare, În care mă recunosc și cu care, din acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]