7,767 matches
-
s-o guști, s-o muști ușor, ușor, să o cunoști, s-o recunoști și să rămână pururea cu tine, în tine, în mintea și-n inima ta atât de dornică de ea. Să vrei s-o simți pe tine, întinsă, desfăcută, ca o cruce a iubirii, amândoi un tot, un crucifix topindu-se sub flacăra vrăjită a iubirii voastre curate, veșnice. Ah, cât o vrei! O vrei cu tine! Să vrei tot ce-și dorește și tot ce-i place
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
revărsatul zorilor, din lut și dintr-un nou pământ, scăldate în apa de izvor și-n roua lacrimilor. La țărm de mare. La țărm de mare se opresc. În căutarea lor, în noapte, șoapte imperceptibile plutesc peste ape, peste ape întinse plutesc în splendoare, printre pleoape, cuvinte albite de dor și lumină zboară prin timpuri, spre noi ținuturi, spre ținuturi de vis, peste păduri, câmpii, zăpezi, focuri, nori și ape, departe, departe, tot mai departe, în inima pietrei, în inima apei
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Omul iubește, omul te iubește. Omul rănește, omul te rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist,pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Din lacrimă de stea, călătorind prin ceață, oceanul de lumini, răsare-o albă
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
ocazia să cunoști români? - Nu. - Am înțeles că sora ta locuiește în Australia. Cum ți se pare această țară? - Australia este minunată! Cred că locuitorii de acolo nu se deosebesc prea mult de cei din Noua Zeelandă. Țară este mult mai întinsă și climă mai caldă. Merg în vizită la sora mea o dată la doi sau trei ani. - Prin ce se deosebesc locuitorii din Noua Zeelandă de cei din Australia? - Australienii sunt mai deschiși (nefiind vorba de o atitudine de corectitudine politică). - Cum
DIN NOUA ZEELANDA IN ARIZONA. INTERVIU CU ELSA EASTON DESPRE COMPATIBILITATI SI DIFERENTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361194_a_362523]
-
printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot, în centru sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlnești ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te poți desprinde fără a cumpăra măcar un mic souvenir. Casa noastră din Limassol este decorată cu nenumărate astfel de obiecte lucrate manual, de la mici
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
și negăsit încă de nimeni, cu baie, canalizare, apă fierbinte la orice oră din zi sau din noapte ... E bine în casă, este răcoare, salonul este mare, peste optzeci de metri pătrați, dar, cînd ieși din casă, spațiul este nelimitat, întins cît îl poți cuprinde cu privirile. Thomas și Licurișca mă ascultă uimiți, s-au trezit pe la prînz și ne bem cafelele cu lapte, motiv de îngrijorare pentru vecinii mei: ce e aia să pui lapte în cafea și gheață în
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
nou, doar aparent, o temă a iubirii, deoarece principiul opus nu prinde contur, nu e o realitate, ci o umbră lipsită de materialitate : „ mi-am zdrențuit gândul / în mărăcinișul sufletului tău / mi-am rupt curcubeul / în toamna privirii / mi-a-nghețat mâna-ntinsă / către macii iubirii / am răgușit căutându-ți duioșia “ ( Portret ). Tema iubirii, de fapt a neiubirii, se corelează cu tema iernii care semnifică încremenire : „ în mine însămi e iarnă / visul meu / își îngheață propria-i creangă “ ( Fulg ), albul fiind în același
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
țării, a fost și faptul că avea peste 25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins, În vis și-aievea parcă, Din munte-o ceață s-a prelins Pe-al nopții ochi cu cearcăn, Învăluind chipul senin Al fragedei fecioare, Pe buze a atins-o lin Cu dulce sărutare. Și parcă-aievea s-a simțit Fiorilor captivă
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
semn a victoriei depline a oamenilor împotriva acestor creaturi infernale. Desigur, în focul hecatombelor furnicești, nimeni nu a observat faptul că grupuri mari de furnici, pe căi numai de ele cunoscute, se deplasaseră în mare secret dincolo de granițele imperiului către întinsele Teritorii Sălbatice. Oamenii erau fericiți fiindcă inteligența lor triumfase încă o dată asupra răului și cu toate că erau la fel de săraci, pământul nu mai rodea ca înainte, mii de păsări muriseră, iar tot felul de gângănii dăunătoare recoltelor se înmulțiseră peste măsură, nu
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
le dai copiilor Și flăcăilor mireasă, zân-a podgoriilor. După ce-ai umplut hambare și-n grădini ai dat târcoale, Pomilor punând rugină de la vârf și până-n poale, Lacrima din cer oprit-ai și prin dansul tău sprințar Mantie de-argint întins-ai sub cupola de cleștar. Ca să speli păcatul lumii și să-ngropi trecuta viață, Ai pus burnița la treabă ș-ai ascuns lumina-n ceață, Vântului ai dat putere să se facă auzit Ca, prin el, să-ți spunem ție
TOAMNEI, RĂVAŞ DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363152_a_364481]
-
Revenisem de fapt în zona județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de numai 80 km. Pământul acestei părți de țară este traversat de numeroase cursuri de apă, binecuvântat cu pământ fertil, relief variat și păduri întinse. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu datează din Paleolitic. Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș, exista localitatea dacică Apoulon. După cucerirea Daciei de către Traian, la începutul secolului al doilea d. H., o parte din Dacia a fost
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
auzim sunând de gheață clopoței... Îți amintești cum așteptam ninsoarea...? Sărutul iernii Îți simt sărutul diafan pe pleoape, Iar pe obrajii rumeni de plăcere Îl urmăresc în lina sa cădere, Cercând pe buze să îl gust de-aproape. Cu palme-ntinse îndrăznesc a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
abside... Nu mai suspin, nu mă frământ Și-n calea care se deschide Pe strunele iubirii cânt. Dorințe-abia întrevăzute Din pumnii zorilor culeg, Nuanțe sacre, neștiute, Încep ușor să le dezleg. Ies din desișul neputinței Cu gândul ferm și pas întins, Iar prin altarele credinței Simt mângâieri de necuprins. Înscris la școala împlinirii, Cunosc noi sensuri de a fi; Pășind pe pragul fericirii, Conjug doar verbul a iubi. Cu firea-n plină înflorire, Cu hotărârea la oblânc, Adun seninul în rostire
PE STRUNELE IUBIRII CANT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368311_a_369640]
-
iar tinerii americani, îmbrăcați în robe și înfășurați în acel zâmbet alb și larg, specific Hollywood-ului, se pregătesc să-și ia zborul ... Și, după genericele de final ale filmului, chiar și-l iau, dispărând, uneori, pentru o veșnicie, prin cotloanele întinsei lor patrii. Iar părinții americani rămân să-și deruleze, idilic, existența, în vilișoara părintească, înlocuind cu succes frământările legate de bunăstarea odraslelor plecate în lume, cu liniștea unei partide de golf sau cu mici acțiuni umanitare, inițiate de parohia din
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
țină minte numele? El fusese un altfel de student, își băgase mâna și în fundul animalelor la nevoie, rânise în grajduri și ajutase la împerechere cu o emoție mult mai mare decât o încercase alături de o fată. Îi strânse totuși mâna întinsă, doar pentru a-i vedea reacția când se murdărea cu praful rămas pe degetele lui de pe furajul uscat. Ea nici nu clipi. Respiră fără efort aerul încărcat cu miros de balegă proaspătă și se avântă de-a lungul șirului de
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
rezistent cum era cel de la țară. Ca o femeie credincioasă și de bun simț, Doamna Fira se opri din drumul ei și în fața catedralei, pentru a-și face câteva cruci. Un copil murdar veni spre ea, îngânând cântat, cu mâna întinsă: - Daaaaiii taaantiii la miiineee un baaaan, să îmi iaaaaauuu de mâncaaaare! Femeie miloasă, Doamna Fira scoase o monedă de 50 de bani. Dacă copilul mai înduplecase câțiva trecători, ar fi putut să-și cumpere liniștit o pâine. În loc să-i mulțumească
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
În spirit creștin, autoarea îndeamnă: „Aprindeți lumânări pe Caraiman!” acolo unde stau de veghe Sfinxul și Omul. Poeta îl amintește pe Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă, / Te dau copiilor în dar, / Să fie harta lor întinsă, / Iar tu, înscris în calendar” (Lacrima Primei Uniri). Și lui Avram Iancu îi cântă un imn, Virginia Vini Popescu: „Cu Horea-n sânge și în gând, / Și-nvăluit de dor de drept, / La Blajul nostru, Blajul sfânt, / Și-a pus un
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun kilometru. E relaxant când privesc de pe fereastră această lucrare minunată a naturii. E toamnă și culorile ei blânde încălzesc sufletul. Ierburile încep să se usuce, porumburile, cu foile sfâșiate de vânturi, foșnesc
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
ieșind din catacombe pe morțile lor înseși ei nechezând călări [18] Și se deschide poarta cea Mare a Cetății și toți minunea Lumii s-o pipăie ar vrea și-ncearcă în Cetate ca hoții s-o momească și pe scările-ntinse se cațără pe ea [19] Și li se-arată lumea de pe coamele albe ale straniei schele care nechează-n soare și-n loc să-nchidă Calul Cetatea se trezește printr-o pustie-a lumii dusă de Cal călare [20] Și
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
cum s-a topit ca visul pe-o stranie pustie și ei se trezesc singuri atât de singuri, Doamne, că nu mai știu în lume c-ar mai putea să fie [22] Și iată că trec veacuri și că Cetatea-ntinsă începe iar în lume ca hoitul să duhnească se-aud într-însa viermii hohotindu-i prin găuri și cosmosul se umple de-o substanță lumească [23] Și din adâncuri pare un nechezat că vine și ochii ies pe ziduri privind
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
cei peste 300 de mii de români care au murit în primul răzbi mondial ? Ca să vină hoții de azi să fure tot ce a ridicat acest neam cu trudă de un secol încoace? Pentru că această cronică de întâmpinare a devenit întinsă, nu pot decât să concluzionez : vedeți prin aceasta e mare această carte și întreaga creație a doamnei Elena Buică, de care se ocupă pe larg într-o carte importantă închinată în întregime autoarei a cărei opere o întâmpinăm și o
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
o vadă decât tot prin ochii minții în care o păstrase cu sfințenie. - Tinu! strigă ea, încercând să meargă spre el. Tinu! Tinul meu drag! repetă ea strigarea, reușind să-și desprindă picioarele și să îndrepte spre el cu brațele întinse. Se opri speriată după doar doi pași. Își întoarse privirea către Iuliana. Inima îi bătea cu putere și o îndemna să se arunce în brațele lui și să-l sărute, dar creierul îi dicta să se stăpânească. „Ce va zice
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
Palmele și deștele, Domnului Domn, Domn din cer! Mă sui Doamne la cer Găsâi raiul de-ncuiat Domnului Domn, Domn din cer! Și-ncă raiul descuiat Dar prin rai ce mai văzui? Domnului Domn, Domn din cer! Văzui vin și mese-ntinse, Și-ncă și făclii aprinse, Domnului Domn, Domn din cer! Și-ncă și pahare pline Lângă-al meu e ca și-al tău, Domnului Domn, Domn din cer! Ca-așa-i Bunul Dumnezeu, Busuioc verde pe masă, Domnului Domn, Domn
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
am, crescut-am, De-am trimis al doilea perii Hoi lerui, Doamne! Din trupini întrupinați, De zmicele sus la stele, Hoi lerui, Doamne! De vârfuri mai sus la nori Sub umbriță-s patru pomi Hoi lerui, Doamne! Frumoasă masa-i întinsă Întinsă-i masă de mătase Hoi lerui, Doamne! Cu ciucuri de boarbafir Iar la masă cine șade, Hoi lerui, Doamne! Iar la masă cine șade? La întâiul colț de masă Hoi lerui, Doamne! Șade Bunul Dumnezeu! La al doilea colț
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]