89,143 matches
-
Firan am avut mare noroc, fiindcă ele sunt poete și sensibilitatea lor nu le lasă să trădeze poezia, dacă nu pe mine personal. Ca evreu român americanizat, care e ponderea acestor componente în construirea identității dumneavoastră culturale? Asta e o întrebare bună. Identitatea mea a început ca român vorbitor de germană și de maghiară - româna a fost a treia limbă pentru mine la școală. Nu știam că sunt evreu, fiindcă mama era căsătorită cu un român și despre lucruri de genul
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
spus și care-i ritmul. Să ne întoarcem la romanul pe care l-ați lansat aici în traducere, Casanova în Boemia, o "metaficțiune istoriografică", în termenii Lindei Hutcheon. De unde atracția pentru ficționalizarea trecutului? Pentru mine, această atracție a venit din întrebări intelectuale la care nu puteam să-mi răspund în eseistică sau în filosofie. Ce s-a întâmplat în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, când națiunile au devenit predominante în Europa și aristocrația s-a destrămat? Ei bine
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
nu e greu să mă las pradă atmosferei, să fiu deschis să o primesc... Mai are vreo legătură poetul Andrei Codrescu cu poetul Andrei Steiu de acum 40 de ani, încurajat de Nicolae Manolescu și de Nichita Stănescu? Astea sunt întrebări bune și justificate și aproape că nu sunt pentru mine, ci pentru cineva care m-a citit bine. Sibiul există pentru mine și așa cum îl țin minte de pe vremea când eram copil, dar și în multe alte ipostaze. De fiecare
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
cititor tânăr "adânc", aici, în România, spre deosebire de America, unde tinerii sunt inteligenți, fără îndoială, dar nu la fel de "citiți"... E cititorul român mai aproape de sufletul dumneavoastră decât cel de aiurea? Îi adresați lui anumite mesaje identitare, cumva complice? La ultimele două întrebări aș fi răspuns nu, dar după ce stau și reflectez un pic, spun: nu știu. S-ar putea ca lucrurile să fi rămas pentru mine la scara copilăriei: oamenii și casele erau mari, eu eram mic. Mă interesează enorm ce spun
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
textura tipăriturilor. Am putea numi acest fenomen muzica zilelor noastre. Cealaltă - ce rămâne - ar fi muzica "independentă" sau poate mai corect - muzică. Așadar, se poate încerca o mică discuție despre grațioasa relație dintre muzica zilelor noastre și muzică punând ceva întrebări și încercând ceva răspunsuri. 1) Cine păstorește, cine face muzica zilelor noastre? 2) Cine păstorește, cine face muzică? 1) Muzica zilelor noastre este legănată în brațele efeminate ale noii pseudo - elite, este hrănită și crește din sânul ei ce excretă
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
din jur, ceea ce vedem afirmă mai mult ideea de muzeu de artă ca sursă de încântare și frumos. Atunci când, în 1928, judecătorul american și Curtea au decis că "Pasărea în spațiu" e operă de artă și nu un simplu obiect - întrebarea lui era " Credeți că va fi mai mult de un vizitator din 10.000 care își va imagina că e vorba de o pasăre?" - Brâncuși a câștigat nu doar procesul cu vameșii americani, ci și confruntarea cu timpul a viziunii
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
una dintre vedetele vieții noastre literare. Cronicile sale din revista ieșeană "Convorbiri literare", și cărțile publicate (în special cele două monografii despre Titu Maiorescu și Garabet Ibrăileanu) i-au adus reputația unui polemist redutabil, mereu dispus să pună sub semnul întrebării ideile comune ale vremii sale și să ofere perspective noi, capabile să zdruncine judecăți ce păreau bătute în cuie. După revoluție, prezența lui Alexandru Dobrescu în viața publică a fost mai discretă (și statutul criticii literare a devenit între timp
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
chestiunea de fond; de cele mai multe ori își descalifica adversarul scoțîndu-i în evidență carențele formale; om al resentimentului putea să aștepte decenii pentru a-și prinde descoperit și a desființa un adversar care a avut îndrăzneala să-i pună sub semnul întrebării valabilitatea și/sau originalitatea ideilor - elocvente sînt în acest sens polemicile purtate cu Aron Densușianu, V.A. Urechia sau B.P. Hasdeu). Între mit și lectura proaspătă, dezinhibată a tuturor surselor care au legătură cu Maiorescu este aproape imposibil de găsit
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
imposibil de găsit formula sintetică prin care să fie definită personalitatea junimistului. Înainte de a se întreba "ce rămîne din Maiorescu?", Alexandru Dobrescu se întreabă, pe bună dreptate, "cine este, în fond, Titu Maiorescu?" Iar răspunsul este un șir nesfîrșit de întrebări retorice: "Ideologul susținător al progresului prin forțe proprii, ori practicianul căutînd modele de organizare în Occidentul anglo-saxon? Neîmpăcatul dușman al formelor goale sau funcționarul public care ocupă poziții însemnate în structura acestora? Teoreticianul criticii estetice sau criticul ce oscilează între
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
să se pătrundă de adevăr, în nici un caz să se îndoiască să întrerupă, să delibereze."); 4. superioritatea (Maiorescu se poartă în permanență ca un dascăl sever, "cumsecade cu ucenicii docili, dar neîndurător cu recalcitranții" - pentru întreaga discuție vezi pp. 353-354). Întrebarea care se pune este dacă exegetul nu exagerează atunci cînd pune în evidență natura contradictorie a lui Maiorescu, faptul că fiecare teză vizînd personalitatea și ideile sale este însoțită de propria sa antiteză. Nu cumva, pentru a-și confirma vocația
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
se ordonă în comunicatul citat, în penumbra activității ventuzelor specializate în accesarea de fonduri. Prea s-au dedulcit tot felul de nulități la o viață de huzur pe seama imperfecțiuni și nenorocirilor societății românești. Până vom primi răspuns la astfel de întrebări, promit să ocolesc nu doar șoselele de centură, dar și site-urile pe unde se zbenguie agresiv-clientelara lume a corectitudinii politice.
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
este, în aceste condiții, statutul unor artiști plastici care au ascendență etnică românească, dar sînt cetățenii unor alte state și s-au născut, s-au format și activează exclusiv în ambianța culturală a țării ai cărei cetățeni sînt, iată o întrebare dificilă și provocatoare în același timp. Un posibil răspuns poate fi chiar expoziția și catalogul Românii din Timoc, eveniment indispensabil pentru o mai bună cunoaștere și o comunicare mai profundă la nivel regional. Cei peste douăzeci de pictori de pe valea
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
nu votează cu PSD-ul. În eventualitatea că l-ar învinge pe Băsescu la Primărie, Mircea Geoană ar putea deveni apoi un candidat plauzibil la funcția de premier ori s-ar putea întoarce la Ministerul de Externe, în calitate de neînlocuibil. Dar întrebarea e dacă va reuși Mircea Geoană să-i facă pe bucureșteni să creadă că el va avea același succes în a-i scăpa de grijile zilnice, ca și cu răzbaterea României în NATO sau cu promisiunea intrării în Uniunea Europeană.
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
ăn bună măsură, caracterul insolit al acestei cărți. Infantilismul programat al prozei lui Cezar Paul-Bădescu este sinonim, mutatis-mutandis, cu săngele care curge din abundență în filmele lui Quentin Tarantino. El face literatură din negarea literaturii, prin citarea agresivă a nonliteraturii. Întrebarea care vine de la sine ăntr-o asemenea situație este ce s-ar fi ăntămplat dacă autorul ar fi mers cu un pas mai departe și ar fi renunțat la explicațiile metatextuale, cele care oferă cititorului cheia de lectură a cărții? O
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
organizatorilor pentru componenta politică a conceptului. Elveția nu face parte din U. E., și nici nu sunt semne că ea va dori să adere prea curând la Europa unită. Cu toate acestea, în sânul societății svițere se ridică tot mai multe întrebări privind viitorul țării. își va putea ea păstra în perpetuitate statutul de spațiu neutru? în ce direcție ar fi bine să se îndrepte țara cantoanelor? Spre o formulă a permanentei indiferențe la prefacerile europene? Spre care dintre polii unificării? Cred
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
pagini mari în ediția ZIUA de sâmbătă/ duminIcă și în care găsim cu plăcere texte lungi și dense, bine scrise și bine puse în pagină, ce satisfac pofta, nelenevită, de lectură, insist în a susține că merită toată atenția. l întrebările Iolandei și răspunsurile poetului, calitatea și substanța sincerității amândurora, cuceritoare, convorbirea lor nu s-ar mai sfârși! Cartea de dialoguri ce se prefigurează va fi pasionantă, cu siguranță, determinându-l atât pe uituc cât și pe neștiutor să afle ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
reamintească, cu necesitate, despre, de pildă, "puterea celor fără de nici o putere", despre poeții generației '80, despre flerul, curajul și înțelepciunea mentorului Cenaclului de Luni în a le asigura, în epocă, tinerilor poeți un cadru pentru poezia lor străină de șabloane. întrebare: "Ce ți se pare esențial, privind dinăuntru, în demersul optzecist? De ce nu și-a legat N. Manolescu numele de generația (spre exemplu) '70? A avut clarviziunea unei noi atitudini a poeziei față de limbaj? Răspuns: "Fenomenul acelei întâlniri dintre două instituții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
peste România și fiecare a supraviețuit așa cum a putut în noile realități politice, economice și sociale. Îngerul de la benzinărie este o carte despre fața nevăzută a unor realități pe lîngă care trecem zilnic, indiferenți. O carte tristă și gravă a întrebărilor pe care ni le punem sau ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi. Cristian Teodorescu este unul dintre cei mai atenți observatori ai tranziției românești, cu bolile ei de creștere, cu dramele ei știute și neștiute. Iar povestirile
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
însemnări ale lui Alexandru Balaci (p. 75-81), fără nici o trimitere bibliografică. Secvența Marin Preda la Paris este o relatare neutră după jurnalul lui Eugen Simion, din care sunt preluate mecanic fragmente anecdotice (p. 82-84). Capitolul Caravanele literare (p. 85-92) transcrie întrebările cititorilor și răspunsurile prozatorului la o întâlnire de la Bacău (nu ni se spune data precisă, ci " pe când scriitorul lucra la Delirul!), dar fără a ne da nici o certitudine despre exactitatea exprimării autentice a scriitorului. O fi aproximativ orice instantaneu memorialistic
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
în mod sigur, cel puțin vreo căteva nominalizări la Oscar stau la păndă, mustăcesc și scot limba mai ceva ca Barabas în momentul eliberării. De unde vin aceste atitudini flagrant contradictorii și de ce se manifestă ele cu atăta vehemență, iată o întrebare al cărei răspuns reflectă, în mare măsură, chiar rigoarea și acuratețea înțelegerii filmului. Un asemenea produs artistic, indiferent cum ar fi el realizat, nu poate să nu stărnească dispute măcar și numai pentru simplul fapt că el este suspect ontologic
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
îi îndrăgește, nu știm, nouă oricum ne e totuna. De aceea ai grijă, domnule locotenent. Și să nu uiți cîntecul "Amintirile sunt sudoarea sufletului". - Nu cred o iotă din ce spui - i-o tăie locotenentul -, totuși îți mai pun o întrebare. Poți să m-ajuți să-mi găsesc tatăl? Nu l-am mai văzut de cînd a slăbit piatra dar s-a îngrășat vîntul. Știu că s-a retras spre Leipzig, dar acum nu mai știu unde e. - Despre asta nu
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
însemnări ale lui Alexandru Balaci (p. 75-81), fără nici o trimitere bibliografică. Secvența Marin Preda la Paris este o relatare neutră după jurnalul lui Eugen Simion, din care sunt preluate mecanic fragmente anecdotice (p. 82-84). Capitolul Caravanele literare (p. 85-92) transcrie întrebările cititorilor și răspunsurile prozatorului la o întâlnire de la Bacău (nu ni se spune data precisă, ci " pe când scriitorul lucra la Delirul!), dar fără a ne da nici o certitudine despre exactitatea exprimării autentice a scriitorului. O fi aproximativ orice instantaneu memorialistic
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
în culmea entuziasmului, Haralampy a pus mâna pe telefon și, după ce o voce suavă l-a rugat să aștepte câteva secunde timp de vreo șapte minute, a trebuit să răspundă în aproape o jumătate de oră la o mulțime de întrebări, fiindu-i apoi citite și instrucțiunile de utilizare pe timpul garanției. Fierul a costat 2,5 milioane și s-a defectat după 17 zile, iar convorbirea telefonică 3,7 milioane... ... Nu știți ce legătură are fierul de călcat cu acordarea diplomelor
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
chiar faptul că acest dialog a fost posibil. Și Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu ar fi avut toate motivele să evite discuția sau să o amîne pînă după expirarea mandatului actualului președinte. Ion Iliescu risca să fie pus în fața unor întrebări incomode și, eventual, a unor comentarii post factum mai puțin sau deloc elogioase. Tismăneanu, la rîndul său, risca să fie acuzat (a și fost) că asemenea unor buni amici ai săi (Emil Hurezeanu, Dan Pavel) s-a vîndut cui nu
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
poate spune că mărturiile lui Ion Iliescu din această secțiune a cărții sînt unilaterale, iar tendința lor naturală este de a se transforma în pledoarii pro domo sua. Nu este mai puțin adevărat că nici Vladimir Tismăneanu nu insistă cu întrebări incomode, iar atunci cînd o face, acestea rămîn fără răspuns. Pentru a fi mai explicit voi da doar cîteva exemple. Nicăieri în carte nu se pomenește de Tratatul Iliescu-Gorbaciov de la începutul anilor ’90. În legătură cu Piața Universității și mineriada care i-
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]