5,364 matches
-
că "părea la locul lui" a fost schimbat de administrația ospiciului fără a fi consultat el, ca medic responsabil. Condițiile igienice erau proaste. Exista, ce-i drept, un duș, dar acesta era în afara imobilului, astfel că iarna nu putea fi întrebuințat. Apa de băut constituia o mare problemă și ea: O dificultate, spune Bottez, am întâmpinat cel puțin în cursul verii din cauza apei; adeseori am fost obligat să trimit să se ceară apa necesară și de la cerere până la ordinul de aducere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
București la 14/26 aprilie 1878, condamna opoziția că ar fi determinat "ruperea tratărilor cu Rusia", acuzație respinsă de Eminescu: "Opoziția adevărată, care s-a luptat foarte serios contra tendințelor Rusiei și va lupta și de acum înainte, n-a întrebuințat niciodată contra puternicului vecin expresiile de cari foiesc tocmai gazetele guvernamentale. Opoziția a fost rezervată în cuvinte și puternică în argumente, presa guvernamentală a fost puternică în fraze și vorbe late și slabă în argumente." (16 aprilie 1878)153. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
culturii românești: "Adevărata primejdie începe, însă, pentru întreg neamul românesc, abia după ocuparea teritoriului de către Soviete. Pentru întâia oară în istoria sa, neamul românesc are de a face cu un adversar nu numai excepțional de puternic, dar și hotărât să întrebuințeze orice mijloc pentru a ne desființa spiritualicește și culturalicește, ca să ne poată, în cele din urmă, asimila. Primejdia este mortală, căci metodele moderne îngăduie dezrădăcinările și deplasările de populații pe o scară pe care omenirea n-a mai cunoscut-o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ales limbii literare, care, în epoca modernă, nu cunoaște variante locale, dar are variante social-profesionale (stiluri funcționale). Din această perspectivă, nivelul de cultură al vorbitorului și, uneori, poziția și audiența lui socială sînt corelate cu gradul în care cunoaște și întrebuințează limba literară, care funcționează de obicei și ca etalon al erudiției. Pe de altă parte, vorbitorul cunoaște și folosește numai ceea ce reprezintă limba la un moment dat, deci o fază sincronică a ei, cum subliniază Ferdinand de Saussure 17, adică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
același timp propria limbă-obiect (sau limbaj-obiect). Ca atare, din perspectiva cunoașterii științifice, limba naturală nu corespunde exigențelor preciziei, fiind totodată neeconomică și insuficientă 44. Acesta este motivul pentru care, în domeniul științei, pe de o parte, elementele limbii naturale sînt întrebuințate cu anumi-te precizări și, pe de altă parte, se creează limbile (sau limbajele) artificiale cu întrebuințare restrînsă numai la anumite domenii de activitate. Revitalizarea filozofiei limbii la începutul secolului al XX-lea s-a făcut îndeosebi printr-o reacție, de pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
obiecte reale ale lumii sensibile)125, deoarece desemnarea nu urmează căi deosebite în cele două situații. Coșeriu arată că limbajul se manifestă întotdeauna ca limbă, ca limbaj istoricește determinat, limbile fiind tehnici istorice ale limbajului 126, și, de aceea, cînd întrebuințează termenul limbaj, accepțiunea obișnuită este aceea de "limbă". În tradiția concepției lui Humboldt (învățat aflat și el sub înrîurire hegeliană), Coșeriu subliniază în repetate rînduri caracterul nonstatic al limbii și manifestarea ei ca sistem generativ ce se realizează parțial în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizate în sensul creșterii eficienței ei reprezintă direcția progresului, celelalte reprezentînd decadența sau fiind neutre. Spre deosebire de limba populară, în limba literară, schimbările au loc printr-o activitate conștientă și orientată, cele mai multe dintre ele producîndu-se atunci cînd vorbitorii (cei care o întrebuințează în vorbire și în scris) constată că ea nu corespunde unor aspirații culturale, unui anumit nivel de cultură, de civilizație și social și, de aceea, propun modificări în perspectiva unui ideal spre care tind. De obicei, asemenea vorbitori ajung la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui grup etnic, manifestată în deprinderea de a articula și de a percepe într-un anumit mod sunetele cu valoare fonologică (deprindere care decurge din însușirea general umană de a produce sunetele, dar este diferită de aceasta) și de a întrebuința din întreaga gamă a sunetelor ce pot fi articulate de om numai o anumită serie, care devine proprie limbii materne vorbite de acel grup. De aceea, în cazul contactului cu altă limbă și al însușirii ei, membrii unei comunități lingvistice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
existentă în limba-sursă și în textul original. De aceea, în textul filozofic tradus pot fi vehiculate și cuvinte străine neadaptate (xenisme), care sînt înțelese pe baza unor cunoștințe anterioare sau printr-o documentare suplimentară. În interiorul discursului reprezentînd textul tradus sînt întrebuințați astfel și termeni din greacă, din latină, din germană sau, rar, din alte limbi în forma lor originară (epoché, ignoratio elenchi, Dasein), care însă nu mai au același statut ca în textul original, deși sînt preluați de acolo. Se constată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p.183. 3 Eugenio Coseriu, Textlinguistik, Eine Einführung, Francke Verlag, Tübingen und Basel, 1994, p. 9-10. 4 Vezi Andre Vergez, Denis Huisman, Curs de filozofie, Humanitas, București, 1995, p. 99-100. 5 În acest mod rămînem mai aproape de termenul german Sprach-philosophie, întrebuințat de mult timp pentru denumirea acestei abordări interdisciplinare. 6 Filozofia limbajului, în Eugen Coseriu, Prelegeri și conferințe, p. 9. 7 Vezi Eugenio Coseriu, Geschichte der Sprachphilosophie, Tübingen, 1975, 2 vol. 8 Vezi Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.96. 78 Pentru tipurile de enunț, vezi Otto Jespersen, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971, p. 429-445. 79 Sintagma act de vorbire a fost întrebuințată prima dată de Karl B ü h l e r (Sprechakt), dar acest lingvist punea fenomenul în legătură cu actul de a semnifica, dîndu-i astfel o orientare specială (Karl Bühler, Sprachtheorie, Jena, 1934). 80 De aici nu decurge adevărul sau falsitatea aserțiunii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
provocată de propria persoană se substituie celei cauzate de produse. Există și o a treia atitudine, care constă în repunerea în discuție a datelor sociale și politice existente, prin luptă și acțiune publică: aceasta este „luarea de cuvânt”, după expresia întrebuințată de Hirschman 6. Vocația conceptului de decepție nu constă doar în a lămuri experiențele individuale de consum, ci și în a face inteligibile oscilațiile tendinței ce se manifestă în comportamentele colective. Cum se explică faptul că societățile noastre sunt martore
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Paris, 1966, p. 229. 24. Ibidem, p. 228. 4. Organizarea postfordiană a economieitc "4. Organizarea postfordiană a economiei" 1. Formularea clasică a problemei o găsim la Daniel Bell, Vers la société post-industrielle, Robert Laffont, Paris, 1976. În prezent, sectorul serviciilor întrebuințează mai mult de 77% din mâna de lucru și reprezintă 75% din valoarea adăugată în economia americană, J. Rifkin, op. cit., p. 112. În Franța, sectorul terțiar care concentra, în 1970, 48,8% dintre locurile de muncă a crescut la 73
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de piatră înalt de 2 m, care necesită reparații. Interiorul mănăstirii are o suprafață de 800 m2, iar restul de 44 ha aparține GAS-ului. [...] Mănăstirea poate adăposti cca 220 persoane. În urmă cu 60 de ani, mănăstirea a fost întrebuințată ca închisoare pentru infractorii de drept comun.” „Susnumitul A.G. [- stareț], în anii din urmă, după 1944, avea permanent legătură cu numitul H., fost inspector al vechii siguranțe din regimul burghezo-moșieresc și secretar particular al lui Gh. Tătărăscu. Locul pe care
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nu rămână în afara Talmud-Torelor, și în orice stradă unde se vor aduna mai mult de zece copii să se găsească o casă particulară pentru a se face o nouă Talmud-Tora [...]. Concret, în propaganda lor pentru a aduce copiii la Talmud-Tora întrebuințează argumente ca: copilul evreu trebuie să fie pregătit pentru orice fel de evenimente, să cunoască limba ebraică și să știe că trebuie să fie un bun fiu al Israelului. Notă informativă, sursa „Valeriu”, 10.05.1968, lt. col. Nicola Constantin: Mai
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
reală și eidolon-ul ei, fantoma trimisă în Troia, forța acesteia din urmă este atât de mare, încât Menelau va refuza să o recunoască drept adevărata Elena: Elena cea vie. De altfel, întrebându-se asupra originii eidolon-ului din Troia, Menelau nu întrebuințează termenul de eidolon și nici chiar pe cel de phasma, ci cuvîntul soma: pentru el, ceea ce vede nu este forma vidă numită Elena, ci un corp. „Cine plăsmuiește”, întreabă Menelau, „aceste corpuri înzestrate cu darul privirii?”. „Eterul”, îi răspunde Elena
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
non-economic: absorbția mai rapidă a fondurilor, posibilitatea de a obține rezultate vizibile pe termen scurt și de a atrage alte surse de finanțare, costuri mai reduse ale proiectelor etc. Indiferent de tipul de credit acordat - rambursabil sau nu -, se pot întrebuința mecanisme multiple de distribuție etică a resurselor: - elaborarea de hărți ale sărăciei și, eventual, prealocarea fondurilor în comunitățile identificate ca fiind cele mai sărace; - acordarea de granturi sau credite prin fixarea de cerințe de cofinanțare sau de returnare a împrumuturilor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cele două tipuri de atitudini o reprezintă curajul de a Înfrunta În mod direct un mecanism al distrugerii și supunerii clădit de regimul comunist. Despre acest mecanism declanșat agresiv Împotriva Doinei Cornea va fi vorba În paginile ce urmează. * ** Informațiile Întrebuințate În studiul de față provin din câteva surse principale. În primul rând, dosarul de urmărire informativă a obiectivului „Diana”, numele de cod al Doinei Cornea, pus la dispoziție de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Cele 24 de volume
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ultimul rând, transcrieri ale Înregistrărilor făcute cu ajutorul „Tehnicii Operative” (TO), denumire din jargonul securistic ce camufla de fapt Întrebuințarea microfoanelor ascunse și obiceiul interceptării apelurilor telefonice deja Încetățenit În anii dictaturii 2. De asemenea, În Încercarea de reconstituire a metodelor Întrebuințate de organele represive comuniste pentru a o reduce la tăcere pe profesoara clujeană, am făcut apel și la cărțile de interviuri cu Doina Cornea, precum și la articolele publicate după 1989 de presa românească sau de cea străină. Trebuie spus că
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Occident. Însă disidenta a conștientizat din primul moment că un student african care Îi declară ce mult o admiră pentru atitudinea ei civică nu poate fi decât un pion dintr-o strategie prost ticluită de Securitate. Tacticile din această perioadă Întrebuințate de cei implicați În soluționarea cazului opozantei frizează ridicolul. Un exemplu. Informatorul „Paul” o roagă pe Doina Cornea să-i traducă lucrarea de diplomă. Fosta profesoară acceptă. Scopul acestei misiuni a lui „Paul” este dezvăluit de ofițerul care s-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
disidenta avea dârzenia și determinarea luptătorilor anticomuniști din munți. Într-un fel, acțiunile opozantei reprezentau o formă actualizată a valorilor asumate de numiții „partizani”, pentru că acum lupta cu injustețea dictaturii nu mai putea fi dusă cu arma În mână, ci Întrebuințând căile oferite de anii ’80, presa internațională fiind un astfel de mijloc. Totuși, trebuie subliniat că, În mare parte, consecințele gesturilor de protest ale opozantei puteau fi aceleași ca În anii de instaurare a comunismului În România. Bibliografietc "Bibliografie" Goma
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
flamândă sau pur și simplu cerșetoare va cere cu insistență mâncare prin mieunături prelungi; cu cât e foamea sau pofta mai mare, cu atât mieunăturile sunt mai prelungi și mai „sfâșietoare”. Ca formă de salut pentru stăpânul iubit, pisica va întrebuința o gamă variată de mârâituri „dulci”, ca un gângurit. Aceste mârâituri „dulci” pot fi emise de către pisică și atunci când cere sau se așteaptă să fie mângâiată, sau când stăpânul vorbește cu ea. Aceste mârâituri „dulci”, mult intensificate, vor fi folosite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a dobîndi; dragoste; fără drept; dulciuri; durere; egoist; ei; fericire; folosi; cu forța; fructe; a fugi; geanta; grabă; haină; haine; hapsîn; hotărîre; iau; ieie; indiferență; inimă; insista; a investi; împărți; împreună; înapoi; închis; îndemn; îndrăzni; înghețată; a însuși ceva; întocmi; întrebuința; jale; cu joaca; jucărie; lei; libertate; lingura; lipsă; luat; lucru; magazin; mașină; memorie; al meu; minge; mingea; mințile; de mînă; mînca; modalitate; multe; mulțumesc; mulțumire; nădejde; necesar; necesitate; nota; note; notițe; nu am; nu de la mine; nu întreba; o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
financiară ne dă regulile și principiile după care statul și 10 Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a doua, Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 380. Capitolul 1 15 15 celelalte organizațiuni publice subordonate sau supraordonate lui își procură, administrează și întrebuințează bunurile economice și mai ales banii într-o epocă unde predomină schimbul în viața economică”. Știința finanțelor a cunoscut după cel de-al Doilea Război Mondial, abordări și mai variate decât până atunci, atât pe continentul european, cât și în
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
cărora se garantează formarea, distribuirea și întrebuințarea fondurilor publice bănești, pe care statul și organismele sale le utilizează în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societății. Totalitatea tehnicilor și metodelor și logistica necesară cu ajutorul cărora instituțiile statului special create formează și întrebuințează resursele financiare publice compun un sistem strâns de relații financiare - sistemul financiar. 21 Maria Andrada Georgescu, Administrarea finanțelor publice și a bugetului, ediția a treia, Editura Pro Universitaria, București, 2011, p. 36. Finanțe publice 28 28 Ca sistem, finanțele pot
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]