2,811 matches
-
gardului de sîrmă ghimpată. Nu pentru prima dată cînd Jim Își dădea seama că japonezii, oficial dușmanii săi, Îi ofereau unica protecție de care putea avea parte În Shanghai. Ținîndu-și brațul Învinețit și furios pe el Însuși că-și pierduse șapca de școală, Jim ajunse În cele din umră pe Amherst Avenue. Își trase mîneca de la cămașă peste urmele negre care Îi brăzdau Încheietura mîinii. Mama lui se temea tot timpul de primejdiile și violența de pe străzile Shanghai-ului, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să o gătească - Jim invidia masiva carapace a reptilei, o fortăreață tainică Împotriva lumii. Scoase de sub pat o cutie de lemn, pe care doctorul Ransome Îl ajutase să o meșterească. În ea era toată averea lui: o insignă japoneză de șapcă pe care i-o dăduse soldatul Kimura; un joc de șah și un exemplar din cartea lui Kennedy, Manual de latină pentru Începători, Împrumutată de la doctorul Ransome pe termen nelimitat; haina lui de uniformă de la Cathedral School,o amintire Împăturiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de toarte și dus În magazin. Șoferul mașinii de pâine asistă la numărătoare și-i zorește pe cei care descarcă: Hai! Anamaconda! Anamaconda! Bagă, bagă, Anamaconda, tu-i mama ei! Că de nu, iei la liber! Șoferul, dar mai ales șapca lui Îl fac fioros. Îți face frică cu „anamaconda” lui. Tu venind de la pâine. Unde, ca să nu stai la coadă, ai ajutat la descărcat, ai ținut și tu de sanchi de o toartă a coșului, având mereu grija cartelei, hârtiuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
descărcat, ai ținut și tu de sanchi de o toartă a coșului, având mereu grija cartelei, hârtiuța aia mică cât un sfert de timbru, să nu o pierzi. Și cum dai colțul la Iancului, adaugi spaimei tale În fața oamenilor cu șapcă o spaimă nouă: ca ieșit din pământ ți se Înfățișează un om negru, negru cu adevărat, cum ai citit tu În revista Luminița că sunt oameni negri, adică exploatați și sclavi aduși din Africa mai de demult. Negrul rânjește spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mamei tale, slăbită și parcă tremurând de spaimă, când Îți Întinde fisa de douăzeci și cinci de bani, ca să ai de tramvai. La Întoarcere, vii și tu pe jos! Simți cum n-ai să poți niciodată răscumpăra durerea acestor lacrimi. Îți pui șapca pe cap și ieși În toamna firavă a lui septembrie. Un fel de mândrie Îți netezește chipul. Ești tânăr și ești elev la liceu. Las’ că le arăți tu lor. Spui În gând, ca de fiecare dată când vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mare televizor cu plasmă pe care-l văzuse vreodată și, În capătul opus al camerei, sub fereastra Înaltă, era o masă mică de snooker. În centrul mesei trona un bust al lui Stalin din gips, căruia Sam Îi puse o șapcă de baseball și o pereche de ochelari de aviator Ray-Ban. Îmi place la nebunie, se hlizi Ruby. Se așeză pe canapea lângă un motan uriaș și mițos de culoare portocalie. Nu prea știu cum să-ți zic asta, zise Ruby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cravata pusă pe același umeraș, așa nu greșesc. Uneori, Elsa a încercat să mă convingă să mă îmbrac mai îndrăzneț, să-mi iau măcar cu o plălărie. Are un prieten, un scriitor berlinez care poartă bascuri, fesuri, pălării de panama, șepci, lui îi stau bine, este excentric, bisexual, foarte inteligent. Scriitorul berlinez cu siguranță ar fi făcut-o mai fericită. Se întâlnesc poate în vreo cafenea literară, el își așază umbrela sau căciula pe scaun, îi citește din operele lui, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Nu pot să spun dacă au făcut-o sau nu. Îi învinuiesc pentru că au murit pe scaunul electric. Îi învinovățesc că i-au lăsat orfani pe acei doi băieței. Încă le văd poza din ziar, în jachetele lor cadrilate, cu șepcile cu cozoroc. Michael și Robert. Nume americane adevărate. Michael și Robert Rosenberg zâmbesc în poză. Avocatul apărării îi conduce afară din închisoarea Sing Sing, este probabil ultima dată când îi vor mai vedea pe părinții lor și sărmanii băieți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pe Fima. Oboseala Îl copleși și căzu În lâncezeală. Răsfoia enciclopediile, dar uita ce voia să caute și pierdea câte două-trei ore citind tot felul de definiții la Întâmplare, În ordine alfabetică. Aproape În fiecare seară Își punea pe cap șapca uzată și pleca să-și viziteze prietenii și să se contrazică plin de Înverșunare cu ei până la orele mici ale nopții În legătură cu afacerea Lavon, cu procesul lui Eichmann, criza rachetelor din Cuba, oamenii de știință germani din Egipt sau semnificația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de obicei, Tobias Își păstră stăpânirea de sine. Și rosti cu răceală doar o singură propoziție: Fima, cred că de data asta ai cam exagerat. Iar În timp ce Yael Îl culca pe Dimi, Ted telefonă la stația de taxiuri, Îi aduse șapca roasă și chiar Îl ajută să-și Îmbrace paltonul fără să cadă În capcana mânecii, coborî cu el În stradă, Îl instală În taxi și Îi dădu chiar el șoferului adresa, ca pentru a se asigura dincolo de orice Îndoială că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
prin frigider și se plânge că nu e asta și nu e aia. Și În fiecare seară fuge la prietenii lui, dă buzna peste ei fără să fie invitat, Îmbrăcat Într-o cămașă cu gulerul nu prea curat, cu o șapcă de pe vremea Palmah1-ului, caută ceartă cu toată lumea până la unu noaptea pe subiecte politice, până când toți se roagă pur și simplu să plece odată. Până și aspectul tău exterior Începe să arate ca de mâna a doua. Te-ai Îngrășat puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lumină, așteptă trei minute să se schimbe culoarea semaforului din Piața Paris, apoi Începu să-și târșâie picioarele spre centrul orașului, pe strada Regele George. Nu băga de seamă frigul cumplit care Îl pătrundea prin palton până la oase, nici umezeala șepcii ponosite de pe cap, nici puținii trecători pe care Îi Întâlnea, toți mergând cu pași rapizi, unii dintre ei privind cu neîncredere această siluetă ciudată, tăcută, pășind greoi, aparent cufundată Într-o discuție aprinsă cu propria sa persoană, Însoțită de gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
născut pe fiul lui, pe singurul lui fiu. Dar În ce sens? Întrebarea i se păru lipsită de conținut. Într-un sens lipsit de sens. Ei, și ce. Când ajunse În strada Herzl, ploaia subțire Îi aminti că-și uitase șapca la Yael, pe colțul mesei din bucătărie. Nu-i păru rău, căci știa că se va Întoarce. Mai trebuia să le explice, ei și lui Dimi, și de ce nu și lui Ted, despre A Treia Stare. De fapt, nu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trandafir Înalt și drept. Pereții erau acoperiți de tablouri cu peisaje calme, de păduri și lacuri. Se Întâmpla uneori ca la o masă Îndepărtată, din colțul ghivecelor cu flori, să stea un ofițer britanic slab, care prânzea singur. Ședea țeapăn, șapca lui cu cozoroc odihnea la picioarele trandafirului. Unde vor fi ajuns tablourile cu lacuri și păduri? Și În ce colț de lume o fi prânzind acum ofițerul singuratic? Unde ai ajuns tu, Efraim? Ierusalimul - un oraș plin de nebunie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pâlpâind și cu sirena urlând coborî un bărbat cu un megafon, care rugă mulțimea să se Împrăștie. Fima, cu un reflex cetățenesc corect, se conformă imediat, dar fu totuși Împins cu grosolănie de un polițist mai În vârstă, transpirat, cu șapca dată pe spate Într-un unghi comic. Fima protestă: —Bine, bine, nu e nevoie să mă Împingi, m-am Împrăștiat deja. Polițistul țipă la el cu o voce tunătoare, cu un accent românesc: Încetează s-o faci pe deșteptul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vedea de la fereastră. Înconjurau grădina ca o dungă întunecată, iar dincolo de ei lumea satului, care îmi era străină, trecea pe lângă mine. Venind dinspre câmpie sau îndreptându-se către ea treceau atelaje cu cai sau biciclete, câte o mașină, oameni cu șepci sau cu basmale mergând pe jos, iar tramvaiul venea uruind la fiecare jumătate de oră. Oamenii și vehiculele constau doar dintr-o parte superioară, din cap și umeri, dintr-o capotă de mașină acoperită de zăpadă, dintr-o pătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
literelor prin bolgiile periculoase, o urmă ce devenea inteligibilă doar foarte încet, prin ascultarea sunetelor. Și îmi plăcea, pe de-o parte, să fiu acest băiat, care primise pantofi și schiuri noi, pantaloni de schi bleumarin din postav și o șapcă prevăzută cu clape pentru urechi și cozoroc, dar, mai ales, să mă pot închipui un „vânător“ care ieșea prin gaura vertebrei de calcar gri a balenei, din lumile lui de imagini și litere, ca s-o pornească în largul câmpiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
făcea pe o bandă vălurită din beton, de culoare deschisă, iar mașina care trecea pe acolo și oprea sub acoperișul oblic în fața pompelor putea să se considere privilegiată, chiar importantă, fiindcă îl făcea pe omul în salopetă albă și cu șapcă pe cap să iasă din cabină, să-i facă plinul, să măsoare nivelul uleiului de sub capacul radiatorului, ca după aceea să curețe parbrizul. În tot acest timp proprietarul mașinii se posta cu fața spre stradă ca să fie luat drept unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Gustul sărat și picant îi dădu un sentiment de fericire care se combina perfect cu scaunul, cu masa, cu dalele de piatră, cu acele umbrele, cu strigătele vânzătorilor venind dinspre stradă. Herr Saner scoase un „ha!“, dădu din cap sub șapca lui cu cozoroc, de parcă și el ar fi simțit aceeași senzație pe limbă, datorită Cynar-ului, pe care îl prefera, ca și prietenul său „Pipin“, și amândoi căzură de acord că asta se cheamă viață și se deosebește de cotidian, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fi cumpărat o falcă de teren în afara orașului, pe o colină de unde se vedeau lacul și munții. După război, „Ha!“, pe atunci un metru pătrat să tot fi costat doi, trei franci, acum ar trebui să plătească sigur o sută. Șapca lui avea cozoroc și era pusă mai mult pe-o ureche, geaca de piele o purta descheiată, o eșarfă îi sta înfășurată lejer în jurul gâtului și Hans Saner își întinse buzele, deschizând gura larg și arătându-și dinții cu dezinvoltură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
aruncări libere, necontrolate, cea mai ușoară urmă de ambiție, constrângere sau presiune strica tot, făcea piatra să rateze - și, în mod surprinzător, era din nou acolo: „Good shot! Well done!“. Tata stătea pe patinoarul situat sub Grand Hotel cu o șapcă modernă cu cozoroc pe cap și cu ștergătorul în mână. Pe genunchiul drept al pantalonilor bufanți își legase un prosop. Pe fața lui stăruia o liniște grea - și arăta de parcă ar fi atins în viață tot ce-și propusese, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
construite în „Frohdörfchen“ părea să fi dispărut de tot. Zăpada ieșise din cadru și strada nu mai semăna cu o linie neagră care venea dinspre coline și în dreptul tufelor de tuia se făcea o panglică pe care erau înșirate pălării, șepci, coame de cai, butoaie stivuite și căni. Un fluviu de mașini se revărsa printre blocuri și case, pulverizând - cum se putea citi în Hobby - plumb din țevile de eșapament în grădina noastră, motiv pentru care aveam să „degenerăm“, ca romanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Hackler reușise ceea ce își dorise: când trenurile veneau din nou din sud cu sezonieri, umplând până la refuz gările cu geamantane și cutii de carton, coșuri și butelii burtoase de vin (fiasci), când bărbații, în halate de culoare închisă și cu șepci pe cap, își cărau poverile, de parcă o bucată din acele dealuri îndepărtate, doldora de vii și ogoare, s-ar fi lăsat smulsă de acolo, halele de producție erau ridicate. Și în acele clădiri înalte și luminoase „It’lienii“ băteau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și m-am dus, trecând printre rândurile de bănci, la ușă. Herr Meier spuse că domnul necunoscut era de la presă, de la Illustrierte Zeitung și în fața mea stătea un ins cu o față lungă și un trenci până la genunchi, cu o șapcă pe cap și cureaua de piele a genții în care-și ducea camera atârnată diagonal peste piept. Spunea că ar vrea să facă un reportaj despre mine și Armin, și dacă aș putea să-l însoțesc chiar acum; mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vrea să facă un reportaj despre mine și Armin, și dacă aș putea să-l însoțesc chiar acum; mi-am luat geaca din cuier, mi-am tras-o pe mine și l-am urmat pe bărbatul acela de sub a cărui șapcă ieșeau niște lațe slinoase. Reporterul spunea că vom merge la Armin și mă puse să urc pe motocicletă, în spate, iar eu am cuprins cu brațele mantaua aia care se bomba gri și murdară doar la câțiva centimetri de obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]