3,158 matches
-
soldează cu un efect de economisire pe termen lung. Elevul mediator: un actor nou Un actor nou: pentru ce? Micile probleme născute din viața cotidiană la școală sau la periferia acesteia, cum ar fi certurile între elevi, problema violenței în cadrul școlar, încăierările, ofensele, insultele, cuvintele rasiste, fenomenul “țapului ispășitor”, furturile de bani sau haine nu necesită în mod obligatoriu intervenția imediată, inevitabilă si exclusivă a autorității școlare reprezentată, de obicei, de director sau de învățători sau de membrii unei instanțe externe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
școală-cetățeancă, adică la un loc care aparține relativ tuturor. Cu alte cuvinte, era vorba de a le oferi protagoniștilor - elevi, învățători, părinți - mijloacele necesare pentru a dispune cu adevărat de școala lor. Aceasta înseamnă că violențele ordinare, comportamentul necivilizat în cadrul școlar au fost percepute ca simptome ale unei școli care este consumată fără constrângeri, ale unei școli în care răul social, dizolvarea relațiilor își regăsesc un spațiu privilegiat de exprimare, nu ale unei școli care ne aparține, pe care dorim să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
modalități că școala este un loc plăcut, unde își va face noi prieteni, unde se va juca, unde va afla multe lucruri interesante s.a.m.d. Altă cauză este faptul că școala diferă considerabil de mediul familial din care provine școlarul; orare ferme, învățare sistematică, un colectiv de copii cu comportamente variate, etc Copilul începe o viață deosebită care implică solicitări și asumarea de responsabilități; trebuie însușite roluri și statute diferite de cele de acasă. De aceea copilul care este dependent
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
care le-am raportat la cunoașterea de sine și la relații cu alte persoane și cu mediul înconjurător. Am dirijat conversațiile despre prietenie, despre profesii, despre serviciile publice, teme care prezintun interes deosebit pentru elevi. Ca să-i ajut pe micii școlari sse integreze mai ușor în regimul de viațal școlii, am organizat diferite activități comune cu elevii mai mari, de clasa a V-a, ocazionate îndeosebi de aniversările și momentele sărbătorești: „1 Decembrie -Ziua 22 naționala României"; „Uite, vine Moș Crăciun
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
descoperirii și va puteți bucura de triumful rezolvării ei. O astfel de experiență, la vârsta de mare receptivitate, poate crea gustul pentru munca intelectuală, punându-și pentru toata viața amprenta asupra minții și asupra caracterului.” In tot ceea ce fac, micii școlari își pot manifesta o atitudine creatoare; elaborarea unei scrisori, a unei compuneri, rezolvarea unui exercițiu sau a unei probleme, executarea unui desen, a unei lucrări practice; constituie un vast teren al creativității. Orice act creativ presupune existența unui material care
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
structurala jocului. „Copilul care construiește ceva cu un material învațsaccepte și sîndeplineasco datorie” Gh. Buhleră. Jocul didactic disciplineazfărconstrângere, dezvoltvoința și stăpânirea de sine, precum și spiritul de echipă, trecerea de la coordonare la subordonare. Prin intermediul jocului se pot cunoaște particularitățile individuale ale școlarilor: unii prefer plantele, alții animalele, unii anotimpurile calde, alții pe cele reci, etc. Pentru ca jocul didactic scontribuie la realizarea obiectivelor predării - învățării disciplinei științe una din condițiile esențiale este buna pregătire a acestuia: conținutul sfie temeinic cunoscut, valențele lui instructiv-educative
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
și ± 1,36 puncte la testarea finală . CONCLUZII Educația fizică și sportul, prin activitățile întreprinse, menține și întărește sănătatea, duce la creșterea capacităților fizice și intelectuale, la formarea, dezvoltarea deprinderilor și calităților motrice de bază, destinde și recreează pe micii școlari. Aceștia cresc și se dezvoltă sub ochii noștri pentru ca mâine să preia ștafeta, formând societatea viitoare a omenirii. De aceea scopul nostru, al cadrelor didactice este acela de a ne informa, forma și perfecționa cu tot ceea ce este nou și
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
care se manifestă la 7-8 ani Încep să aibă caracteristici ca cele ale formelor adulte. Pofta de mâncare este activă, apetitul mare, dar stomacul mic ; copilul este excesiv atras de desert, Îi place să mănânce privind la T.V. În genere, școlarul mic este mai stângaci, răstoarnă ușor obiectele din jur. Somnul este relativ bun. Copilul școlar mic manifestă o oarecare atitudine recalcitrantă față de baie, este ușor neglijent În ceea ce privește Îmbrăcămintea. Toate aceste fenomene sunt legate de noul regim de viată care schimbă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
neadaptați la profesorii care nu suportă autonomia și independența. Permisivitatea și restricția la părinți calzi dau efecte diferite, mai accentuate În sensul celor descrise mai sus la băieți. 2.1.4. Caracteristici cognitive În perioada celei de a treia copilării (școlarul mică, transformările psihice se fac totușiîn mod aparentlent, nespectacular. Prima schimbare care se pune În evidența este latura de orientare generală. Pe acest plan se face o părăsire a intereselor evidente În perioada preșcolară, ca desenul, modelajul. Din acest motiv
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
transformările psihice se fac totușiîn mod aparentlent, nespectacular. Prima schimbare care se pune În evidența este latura de orientare generală. Pe acest plan se face o părăsire a intereselor evidente În perioada preșcolară, ca desenul, modelajul. Din acest motiv, produsele școlarului mic În aceste domenii devin mai puțin spontane, pline de ștersături. La 7 ani, Gesell] consideră că ar fi un fel de vărstă a gumei care pune În evidența creșterea virulenței spiritului critic. Se modifică preferințele și pe alte planuri
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
scurt timp și să rămână fixate vreme îndelungată. Prin urmare succesul predării conținutului disciplinelor agronomice în școală depinde în egală măsură de: cunoștințele temeinice ale materiei de specialitate și de imaginea clară a problemelor de metodică. CAP. II. CURRICULUM-UL ȘCOLAR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL AGRICOL 1. Organizarea curriculară a învățământului agricol Școala realizează idealul educațional prin documentul denumit Curriculum Național. Curriculum constituie un concept cheie care orientează învățământul, inclusiv învățământul agricol în raport cu coordonate ale educației permanente. După L. D’Hainaut (1981) termenul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pe care o învață nu-i este necesară numai pentru a primi notă, ci îi va servi în practică, în viață. Altă cerință a acestui principiu este necesitatea însușirii în mod logic a cunoștințelor de către elevi. Cunoștințele sunt însușite de școlari când materialul studiat este înțeles de ei, se pot corela cu ceea ce cunosc dinainte, se consolidează în memoria lor, făcând astfel ca experiența omenirii să fie sintetizată și să devină un bun intelectual propriu. Acest lucru se face când se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
crească pe frați. Nu se considerau totuși bogați. În orașul în care se reflecta întreaga Bolivie, la o răspîntie, cîndva, dispăruse un autobuz plin de călători. Cu geamuri, roți, caroserie, cu doamne somnoroase și muncitori, cu un polițist și cîțiva școlari. Era o dimineață în care se deschideau flori carnivore. Arborii scăpau pe dale fructele lor parfumate. Șoferul autobuzului intrase în intersecție și încercase să vireze la dreapta. Luase curba încet și se făcuse nevăzut. De parcă ar fi intrat într-un
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
mai mult distanța față de filosofie. S-au apropiat, în schimb, uneori de logică (componenta științifică a filosofiei), alteori de noile științe sociale, de ramuri ale literaturii și de critica literară. Altă situație are ea pe Continent, unde "chiar și acum școlarilor li se predă filosofia... Un elev de liceu american știe doar cuvântul "filosofie", care nu pare a fi o alegere de viață mai serioasă decât yoga". (Ibidem) Bloom nu voia să lase impresia unui pesimist, așa că a încheiat considerațiile despre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în funcție de interesele elevilor. Ferriere pleda pentru o educație bazată în esență pe latura formativă. Condamnând atât autoritarismul școlii tradiționale, care obligau la supunere pasivă, cât și orientările care acordau libertate totală elevilor, Adolphe Ferriere susținea un învățământ centrat pe autonomia școlarilor, care formează personalități independente și responsabile. Astfel, profesorul devine prin experiență și cunoștințe, primus inter pares care prin observații pe viu suscită interesul elevilor, îi determină să experimenteze, să realizeze și să analizeze. Înlocuindu-se verbalismul cu activitatea practică se
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
și PNL. a. „Pionierilor le veți povesti despre Lenin dar și alte povești frumoase” Până a ajunge la justificarea inter-titlului, trebuie să cităm din acest important document care atestă, indubitabil, amestecul grosier și imbecil al comuniștilor până și în viața școlarilor mici sau chiar a preșcolarilor, în vederea îndoctrinării totale a poporului român, încă din fașă. Iată câteva spicuiri din procesul verbal de ședință: „...azi, 24 februarie 1945, s’a ținut a opta ședință de comitet la care au participat și noii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
8; conduita (purtarea n.n.) - 8; religia - 3,4; limba română - 4,2; geografia - 2,5; aritmetica - 4,5; caligrafia - 4,3. (...) luna mai: conduita - 1; religia - 8; geografia - 6; limba română - 8; caligrafia - 6 etc. Prin urmare, putem concluziona că școlarului de-a-ntâia Ion C. Frimu nu prea i-a plăcut cartea. De altfel, în registrele matricole pe anii următori, acest elev nici nu mai apare în evidențele școlii din Bârzești. Nu putem ști cum s-au simțit părinții săi, dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să vezi acest spectacol - un mic colț de stradă, lângă un burlan, lângă o ușă, într-o poartă, câte un bărbat iscoditor, cu ochii atenți să nu fie surprins cum urinează, în mijlocul străzii, în plină zi, în văzul lumii, al școlarilor. În urbea noastră veți putea citi pe pereți <<maxime>> ce dau de gândit - <<Urinarea oprită cu bătae>> sau <<Cel ce urinează aici e un măgar>>”. În consecință, nu este de mirare faptul că redacția ziarului „Bacăul” a întâmpinat vestea transformării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
simți, prin alții, euforia victoriei. Similar modelelor din întreaga lume occidentală, „cultul” pentru exercițiile fizice a pătruns în mediul citadin al vechiului Regat prin intermediul societăților sportive ale elevilor sau studenților, dar și al echipelor din cadrul diferitelor unități militare. În cazul școlarilor, imboldul a venit pe cale legislativă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin introducerea în programa școlară - învățământul secundar și liceal - a orelor de gimnastică. Întrecerile sportive cu spectatori au intrat în cotidianul băcăuan abia în perioada interbelică, odată cu creșterea numărului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în acea vreme: „...1) Cazuri infecto-contagioase nu sunt în comună. 2) Specificii nu urmează regulat tratamentul. Am vizitat școala din Pătrășcani și starea de igienă a localului este relativ bună. Closetul trebuie refăcut. Am făcut vizita medicală la 30 de școlari. Am dat două consultații. Am dat diferite sfaturi de igienă și sănătate la diferite familii. Am controlat activitatea moașei. Era plecată pe teren la Buda”. Vizitând și GAS-ul din Pătrășcani, doctorul a constatat că „...mâncarea oamenilor se gătește relativ
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a putut trece cu vederea unele aspecte: „... am făcut vizita medicală la 21 de elevi. Localul școlii este CAM impropriu pentru cei 60 de elevi înscriși”. Cât despre closet, acesta a scris că „... este în reparație” deci, nu exista așa că școlarii se vor fi dus prin păpușoaiele neculese încă de pe câmpuri. Înainte de a părăsi comuna, doctorul a dat „...sfaturi la oameni relativ la întreținerea salubră a fântânilor”, după care a semnat procesul verbal „spre cele legale” și a plecat. g. „Ședințili Comt
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cea mai elementară omenie [...]. Așadar, meditează, spălîndu-te de urmele necuratului contact [...]. Scuză-mi, dragă Mihalache, poliloghia (trivială, poate)." Cu trei ani înaintea morții, pare că Ion Luca își face mea culpa într-o scrisoare de felicitare către bătrîna proxenetă: "Un școlar puțin însemnat, care a știut mai mult să te supere decît să se folosească de învățăturile dumitale, își permite cu tot respectul, a-ți trimite din depărtare urarea sa cordială: "Să trăiască ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu întru mulți ani
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
busturile" Moftul român, 1893) pe care le parodia într-o manieră amintitoare de Rică Venturiano cu care, după cum vom vedea se identifică: "Oriunde-acum sclipești În depărtări albastre. Tu nu ești unde ești, Pierdută printre astre." Din păcate, aceste exerciții de școlar repetent nu arată doar inadecvarea la lirism! Dacă N. Iorga a fost un resentimentar incurabil, faptul se datorează și unor experiențe ce i-au traumatizat brutal adolescența și tinerețea aceste oaze ale nemăsuratului orgoliu; una din ele a fost o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dedicată, se introduce deviza "Nihil sine Hasdeo", Cargiale se intreabă retoric și ipocrit "în ce parte să fie mai tare genialul autor: în istorie sau în limbă" pentru ca în Olga și spiriduș tema să fie dezvoltată chiar si pe înțelesul școlarilor lui Marius Chicoș Rostogan: după ce decade din postura de filosoful Blagomirea, "bătrînul și neobositul limbist" devine un hîtru unchiaș care "era mare pehlivan și drăcos, că avea lefuri de la împărăție să înceapă cărți, care ar fi ieșit ca tetravanghelul de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
avea un suflet de hengher și de cioclu... atragere bolnavă pentru ce e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]