4,565 matches
-
aș bea... Mă uit și nu-i altul pe drum -fir îngust- Doar eu între poli, eu și gândul meu frust Mă trage, mă trage o lumină spre Cer De ce sunt aici, de ce-n pasul stingher Să trec ca pe șine de tren lin cărarea, Am noduri de-ales - ori trecut, ori uitarea...? Și bat ritm pe loc, mă încing și nu-i vânt Ia tot ce a fost mintea mea, rând pe rând Desface din sensuri, m-abate cu umbre
HOȚ DE FLORI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376682_a_378011]
-
în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului 6 Decembrie 2014 Un prieten beat de învățătură În treacăt arătându-și dinții Mi-a spus azi cu atâta ură În gară-ce ai, mă, cu sfinții? Căzuse omul de pe șine, Eu i-am răspuns „întru mulți ani!” El s-a uitat chiorâș la mine Ca la o pungă fără bani... Și-a dat de jos să se ridice, Dar steaua lui era prea grea, Nu-i musai să mă crezi
UN PRIETEN BEAT DE ÎNVĂȚĂTURĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376754_a_378083]
-
gava. O gaźe, kana avenas, naśenas-tar kana dikhenas. Źalas pehqë but. Avilă i ret ande lehqo śoro tha’ na bićindă khanć. Pale kaj te źal ? Te sovel varekaj. Rakhlă pehqë than k’-ekh kulaći. Muklă leh te sovel tal ekh șino. ¶ Phendă le sluźenqë te na anzon kothe ke’ kada. „Somnakaj sin mân kothe. Khulehqë valtil pe’.” ¶ Kana opre uśtilă... te dikhël ande kada. „Joj, Devla, murro somnakaj valtisăjlă ! Phenav le thagarehqë !” O kulaći trad'ă pehqë sluźen ka te thon
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
grea, datorită faptului că perforatul găurilor de mină se făcea pe uscat, căci apa care exista era o apă acidă ce ardea hainele unde le atingeau. Această apă avea o denumire clasică în zona Apusenilor, așa zisa ,,galiță’’, care distrugea șinele de cale ferată din galeriile minei. Aici am văzut cum erau organizați deținuții pe locuri de muncă. Cei care optau să lucreze în subteran erau lăsați să lucreze unde vor ei. Organizarea se făcea în colonie. Aici existau diverși capi
DESPRE MINERI ŞI MINERIT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372789_a_374118]
-
copacii pădurii în care abia intrasem. Ceea ce mă uimise de-a dreptul, făcându-mă să cred că ea anticipase moment cu moment desfășurarea lucrurilor, a fost faptul că pe sub bunda largă și călduroasă a mamei tânte Aurore nu purta pe șine decât ciorapii, în rest era cu desăvârșire goală. (Fragment din românul Întoarcerea din larg) Referință Bibliografica: Tânte Aurore / Dan Florița Seracin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
de hac. Vântul crengile le pleacă În metanii la pământ Nu se tem nicicum de el Au făcut un legământ! Toamna și-a lăsat belșugul Peste toate-și trege plugul, O batistă-i șterge ochii Când sunt aplecați toți plopii. Șinele de tren oftează Când ogoarele visează Trenul iernii vrea să vie Îmbrăcat în poezie.... 30 octombrie 2015 foti sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Seară de basm / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
plicticos și neplăcut. Căldură, miros de transpirație, și mai ales, fiindcă ne nimerisem la capătul vagonului, miros insuportabil de la grupul sanitar... Cred că era un vagon de pe timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
era întreținută doar de scrisori. Nerăbdarea prinse a se estompa în mrejele jocurilor copilăriei, când, aproape brutal, o telegramă întârziată a anunțat sosirea lui pentru a doua zi dimineață. A fost cea mai lungă noapte. În zori, priveam în lungul șinelor, așteptând. Trenul a venit, dar tata nu a coborât. Scena s-a repetat vreo trei săptămâni la rând. Ajunsesem să merg la gară, momit doar de nou joc al mamei: îmi cerea să adun capace de sticle de bere, pe
SENTIMENTE CONTRADICTORII de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373291_a_374620]
-
a coborât. Scena s-a repetat vreo trei săptămâni la rând. Ajunsesem să merg la gară, momit doar de nou joc al mamei: îmi cerea să adun capace de sticle de bere, pe care mă lăsa să le așez pe șine. Jocul mă captivase într-atât, încât parcă nu mai voiam să se sfârșească „așteptarea”. Dar s-a sfârșit. Tata a venit, pe neașteptate, după ce am renunțat să-l mai așteptăm. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: SENTIMENTE CONTRADICTORII / Ioan Ciorca : Confluențe Literare
SENTIMENTE CONTRADICTORII de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373291_a_374620]
-
din motivul invers: ca să nu-i deranjeze ceilalți, căutându-și locurile. Atitudinea această fată de ceilalți mi se părea, într-adevăr, putin exagerată, dar lui îi venea în mod firesc, nu din modestie sau autopedepsire. Se iubea doar și pe șine; îi plăcea să-și ofere anumite plăceri, să se alinte: să meargă cu taxiul, nu cu tramvaiul, să mănânce la restaurante bune, să facă multe alte cheltuieli pentru propriul confort. Iubirea de sine și a placerilor vieții era complementară atitudinii
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
în vremurile acelea, că era fix ce trebuia pentru „scandal” ! - Liniștiți-vă doamnă,totul s-a rezolvat cu bine, încearcă mustăciosul să potolească spiritele. Iar spiritele se potolesc până la urmă. Acum e liniște .Stau chircit ,înghesuit în spatiul strâmt dintre șinele paralele ale căii ferate ,dar tot e bine că înaintez. Trecutul a trecut,prezentul nu e decât o clipă iar viitorul e tot ce mai contează. Și-n viitorul destul de-apropiat o să mă scald în apele termale de la Olănești
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
plicticos și neplăcut. Căldură, miros de transpirație, și mai ales, fiindcă ne nimerisem la capătul vagonului, miros insuportabil de la grupul sanitar... Cred că era un vagon de pe timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stătea rezemată de balustradă, privind în apele tulburi ale Someșului. Tramvaiele treceau la intervale regulate de timp, împingând vibrațiile șinelor până în măruntaiele de beton ale podului. Atentă la traiectoria unei crengi căzute în apă, nu părea să audă zarva străzii. Era fericită că râul curgea direct prin inima orașului, amintindu-i de Arieșul care șopotea jucăuș în spatele curții de acasă
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
nefirească, pe o parte cu mâna stângă întinsă, prinsă sub el, în care încă mai ținea o traistă de iută cu două sticle de vin în ea. Mâna dreaptă era îndreptată spre în față și ușor ridicată, indicând, acuzator parcă, șinele de tren pe care trecuse autorul omorului. Picioarele erau puțin depărtate, de lăsau impresia că Ilie vrea să pășească pe marginea lumii cu ele, într-un univers paralel și pe jumătate răsturnat. Așa îl înghețaseră și îl impietriseră moartea, în
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
-i ninsă bine, Populația-i bogată Și-ncălțată cu botine. Viscolul din prima dată S-a oprit sus pe coline, Căci tot omu-i cu lopată Și la plug trag cabaline. Nu-i vreo cale înfundată Nici pe-asfalt și nici pe șine, Dar nici casă-amenințată De nămeții din rovine! Zăpada e strânsă toată Și se circulă prea bine, Gheața este măturată Și străluce sub patine. Viața nu-i amenințată De vreun țurțur ce se ține Chiar de streașina plecată Sub mari sloiuri
IARNĂ SENSIBILĂ (!) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371695_a_373024]
-
astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi erau odată ,boi Care pășteau în umbră de stejari La noi mai sunt și astăzi, boi Ce au ajuns parlamentari! La noi erau odată ,boi Care trăgeau și trenul de pe șine La noi mai sunt oameni de soi de care ,sincer mi-e rușine! Lucian Tătar Referință Bibliografica: LA NOI / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
o plimba prin cameră, bunica fusese nevoită să elibereze tot spațiul, pentru ca el să-și plimbe odorul, devenit cel mai drag prieten. Laura și Ioana încercau să-l mai înveselească, se întindeau pe burtă pe covorul din sufragerie, și montau șinele,plimbându-se pe rând cu trenulețul, sau jucau” NU TE SUPARA, FRATE”, mereu câștiga Ionuț, care era tare mândru și sărea în sus de bucurie. - Voi, nu știți să jucați, mami! Vedeți, tot eu vă bat! - Păi ce să facem
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
că Nicolae este totuși tăticul tău. Să deschidem cadoul de la el, sigur este ceva ce îți place. Ajutat de Laura, deschise pachetul frumos ambalat, chiar era un cadou care îl înseninase din nou, un trenuleț cu vagoane, care mergea pe șine, teleghidat. Desfăcură pe rând restul de cadouri, ochii îi străluceau de bucurie, era extaziat. - Bunica, ce frumos este puloverul, azi o să mă îmbrac cu el, mulțumesc, buni mea dragă! și se agăță de gâtul bunicii Ioana, potopind-o cu pupici
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379196_a_380525]
-
în mod necugetat, agresivitatea față de presupuse mașinațiuni, care nu ar face altceva decât să-l destabilizeze, dincolo de cuvintele mari prea uzitate... Culmea este ca, în această seară a ieșit la rampă din Ministerul Afacerilor de Externe, ciudat de stăpân pe șine... că după mai multe furtuni... De-ar fi să se spale sau să scape total de ignoranța față de poporul pe care s-ar presupune că îl conduce, datorită faptului că se vor schimba acestea... hmmm, clișeu greșit! Nu se va
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
Cum mă cuprinzi cu-a ta aripă. Că-mi ești și înger și prieten Nu mai e loc de nicio tăgadă Din depărtare se-apropie un tren Este ultimul rătăcit, într-o gară. Și caut, și caut...Te caut pe șine Te caut în trenul acesta ce trece Te aflu în mine, cu tine mi-e bine.... Este o zi de martie șaptesprezece. Ce minunată-i această revedere Numită de noi oamenii întâmplare Te-am regăsit, călător printre stele Rămâi!.... Fără
RĂMÂI.... de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374254_a_375583]
-
un picior numărând călătorii adormiți din doi în doi oare nu se tem că le va trece trenul fără să fluiere? numeri căsuțele desenate cu cretă albastră sosirile plecările liniile estompate nu se doarme la infinit într-o gară sunt șine peste tot sau șenile bunica scoate bucata de caș mănâncă cu gîndul la Joiana drăguța de ea ce vacă magiunul are alt gust prunele s-au copt cum trebuie are grijă Dumnezeu draguțul te învârtești în rochița roșie cu buline
(ŞO)TRON ÎNTR-O GARĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362226_a_363555]
-
în: Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului Am ajuns să pândesc cuvântul stând ascunsă după singurătatea stăpână pe nopțile de smoală, țin strâns lampa lui Aladin să pot înfrunta secundele de pe ceasul din gara tăcerii. Pe șinele ruginite de ploaia ochilor se aude sunet de roți obosite și apare un tren cu un singur vagon, după ferestre sunt cuvinte-lumină, neatinse de bruma furișată mult prea devreme, le adun grăbită pe un colț de suflet și le fac
CUVINTE-LUMINĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378736_a_380065]
-
-i văzduhul lui sufletesc spre a-l duce văzduhului de sub cer. Ca sol al artistului, acolo unde se cercetează întocmirea lumii, unde se îndreaptă aspirația umană, unde încep și sfârșesc lucrările stihiilor, ca și ale binelui, unde-i mijlocul timpului, șina pe care trece în iureș acceleratul anilor, unde duduie uzina în care se combină prefacerile pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
petrecut un fapt cu drumurile de fier care a provocat în contra administrației niște critice amare. Administrația a făcut acum în urmă o negustorie foarte nefavorabilă: din neîngrijire și din lipsă de tact comercial, ministerul a hotărât să cumpere 12000 de șine de fier sau de oțel cu prețul de 170 până la 189 franci o tonă, după ce cu câteva zile mai-nainte refuzase să Ie cumpere, cum i se propunea, cu 129 franci. Din contra, ministerul vânduse cu câteva zile mai-nainte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fier sau de oțel cu prețul de 170 până la 189 franci o tonă, după ce cu câteva zile mai-nainte refuzase să Ie cumpere, cum i se propunea, cu 129 franci. Din contra, ministerul vânduse cu câteva zile mai-nainte niște șine vechi cu 108 fr. o tonă, când ar fi putut căpăta pe ele puțin mai târziu cu 20-25 la sută mai mult. Astfel statul belgian a păgubit o jumătate de milion. Este știut că statul face întotdeuna cele mai nenorocite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]