1,435 matches
-
însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascadă Putnei, Râpă Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Șiretului. Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Șiretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși climă este corespunzătoare culturilor de câmp, măi propice este cultură vitei de vie (9,95% din podgoriile
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascadă Putnei, Râpă Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Șiretului. Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Șiretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși climă este corespunzătoare culturilor de câmp, măi propice este cultură vitei de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ viti - vinicol al țării
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
tocire depinde de cerebel și ganglionii bazali. O caracteristică de memorie procedurală este că lucrurile amintite sunt traduse automat în acțiuni, si, astfel, uneori greu de descris. Câteva exemple de memorie procedurală includ abilitatea de plimbare cu bicicleta sau lega șireturile. Un alt mod de important de a distinge diferite funcții de memorie este dacă conținutul amintit este în trecut, memoria retrospectivă, sau în viitor, memoria prospectiva. Astfel, memorie retrospectivă că o categorie include memoria semantica, episodica și autobiografica. În schimb
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
distanță de 42 km de municipiul Suceava, reședință județului cu același nume, și 5 km de granița cu Ucraina. Siret este un punct de tranzit, motiv pentru care s-a dezvoltat de timpuriu ca centru economic și comercial pe culoarul Șiretului, pe drumul comercial care unea orașele dunărene de Lvov. După ce Marea Neagră s-a transformat la propriu într-un „lac turcesc”, vechile legături comerciale cu nordul Europei se sting, iar importantă Șiretului scade semnificativ, lucru care duce la o decădere a
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
orașele dunărene de Lvov. După ce Marea Neagră s-a transformat la propriu într-un „lac turcesc”, vechile legături comerciale cu nordul Europei se sting, iar importantă Șiretului scade semnificativ, lucru care duce la o decădere a acestuia. În afară de magistrală rutieră E85, Șiretul mai este accesibil și pe următoarele rute: Suceava - Calafindești (DJ 209D), dinspre Rădăuți prin Dornești (DN 17A), dinspre Dorohoi prin Dersca (DJ 291B) sau Vârfu Câmpului (DN 29A/DN 29C). În localitate se poate ajunge cu trenul, pe linia Dornești
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
este amintită o mănăstire a acestora situată în orașul Siret (Civitas Sereth). Prima atestare documentara a localității Siret datează din anul 1339, în portulanul lui Angelio Dulcert. Conform altor surse istorice 15 iunie 1340 este dată primei atestări documentare a Șiretului. Într-o scrisoare a călugărilor dominicani către papă din 1340 este descris orașul Siret ca fiind capitala unui mic ducat numit Valachia. Acest document dovedește faptul că orașul Siret a fost capitala principilor locali încă dinainte de înființarea statului medieval Moldova
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
document dovedește faptul că orașul Siret a fost capitala principilor locali încă dinainte de înființarea statului medieval Moldova și în același timp justifica alegerea primilor principi ai Moldovei de a-și stabili tot aici capitala. De asemenea, se poate spune că Șiretul este primul centru urban medieval din Moldova. În 1351 regele Ungariei Ludovic de Anjou încheie la Siret un tratat cu ducele Lituaniei. Prin acest tratat sunt definite granițele principatului Moldova, granițe care se vor păstra sute de ani. Între 1354-1358
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
atât timp cât capitala Moldovei a fost în orașul Siret. Biserică Sfântă Treime a servit ca model arhitectural pentru lăcașurile de cult ortodoxe construite în principatul Moldova în următorii 150 de ani. Această biserică este inclusă în patrimoniul național. În perioada 1359-1365 Șiretul este capitala Moldovei, în timpul domniei principelui Bogdan I. Între 1365-1373, orașul este capitala a Moldovei, în timpul domniei principelui Lațcu Vodă. În 1370 se termină construcția Bisericii Sfanțul Ioan Botezătorul, lucrările fiind finanțate de principesa Margareta Musată, mama princepului Petru I
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
centru de pelerinaj atât pentru credincioșii romano-catolici cât și pentru cei ortodocși. Din 1395 încep să fie înființate școli pe langă bisericile ortodoxe din Siret. În 1401 orașul este amintit că reședința episcopala a armenilor, informație contestată de unii istorici. Șiretul avea în vremea respectivă o puternică comunitate armeana întemeiata în timpul migrației armenilor din 1319 sau chiar cea din 1239. În anul 1352 este menționată o puternică colonie armeana care este foarte posibil să fi existat în Siret deoarece aici era
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
de impozite pentru negustorii armeni care doresc să se stabilească în Moldova, rezultatul fiind stabilirea a numeroase familii armene la Siret și Suceava. Orașul Siret era în acele timpuri un important centru comercial pe drumul ce lega Marea Neagră de Marea Baltica. Șiretul cu toate veniturile sale este dăruit de Alexandru cel Bun fostei sale soții Doamna Ringala în 1421. În 1445 Ștefan al II-lea al Moldovei semnează la Siret un tratat de omagiu și credința cu Coroană Poloneză. În 1453 Alexăndrel
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
și cele rusești trece pe la periferia orașului Siret, fapt care afectează foarte mult localitatea. Linia pe unde a fost frontul este vizibilă și astăzi în unele locuri. În 1917-1918 orașul este ocupat de trupele rusești, care în momentul retragerii jefuiesc Șiretul. În martie 1918 în oraș au intrat trupele austriece, iar în noiembrie trupele românești. Ca urmare a capitularii armatei austriece există pericolul că această regiune să fie ocupată de ruși. Astfel, tot în noiembrie 1918, trei delegați din Siret participa
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
parte a concernului IKEA. Pe lângă această firmă mai există oameni de afaceri englezi, portughezi și italieni care desfășoară activități economice în zonă. În 2008 se închide fabrică de prelucrare a lemunului Sweedwood și întreg personalul este concediat. Situația economică a Șiretului este din nou una deosebit de precară. O secție a fabricii se vinde, dar sunt angajate în jur de 20 de persoane. Din investitorii străini au mai rămas doar trei. În prezent, în Siret mai funcționează Spitalul orășenesc, Spitalul de psihiatrie
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Șiretul, Mureșul, Oltul ș.a. Etimologia numelui purtat de munți este necunoscută, pentru elucidarea ei propunându-se mai multe variante. Două din cele mai cunoscute fiind: Carpații încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpatia și Transilvania într-un semicerc larg, continuă
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
din secolele XV-XVIII. Totuși, domnitorul Petru Mușat a fost cel care a mutat capitala Moldovei la Suceava și în afară de dania pe care a făcut-o Bisericii catolice Sf. Ioan din Siret, nu au mai fost găsite legături ale acestuia cu Șiretul, pe când Sas Voievod este mereu menționat în toponimia și monumentele Șiretului. După mutarea scaunului Moldovei la Suceava (de către Petru Mușat), acest lăcaș de cult a servit că biserică parohiala credincioșilor de pe dealul Sasca. Prezenta în biserică a unor pietre de
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
a mutat capitala Moldovei la Suceava și în afară de dania pe care a făcut-o Bisericii catolice Sf. Ioan din Siret, nu au mai fost găsite legături ale acestuia cu Șiretul, pe când Sas Voievod este mereu menționat în toponimia și monumentele Șiretului. După mutarea scaunului Moldovei la Suceava (de către Petru Mușat), acest lăcaș de cult a servit că biserică parohiala credincioșilor de pe dealul Sasca. Prezenta în biserică a unor pietre de mormânt ale unor negustori sireteni presupune danii importante din partea acestora în favoarea
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
pohtit la rădicarea den temelie a acestei biseici domnești, dăm știre tuturor locuitorilor pământului românesc că den curgerea vremii șanț ani 650 preste zidirea ei. Iar noi cei vremelnici trăitori am scris spre laudă și pomenirea acelor vremi în târgul Șiretului, leatul 7517, lona iunie în 10 zile, supt oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pr. fiind Hapenciuc Ioan. 2009"". Biserică este construită din piatră brută de carieră, la fațade folosindu-se însă, cu funcție decorativă, cărămidă simplă
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
spirituală a credincioșilor greco-catolici. Misionarul greco-catolic rutean Aleksei Studinecki a vizitat în 1811 orașul Siret și i-a convins pe greco-catolicii ruteni să ceară administrației guberniale de la Lemberg să aprobe înființarea unei parohii greco-catolice în oraș. La începutul anului 1812, Șiretul a fost vizitat de misionarul Vasili Terlecki. Cu acel prilej, preotul Ftoma Kalisiewicz a acceptat să treacă la greco-catolici, împreună cu majoritatea enoriașilor săi. Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice în Bucovina. Astfel
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
a fost o davă situată puțin mai jos de confluenta râurilor Trotuș și Siret, pe malul stâng al Șiretului, la NV de satul Poiana, Galați. Situată pe un pinten desprins din terasă înaltă a Șiretului, așezarea era apărată pe trei laturi de râpi abrupte și deosebit de înalte iar pe cea de a patra, de un val cu sântul corespunzător
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
a fost o davă situată puțin mai jos de confluenta râurilor Trotuș și Siret, pe malul stâng al Șiretului, la NV de satul Poiana, Galați. Situată pe un pinten desprins din terasă înaltă a Șiretului, așezarea era apărată pe trei laturi de râpi abrupte și deosebit de înalte iar pe cea de a patra, de un val cu sântul corespunzător, care o separă de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de așezare civilă
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
La limita acropolei, pe marginea râpei, a putut fi surprins și un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic. În sfârșit, bogăția și varietatea descoperirilor mobile atestă, pe de o parte, importanța ocupațiilor productive și a comerțului care, aici, aproape de gură Șiretului, constituia o activitate de prim ordin și lega cetățile grecești din Dobrogea cu celelalte cetăți dacice din zona subcarpatica a Moldovei, iar, pe de altă parte, atestă rolul de important centru local - davă - economic, social, administrativ și politic — militar. Varietatea
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
Râul Șirețel (în ) este un curs de apă din Ucraina, afluent al râului Șiretul Mic. Acest râu izvoraște dintr-o zona montană aflată în apropierea orașului Crasna (Krasnoilsk). În perioada interbelică, el separă satele Crasna Ilschi (la sud) și Crasna Putnei (la nord), aceste două localități fuzionând în perioada sovietică. Trece apoi prin satele
Râul Sirețel, Siretul Mic () [Corola-website/Science/319166_a_320495]
-
pe la Vatră Dornei, si de Galiția, pe la Stanislav (Ivano-Frankovsk). La sud se mărginește cu Pătrăuții de Jos, la nord - cu Budeniț și Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic, iar acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
pe la Stanislav (Ivano-Frankovsk). La sud se mărginește cu Pătrăuții de Jos, la nord - cu Budeniț și Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic, iar acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
Siret, cunoscut și ca Bănila Moldoveneasca (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 438 metri, se află pe malul râului Șiretul Mic, în partea de vest a raionului Storojineț. Are un sol fertil, fiind un sat de agricultori. Localitatea Bănila pe Siret a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
formele de Șipotul pe Siret sau Șipote (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în partea de sud a raionului Vijnița, în apropiere de frontieră cu România. De această comună depind administrativ satele Falcău, Lăpușna și Lecheci. Localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]