1,445 matches
-
de cinci kilometri până la Groapa Oii, de unde începe să coboare uniform până sub Dealul Perilor. Caracterul de interferență carpato-subcarpatică a regiunii cuprinse între Dâmbovița și Argeșel este dat de mozaicul litologic în care întâlnim depozite oligocene de marne, argile și șisturi argiloase ce dau forme cu pante domoale, depozite cretacice de conglomerate calcaroase și gresii spre valea Dâmboviței, oligocene la Suslănești și Boteni și eocene la Lăicăi-Oncești. Versantul dinspre Argeșel are o pantă prelungă și uniformă până la nivelul de 800m de unde
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe care îl traversează această vale se desfășoară între Nămăiești și Boteni adică din prelungirea nord-estică a Depresiunii Câmpulungului și până în depresiunea de la Lucieni. La ieșirea din zona montană în depresiunea de contact dintre conglomeratele de Mățău și marnele și șisturile disodilice, valea Argeșelului are lunca mai ridicată cu 80-120m față de cea a Râului Tîrgului sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
factorilor geologici, geomorfologici, climatici și nu în ultimul rând antropici. Diversitatea litologică și alternanța acesteia în cadrul aceluiași versant duce la apariția unei mari varietăți de procese cu distribuție spațială specifică fiecărei unități. Efectele apar pe versanții constituiți predominant din marne, șisturi marno-argiloase și grezoase manifestate de cele mai multe ori prin alunecări de teren complexe. Structura geologică sau modul de dispunere a stratelor geologice imprimă modelării actuale a reliefului anumite direcții de manifestare prin apariția alunecărilor de teren pe podul cuestei și de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe versanții cu depozite friabile de gresii și marne; -Mățăul, cu un substrat litologic de marne, șisturi marnoase, gresii, argile sau conglomerate este reprezentativ pentru deplasările în masă; -în bazinul Vâlsanului și al Bughei alunecările au antrenat depozite deluviale cu grosimi de peste cinci metri. Curgeri noroioase au fost semnalate pe Dealul Mățău și pe versantul drept al
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și capătă intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
site-ul oficial "European Destinations of Excellence" (EDEN), unde are o pagină proprie ce include și un film de prezentare oferit gratuit din partea Comisiei Europene. Din punct de vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
de vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta se află în apropierea zonei de contact al Munților Plopișului cu Munții Meseș (în apropierea izvoarelor Barcăului) și se suprapune sitului de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
Comună Tulgheș . La vest șunt Orașul Toplița, Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
și depozitele loessoide duce la formarea de crovuri care produc o stagnare a apei la suprafață și în sol, conducând la o pseudogleizare a profilului de sol. 1.3. Caracteristicile pedologice ale solului Fundamentul Bărăganului de Sud este format din șisturi cristaline și granite. Cuvertura sedimentară a localității este formată din depozite de loessoide și depozite nisipoase. Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din loess, argilă nisipoasă, argilă loessoidă, argilă marnoasă, marne, nisip fin și nisip în amestec
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop-Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, vai, mlaștini (Tăul Băiței), cheiuri, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Și studiile sistemului lor nervos au arătat că ar fi protostome. Din cauza corpului moale, chaetognathele nu se fosilizează prea bine. Totuși, câteva specii fosile au fost descrise. Aparent, această încrengătură a apărut în Cambrian. Fosile complete au fost găsite în șisturile din Maotianshan, din China de astăzi, provincia Yunnan ("Eognathacantha ercainella" Chen & Huang și "Protosagitta spinosa" Hu). O chaetognathă mai recentă, "Paucijaculum samamithion" din Carboniferul târziu, s-a descoperit în Illinois. Se credea că acele chaetognathe se înrudeau cu . Totuși, conodontele
Chaetognatha () [Corola-website/Science/326302_a_327631]
-
Gazul de șist este o denumire improprie a unei surse de gaz provenit prin aplicarea unui procedeu de eliberare de natură mecanică asupra rocii gazde (roca ce conține gazul). Denumirea improprie provine din faptul ca în literatura de specialitate în limba română nu
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
identificat gaze de shale depozite similare în Apalași și în Columbia Britanică . În Europa Polonia deține cele mai mari zăcăminte de gaze de shale, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cubi . In Ucraina rezervele de gaz de șist se ridică la cel puțin 30 de trilioane de metri cubi . Cantității de CO rezultată din combustia gazului trebuie să i se adauge CO rezultat din petrolul folosit pentru construcția și funcționarea puțurilor, ca și pierderile de metan în atmosferă
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change Letters, pe baza datelor disponibile din partea EPA (Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A.) și a industriei americane a gazului înseși, amprenta de carbon din gazul de șist este mai rea decât cea a puțurilor convenționale. Într-adevăr, fiecare puț pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru un puț convențional). Același studiu propune să nu
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
de către Drew Shindell de la NASA, mai ridicat cu 23% în medie, deoarece integrează interacțiunile climatice ale gazelor cu efect de seră (GES) cu aerosolii particulari ai aerului. În acest caz, amprenta în echivalent CO a unui puț de gaz de șist, în 20 de ani, ar fi cu de la 20 până la 50% mai ridicată decât dacă s-ar utiliza cărbune pentru a produce aceeași cantitate de energie. Preocupările oficiale pentru impactul asupra mediului și asupra sănătății indus de fracturarea hidraulică apar
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
este de 455 m. În secțiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunțată. Pe malul stâng, se află o terasă cu o lățime de circa 100 m. Rocă de bază este formată din gresie cu intercalații de șisturi marnoase și argiloase. Rocă este traversata de mai multe fălii și un sistem complex de fisuri. Ținând seama de condițiile morfologice și geologice ale amplasamentului, Aristide Teodorescu a trebuit să adopte multe soluții originale. Din cauza condițiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 106,500 hectare Aria protejată reprezintă o zonă deluroasa (cu un statut mai special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea de Geologie-Geografie București și-a
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]