6,446 matches
-
vaci și doar 164 de ferme aveau mai mult de 100 de vaci. Din 1,7 milioane de vaci, doar 34300 se găsesc în ferme de peste 100 de vaci. Este evident din aceste statistici și din logica economică a gospodăriei țărănești - zisă fermă - că majoritatea laptelui produs se folosește pentru consumul propriu, incluzând cantitățile pentru creșterea vițeilor și cele comercializate prin vânzări directe. Partea ce apare ca surplus este livrată unor centre de colectare, de unde apoi laptele este preluat de un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la civilizații străine milenare, trebuie remarcat faptul că și în România există un „cult” al laptelui și al oamenilor asociați acestuia prin ocupațiile lor. Laptele este un simbol al produselor naturale, ceea ce explică faptul că la „consumul propriu” al gospodăriilor țărănești este inclusă și o parte importantă a laptelui de consum ce trece de la producător direct la consumatorul final. Lipsa intermediarului sau a unui proces industrial, considerat a avea efecte negative, reprezintă elementul de atractivitate care face ca această categorie de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu „lapte conform”, inclusiv prin sprijinirea furnizorilor pentru asigurarea sistemului primar de calitate a laptelui; - abordarea unor strategii concurențiale. Furnizorii cei mai importanți ai firmei sunt cei care asigură materia primă: laptele, produs de un număr de 6-7000 de gospodării țărănești („ferme”), amplasate majoritatea în județul Covasna. Fermele sunt poziționate în patru județe, existând totuși parteneri chiar și în județele Suceava și Cluj. Din punct de vedere juridic, „fermele” furnizoare sunt asociații particulare, firme provenite din fostele IAS-uri și producători
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
subvenții atât pentru lapte, cât și pentru creșterea animalelor, în speță vaci, ar putea avea drept consecință imposibilitatea atingerii cotelor de lapte alocate de UE (Botezatu, 2006). Acordarea unor subvenții care li se adresează doar micilor fermieri, în fapt gospodării țărănești cu doar câteva vaci, dezavantajează creșterea productivității în industria laptelui, mărește costurile de colectare, îngreunează trasabilitatea și, în final, va afecta și competitivitatea procesatorilor, apreciază cu vădită nemulțumire managerul Ioan Bălan. Se consideră că un comportament responsabil din punct de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și a unor atacuri la adresa spiritismului hasdeian, C. va reveni, ca autor de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului de condei, C. nu are vocație în acest domeniu. E adevărat și că disprețuia prea mult politicianismul pentru a se înregimenta în vreun partid. Natură
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
dă răgaz să se ocupe și de literatură, câteva schițe fiindu-i publicate în „Viața românească”, la care continuă să colaboreze și cu diverse articole, unele pe teme teatrale. Fire insubordonabilă, magistratul e închis, ca instigator, în momentul declanșării răscoalelor țărănești din 1907. La Brăila, unde îl cunoaște pe Panait Istrati, se încadrează în mișcarea socialistă, scoțând ziarul „Dezrobirea”. Semna, totodată, în „Adevărul” și „România muncitoare”, iar în 1910 editează „Viața socială” și „Facla”. Mai colaborează la „Viitorul social”, „1907”, „Pagini
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
consătenii, tot ce ține, cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
nu sunt lucrate, nici cioplite. Sunt parcă anume din topor, cu linii și reliefuri noduroase, ca niște primitive sculpturi într-un lemn tare și îndărătnic”. Aceasta e nota volumelor antebelice Război (1937), Nu sunt cântăreț de stele (1940), dar motivele țărănești și accentele de revoltă apar adesea și în volumele de după război (Hrisovul meu, 1947). Treptat, trec în prim-plan temele vremii, C. dând curs abundent comenzii partinice. Exaltă agitatoric „zeii” autohtoni ai zilei („Născuți în vârtej de lupte, / Ana, Luca
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
al cărei bun cunoscător era și din care a tradus (Saltâkov-Șcedrin, Gogol) sau a localizat (Nekrasov, Turgheniev, Garșin). Schițele din viața ocnașilor evadați, a contrabandiștilor sunt scrieri cu o tramă narativă simplă, dinamică, unde mișcarea și dialogul au întâietate. Viața țărănească îi solicită interesul în momentele ei de duritate și de manifestare violentă, ca în Sălbaticul, unde scena unei răzbunări atroce duce gândul la o scenă similară din O viață de Maupassant. Un mediu inedit, de care scriitorii nu se apropiaseră
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
licențiat în 1938, doctor din 1940, se mută la București după cedarea Ardealului și va lucra în Centrala Industriei Zahărului, ca director (1942-1945). C. se distinge prin rolul important anticomunist jucat în noiembrie 1946, ca membru activ al Partidului Național Țărănesc, cu ocazia alegerilor fraudate de comuniști sub oblăduirea armatei sovietice de ocupație . Acțiunile lui de sabotare și demascare a regimului Petru Groza și opoziția organizată împotriva sistemului terorist instaurat în țară de Ana Pauker determină punerea sub urmărire polițienească a
CRACIUNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
târziu periodicitatea ei a devenit neregulată. Din primul număr, colaboratorii gazetei se declară îndrumători în orientarea basarabenilor spre „conștiința de sine”, spre trezirea lor din „starea de somn”, din „starea de moarte”. Platforma politică a ziarului a constituit-o democratismul țărănesc, cu revendicarea lui fundamentală: pământul să fie dat celor „ce-l lucrează pre el”; Duma de Stat țaristă era considerată unica instituție aptă să rezolve chestiunile privitoare la dobândirea drepturilor și libertăților social-politice și naționale. Punerea în drepturile sale a
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
ale conviețuirii, ca dialog interetnic, de credințe și mentalități (De la noi la Cladova, Soleima, Papucii lui Mahmud). Mihail Sadoveanu vedea în ceea ce considera el „balcanic” mai curând o neașezare, o precaritate morală, căreia îi opunea un fond al tradiției românești, țărănească în esență, dar nu ignora afinitățile și chiar înrudirile spiritului popular autohton cu cel oriental (Ostrovul lupilor). Dincolo însă de un astfel de umanism popular și de stilizări în linia cărților populare (Divanul persian), opera sadoveniană nu se apropie de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
care M. Sadoveanu știa a o transmite prin astfel de figuri. Curgerea melancolică a frazei este însă comună celor doi scriitori. Cu Pâinea, idilicul rural este părăsit. B. dă o istorie aspră, în tonuri sobre, vădind cunoașterea exactă a sufletului țărănesc. Interesantă pentru că a reușit să treacă în gest câte ceva din straturile obscure, realizând aliajul paradoxal dintre o curăție de sfânt și nebunia instinctului erotic, e nuvela Chirică, care a stat la baza dramei În întuneric. În aducerea la suprafață și
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
Vălenii de Munte, B. s-a manifestat și în planul istoriografiei, prin traducerea unor texte reprezentative, precum studiul lui O. Górka despre Cronica lui Ștefan cel Mare. În domeniul literaturii comparate, s-a remarcat, printre altele, prin studiul Două epopei țărănești. Reymont și Rebreanu (1932). A redactat un manual de limba română și o monografie despre Nicolae Bălcescu, ce cuprinde și traducerea integrală în polonă a Cântării României (pledând, cu noi argumente, pentru paternitatea lui Bălcescu). A făcut parte din comitetul
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
București (1973-1977). A lucrat ca profesor de istorie (1977- 1990), apoi ca muzeograf la Muzeul Satului din București și, din 1995, ca expert la Secretariatul de Stat pentru Culte. Este doctor în științe, cu teza Crucea în spațiul civilizației vechi țărănești din România). A debutat în presă în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” cu poezii și s-a manifestat editorial după 1990, publicând câteva volume de versuri, precum și eseuri (despre civilizația rurală, despre destinul românesc). Și-a ales ca mentori pe
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
din țară, sub motivul aprofundării studiilor universitare în străinătate, și se stabilește în Franța. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale de la Paris (1949), C. se integrează, sub oblăduirea lui Constantin Vișoianu și a celorlalți membri activi ai Partidul Național Țărănesc din exil, în suita manifestărilor federaliste la nivel european, ca reprezentant al tineretului țărănist, în rândurile căruia intrase încă din perioada studiilor universitare, trecând apoi, pentru o scurtă vreme, în aripa Anton Alexandrescu. Secretar, între 1951 și 1953, al Fundației
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
director adjunct al Departamentului românesc la Europa Liberă (1965-1970). Devine cercetător principal la secția de cercetări a Europei Libere (1977-1982) și șef de secție al aceluiași departament (1982-1984), până la pensionarea sa definitivă. Emisiunile sale radiofonice, cele consacrate cu deosebire problemei țărănești, mai ales în perioada colectivizării satelor, difuzate sub pseudonimul Gheorghe Timofte, au constituit, în epocă, singura formă de protest mediatic anticomunist împotriva regimului de la București și a politicii sale catastrofale pentru țară și economia ei. În 1969 inițiază la München
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
a moștenirii etnice -, alcătuiesc solul spiritual din care își trage substanța conștiința poetică. Folclorul, prezent și în prelucrări, este difuz în poezia lui C., sub forma unor modalități și motive din cântece, descântece, balade, orații, basme. Tradiția religioasă păstrează înțelesul țărănesc, de credință într-o putere ce creează, conține și ocrotește viața, dându-i un sens ascendent, ca aspirație a pământului spre cer, a întunericului spre lumină. Personajul liric însuși se conturează ca un element al acestui cadru general - materie și
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
crispat involuntar degetele de la picioare în cipici, ca și cum ar fi vrut să-i dispară picioarele. Pe atunci trăiau deja într-o izbă veche la marginea orașului. Charlotte nu se mai mira să-și vadă mama zăcând mereu pe un pat țărănesc înalt, după o perdea. Când Albertine se scula, în ochii ei, deși erau deschiși, colcăiau umbrele negre ale viselor. Nici nu mai încerca să-i zâmbească fetei sale. Cu un polonic de aramă, lua apă dintr-o găleată, bea îndelung
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul vostru să-i stăpânească În pace. Cuvinte : legendă = povestire În versuri sau În proză, În care se arată fapte neobișnuite ale unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca răzeș ce mă găsesc, și știu bine că n-are să-mi fie moale, când m-oi Întoarce acasă, unde mă așteaptă nevoile. Dar să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre străpunse de pălămidă și pline de bătături, cum le vedeți, vă țin pe dumneavoastră de-atâta amar de vreme și vă fac de huzuriți de bine. La aceste vorbe,[...] colonelul Alexandru Cuza a dat mâna prietenește cu moș
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ce rang, ai, voinice ?” ,, Am rang... de Dorobanț !” Atunce colonelul, dând mâna cu sergentul, Se-ntoarce, dă un ordin... Pe loc, tot regimentul Se nșiră, poartă arma, salută cu onor Românul care pleacă trăgând a lui picior. Cuvinte : suman= haină țărănească; batalion = unitate militară; cal pag = cal cu pete pe trup; sarbed = aici, cu Înțeles de palid; redută= construcție pentru apărare, Înconjurată de șanțuri; dorobanț = soldat român de odinioară. DARUL LUI MOȘ MIRON după Ion Agârbiceanu Era În vara anului 1916
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
obicei, alocarea drepturilor de proprietate are o importanță crucială. În procesul creșterii economice moderne a existat o contrapondere între economiile de scală și specializare, pe de o parte, și costurile de tranzacție, pe de altă parte. Într-o comunitate mică, țărănească, costurile de tranzacție sunt scăzute, deoarece aproape toate schimburile comerciale au loc „face to face”. Dar costurile de producție sunt foarte mari datorită limitării severe a diviziunii muncii și specializării activităților. Tranzacțiile sunt personalizate, iar dimensiunea pieței e nesemnificativă. Într-
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
locuinței tradiționale : „La maison paysanne n’est pas seulement un outil de production, un centre d’exploitation, un abri, elle est aussi un microcosme de la société rurale traditionnelle, un lieu de culte, une arche” (94, p. 305) ; sau : „O casă țărănească devine, privită astfel, o arcă poetică, purtând în ea sâmburele unei lumi și care în sens regenerator plutește peste livezi [...]. De fapt, nu e decât o biată corabie de șindrilă. Dar o corabie cosmică” (Sebastian Moraru, Aceste case țărănești, Editura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]