10,571 matches
-
lumea ca un colaj suprarealist în culori de melodramă, dar nu fără distanțare autoironică. El își constată ridicolul avântului revoluționar de tinerețe, dar nu-l persiflează și nu-l tratează corosiv: nereușite sunt, aici, dorlotate, privirea se strecoară prin găurile țesăturii biografice și extrage invariabil binele șăgalnic până și din cele mai atroce abdicări de la umanitate. Compusă aluvionar, amețitor și aparent haotic, precum cunoscuta „tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
comportament ritual care oferă fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989, 6
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
adâncirea unor stări întunecate, de coșmar (ca în Vulturul, din seria povestirilor de război, acestea în genere slabe, teziste ori șocante), ar fi putut sta autenticitatea și reușita lui B. Dar intuiții adevărate se risipesc și aproape se șterg în țesătura acestor povestiri ce se angajează, fără căutări, pe un drum sigur: impresionarea cititorului. De aici, pitorescul edulcorat și fiorii (teama, greața). Proza lui B. nu a putut depăși condiția de fragment, de decupaj nesemnificativ în ordinea vieții, ca și a
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
culturii române cu sudul Peninsulei Balcanice și îndeosebi cu Muntele Athos, punând în lumină puternica influență a mănăstirilor de la Sfântul Munte asupra celor din Mediterana orientală. S-a dedicat, de asemenea, unor studii privind arta populară românească, mai cu seamă țesăturile, subliniind originalitatea interpretării modelelor și a armoniei cromatice. În anii imediat următori primului război mondial, a fost însă personalitatea cea mai marcantă a anglisticii românești. Spre deosebire de scrierile sale în proză, unele primite cu o oarecare răceală (E. Lovinescu, de pildă
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
culturii populare este investigat în toată complexitatea sa (fondul arhivistic conține peste 170 000 de documente etnofolclorice). SCRIERI: Chestionar folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
a reușit în cele din urmă să-i împingă pe copii afară, a ieșit și ea, ducând un cufăr mare, care îi atârna greu de braț. Clădirile din față nu mai aveau geamuri. O perdea unduia în vântul abia trezit. Țesătura ei străvezie păstra în mișcarea sa toată blândețea dimineților de pace. Strada care ducea la gară era presărată cu cioburi de sticlă, cu crengi rupte. Uneori, un copac frânt în două bara drumul. La un moment dat, a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
doream, executam mașinal comenzile. Și, cu o plăcere de nespus, simțeam cum mi se risipea în cap cheagul reflecțiilor mele de iarnă, apăsătoare și încâlcite... Tânăra roșcovană se legăna din șolduri ușor în fața mitralierei. Soarele îi lumina contururile trupului prin țesătura subțire a tunicii. Buclele de foc i se răsuceau pe chipiu. Și numele acelea grotești: Marguerite Steinheil, Isabeau de Bavaria... răsunau ca din fundul unui puț, cu un ecou surd și lugubru... Nu izbuteam să cred că viața mea era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
s-a format limba română. Cuvinte: scaunul Împărăției = capitala Împărăției, locul unde stau Împărații (reședința Împăratului); Roma = capitala Imperiului Roman, azi capitala Italiei; Îmbrăcate În zale și coifuri = soldații romani purtau cămăși de zale și coifuri de metal. Zalele erau țesături făcute din ochiuri mici de fier, legate unul de altul, iar coifurile erau acoperăminte de metal pe care soldații le purtau pe cap pentru a fi apărați În războaie; imperiu = Împărăție, țară (În cuprinsul lui intrau toate țările ocupate, cotropite
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
alăturea l-ar pune pe tronul lui crăiesc... Dragul e drept, jupîne, și de-asta îmi e frică: Când Dragul spune-o vorbă oricine îl va crede, {EminescuOpVIII 71} Căci este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături de vorbă la craiul și la papa În cupa lui de aur eu picuram venin. Eu cred că e mai sigur. Căci papa te iubește, Dar este om și moare. Și Ludovic asemeni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aruncă o lume în norii unde aruncă privirea sa... // Întreabă de ce a scuipat Satana veninul său cel mai amar când ai ieșit tu în lume, de ce, înainte d-a fi, te cugetase infernul întreg, te pusese să figurezi în toate țesăturile sale infernale. Creatură a Iadului - femeie fățarnică! Demonul - poet te-a visat în epopeea sa - care sfărma sub blestemele sale ființa - Dumnezeu - te visase ca să sugi cel mai nobil sânge din vinele omenirei, ca să seci ca un vânt cald și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite, vase de argint îl împodobesc. în dreapta spectatorilor stă într-un colț al apartamentului statua lui Eros; în prosceniu, în oceeași parte, un pat de repaos, în stânga înainte o masă rotundă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o ușoară arie, Duni își luă noapte bună de la prietenii săi. Pergoleze pe urmă se trezi că el s-a fost dus, atât era de adâncit în visarea sa. El compunea în minte-i pe al său Stabat, când în țesătura lui se gândea la fiica lui Serrei. Intrând în camera sa, a căria fereastră căta în piața cea mare a Sorentei, Pergoleze se închise înăuntru cu grijă, deschise un cufăraș în care era ascunsă o mantilie, pe care o purta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
presărate și a scrutațiunilor risipite în cugetări, cine cutează zic a o concepe ca un întreg organic, îi e permis cel puțin de-a-și promite o primire favorabilă din partea acelora cari esersă acea activitate (profesiune). Maestrul în arte vede în țesătura legilor cari le reprezintă știința în coeziunea sa, vede adeverită (constatată) propria sa conștiință (Bewusstsein), începătorul talentat și cel ce petrece încă în porticele artei câștigă priveliștea mărimei câmpului întreg și inspiciunea în misteriile artei, în fine mediocritatea cea stearpă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în nu puțină încurcătură am intra în predmetul deducțiunei, căci n-am putea cita nici din experiență, nici din rațiune vrun temei juridic și legitim din care s-ar justifica cu claritate îndreptățirea întrebuințărei lor. Între feluritele noțiuni cari constituiesc țesătura foarte amestecată a cunoștinței omenești sânt unele cari sânt destinate pentru o-ntrebuințare apriorică pură (cu totul neatârnată de orice experiență), și îndreptățirea noțiunilor acestora [au] [are] totdeauna nevoie de o deducțiune; căci pentru legitimitatea unei asemenea întrebuințări probe din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine două activități deosebite: a agregațiunii și a prefacerii, pe care știința nu le poate reproduce deloc. Deși elementele vitalității se află cu de prisos în natură, numai plantele sânt înzestrate [cu] o putere de asimilare îndeajuns pentru a forma țesăturile lor, de-a dreptul din materii anorganice, fluide și gazoase și din pământuri cari nu sânt decât mineralii descompuse. Mai mult: nici o parte a unei ființe organice nu poate servi de aliment unei plante până ce, prin procesul putrejunii, nu va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trece în stomahul animalelor, acolo se discompune sau se mistuie, părțile lui constitutive sânt primite pentru acest scop de anume vase, cari le distribuie membrelor ce au nevoie de ele. Sărurile nu trebuie să le urmărim., precum nici sângele, nici țesăturile. Acidul fosforic și calciul, sub forma de calciu acido-fosforic, se așeză mai cu seamă în oase. Importanța acestui calciu acido-fosforic pentru economia animală se va lămuri numaidecât dacă amintim că, arzând oase uscate, rămâne o cenușă albă care e pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
folos în rădăcinile plantelor. Schimbările generale indicate mai sus se pot rezuma pe scurt astfel: Planta consumă acid fosforic, calciu, sare fiartă (Kochsalz) și alte săruri din pământ și produce deplină substanță vegetală. Animalul consumă părți de plantă, oase și țesături, precum și oxigen prin plămâni și produce oase depline, sânge si țesături, acid fosforic și alte săruri în excrețiuni 969 {EminescuOpXIV 970} Pământul consumă și produce excrețiuni ale animalelor, acid fosforic, calciu ș. a. animale și plante moarte. Ar fi cu putință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rezuma pe scurt astfel: Planta consumă acid fosforic, calciu, sare fiartă (Kochsalz) și alte săruri din pământ și produce deplină substanță vegetală. Animalul consumă părți de plantă, oase și țesături, precum și oxigen prin plămâni și produce oase depline, sânge si țesături, acid fosforic și alte săruri în excrețiuni 969 {EminescuOpXIV 970} Pământul consumă și produce excrețiuni ale animalelor, acid fosforic, calciu ș. a. animale și plante moarte. Ar fi cu putință ca un culegător asiduu de pulbere omenească să strângă atâta încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedice și postvedice, Zeul suprem este frecvent numit „țesătorul” cosmic și asociat alegoric cu păianjenul care țese lumea din propriul său fir (83, pp. 215-218). Mircea Eliade consideră că apelul speculațiilor arhaice indiene la noțiuni de tipul „fir, păianjen, tramă, țesătură” este cel mai adecvat pentru a exprima ideea că Universul este „o unitate bine îmbinată și articulată”. „Pânza de păianjen exprimă într-un mod strălucit posibilitatea de a «unifica» spațiul, plecând dintr-un Centru, legând între ele cele patru puncte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plecând dintr-un Centru, legând între ele cele patru puncte cardinale” (83, p. 218). în unele legende cosmogonice românești, păianjenul își țese pânza simultan cu „urzirea” lumii de către Dumnezeu (53, p. 396). De regulă, Cosmosul este văzut ca o enormă țesătură sau ca un veșmânt al Cosmocratorului (98). Este simptomatic, de exemplu, testul la care îl supun zeii pe Bel-Marduk pentru a verifica virtuțile cosmogonice ale acestuia. El trebuie, prin rostirea Logos-ului, să facă să dispară și apoi să reapară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trebuie, prin rostirea Logos-ului, să facă să dispară și apoi să reapară un veșmânt. Marduk - zeul care va lega în plasă pe dragonul Tiamat (Haosul) pentru a clădi Cosmosul din trupul lui - trebuie să-și demonstreze întâi puterile asupra „țesăturii”. El porunci din gură și veșmântul a fost nimicit. El porunci a doua oară și veșmântul a fost refăcut. Când zeii, părinții lui, văzură puterea cuvântului său, Plini de bucurie l-au omagiat : „Marduk e rege [al zeilor]”. Îi dăruiră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legendele românești, este o abatere de la normă, având ca rezultat o Lume accidentată, deci „imperfectă”. Cele două acțiuni demiurgice - ordonarea și „urzirea” Lumii - nu se înrudesc doar din perspectivă simbolică, ci și din perspectivă etimologică : lat. ordior = „a urzi o țesătură”, lat. ordino = „a ordona, a orândui, a organiza”. Dacă Labirintul poate fi privit - așa cum am făcut-o deja - ca o „insulă de Haos” în mijlocul Cosmosului, atunci acțiunea lui Tezeu de a depăna ghemul pe traseele întortocheate ale Labirintului poate fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a îngrădi” (vezi coradicalul rom. gard, alb. gardh) (23, p. 69). Numele regelui frigian poate fi pus în legătură și cu gr. chorde și lat. chorda („coardă, intestin” - vezi sugestia de labirint a viscerelor), lat. cortex („înveliș, scoarță”) sau cu țesături legate cu sfori : ngr. kortis („cort”), lat. cortina („cortină”), germ. Gardine („perdea”) etc. (55). Printre eroii care mânuiesc nu numai armele războinice, ci și pe cele magice, de „legare”, îl amintesc pe Heracles. El a coborât în Infern, unde (ajutat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mihail cu balaurul, Edgar Papu scrie : Lucrarea înfățișează o înfruntare încordată și penibilă cu multiplele, aproape infinitele componente organice ale acelei bestii, în cuprin- sul unui colcăitor labirint de capete hidoase, de membrane respin- gătoare, de gheare uriașe și de țesături cutanee reptilice, încrețite în mișcări spasmodice (123). Vezi și legenda cosmogonică românească, deja citată, cu șarpele primordial plasat de zeul demiurg în Cosmos sub formă spiralat- -labirintică (5, p. 245) și imaginea Glykon-ului de la Histria - șarpe fantastic cu cap semiovin-semiantropoid
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]