5,392 matches
-
cultură care a fost desființat și trebuie să știm dacă el putea să se desființeze ori cel puțin dacă erau destule motive spre a-l desființa. Trecând cu vederea întrebarea dacă tara noastră are ori nu trebuință de un asemenea așezământ, ne vom mărgini deocamdată a constata că el a fost întemeiat - în mare parte {EminescuOpXII 192} cel puțin - din donațiunile acelora care credeau că țara are trebuință de dânsul și că desființându 'l se lovesc drepturile pioșilor donatori. Și ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în căderea ninsorilor și sub stoluri de corbi rotitori, într-o nespusă părăsire, vitejii reversibili și guvernanți din București destupau sticle de șampanie în onoarea mironosițelor de strade și berării cari împluseră pe-atunci capitala. Erau ctitori d-nia lor de așezăminte de bună cuviință. Nu ni se mai citeze războiul. Nicicând deosebirea dintre rasa autohtonă și cea venetică nu s-a dovedit mai pe față decât atunci. Nicicând puterea de sacrificiu a populațiunii istorice n-a fost mai mare, mârșavele spoliațiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Caragea, și de atunci până la 1821, amândouă Principatele s-au umplut de greci ca niciodată. Marele spătar, șeful oștirilor nu se făcea niciodată din boieri români precum nici agă, nici căpitan de dorobanți, precum nici o altă dregătorie care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu ne oprește de a deplânge nenorocita necesitate de a se înființa asemenea spitale, cum nu sunt în nici o țară din lume. Deplângem că noii fanarioți au fost în stare a reduce poporul nostru la atâta mizerie materială încît asemenea așezăminte să fie necesare și ne îndoim totodată că ele ar putea fi mai mult decât un paliativ la rele a căror rădăcină e socială și politică. Cauza morbidității țăranului român este esploatarea neomenoasă la care este supus în linia întîia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
primare și o coarda de violoncel, răscumpărătorul unui drum de fier de 250 milioane, milionar, director de bancă, fondator de institute de credit; istoria cum un bulgar mărginit și hoț ajunge, tot în România, director de ministeriu și efor la așezăminte de binefacere; istoria cum un alt străin, erou de la 11 fevruarie și prezident de republică ploieștenească, ajunge adiutant regal; istoria cum un Chirițopol ajunge din chelner sau camardiner prefect; istoria cum un bosnagiu ce a făcut felceria în Țarigrad la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți, nici capitan de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spirituală așa cum a fost asistența celui bolnav sau aflat În nevoie. Spiritualitatea creștină avea să consacre acest aspect al activității sociale, caracteristic creștinismului, la sinodul de la Niceea prin solicitarea expresă de a se construi În fiecare oraș, catedrală și mănăstiri, așezăminte cu scop caritabil, pentru adăpostirea și Îngrijirea bolnavilor, pelerinilor, sărmanilor, orfanilor și văduvelor. Această latură a vieții creștine Începe odată cu acțiunile Împărătesei Elena (mama Împăratului Constantin cel Mare) prin construirea unor așezăminte speciale cum ar fi; xenodochia - pentru străini și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se construi În fiecare oraș, catedrală și mănăstiri, așezăminte cu scop caritabil, pentru adăpostirea și Îngrijirea bolnavilor, pelerinilor, sărmanilor, orfanilor și văduvelor. Această latură a vieții creștine Începe odată cu acțiunile Împărătesei Elena (mama Împăratului Constantin cel Mare) prin construirea unor așezăminte speciale cum ar fi; xenodochia - pentru străini și pelerini, brephotrophia - pentru săraci, orphanotrophia - pentru orfani, dar cele mai importante pentru evocarea noastră au fost nosocomiile - destinate Îngrijirii bolnavilor. Cel care avea să dea strălucire acestui act de Înaltă caritate va
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
brephotrophia - pentru săraci, orphanotrophia - pentru orfani, dar cele mai importante pentru evocarea noastră au fost nosocomiile - destinate Îngrijirii bolnavilor. Cel care avea să dea strălucire acestui act de Înaltă caritate va fi Sfântul Vasile cel Mare prin celebrele sale „vasiliade”, așezăminte care se vor răspândi foarte repede În spațiul creștin, cu deosebire În cel ortodox de mai târziu, iar Sfânta Tradiție va așeza aceste activități printre cele mai minunate acte făptuite de om cu scopul ajutorării semenilor În suferință. Chiar dacă la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că Însuși profetul Mahomed, politeist și conducător de caravane la Început, a avut revelația Dumnezeului Unic, după ce a ascultat În deșert predica unui preot nestorian, atât de convingători și devotați În tot ceea ce făceau erau nestorienii). Nosocomiile, ca nuclee ale așezămintelor spitalicești de mai târziu, practicau Îndeosebi tratamente mistice (principalul tratament fiind alungarea demonilor prin rugăciune), combinate cu procedee hipocratice și galenice bazate mai ales pe principiile active din plante, Îndeosebi medicinale, care au stat dintotdeauna la baza medicinii populare și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Superioară din Constantinopole, descrie efectele terapeutice ale pietrelor prețioase și despre acțiunea demonilor În Îmbolnăviri. Fără Îndoială că provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine slavă ce apare În perioadă slavonă a bisericii noastre. Mai precis ele apar În secolul al XV-lea pe lângă mănăstiri, cu scopul de a Îngriji și ocroti bolnavii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rugăciunea și ritualul creștin. „Bolnițele noastre mănăstirești au fost spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt cele de la Curtea de Argeș, Cozia, Hurezi, Voichița, Neamț. „Primea starețul nostru (Paisie Velicikovschi n.n.) și bărbați mireni ce sufereau de diferite boale sau chinuiți de diferite duhuri și care nu aveau unde să-și plece capul, Îi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Eminescu În iarna dintre anii 1886-1887 și va scrie poate cea mai frumoasă poezie a sa și a liricii românești „De ce nu vii”. Pe măsură ce vor apărea primele spitale (secolele XVIII-XIX, Întocmai ca și bolnițele, tot În jurul bisericilor sau mănăstirilor), aceste așezăminte Își vor Înceta activitatea, majoritatea lor transformându-se În ospicii sau aziluri. Organizarea spitalelor se va face după model occidental, unde, ca și În spațiul ortodox, la Începuturi relația cu biserica catolică era extrem de strânsă, circumscrisă aceluiași spirit creștin. De
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de la Precista, aparținând Episcopiei Romanului, În spitalul cu același nume. Prima jumătate a secolului al XIX-lea și Îndeosebi a doua jumătate a aceluiași secol marchează etapa constituirii unei adevărate rețele spitalicești ctitorite de oameni de bine care construiau aceste așezăminte În spiritul carității creștine, În conformitate aș spune cu spiritualitatea spațiului ortodox și În strânsă colaborare cu biserica, fiecare din aceste așezăminte având cel puțin un paraclis dacă nu chiar o capelă de incintă. În a doua jumătate a secolului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a aceluiași secol marchează etapa constituirii unei adevărate rețele spitalicești ctitorite de oameni de bine care construiau aceste așezăminte În spiritul carității creștine, În conformitate aș spune cu spiritualitatea spațiului ortodox și În strânsă colaborare cu biserica, fiecare din aceste așezăminte având cel puțin un paraclis dacă nu chiar o capelă de incintă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se va Înființa sistemul național de sănătate sub patronajul Eforiei Spitalelor Civile și Militare (sub conducerea lui Carol Davila
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mari, ctitorul Dimitrie Drăghici oferă și un paraclis pe care-l clădește pe locul fostei biserici de țintirim cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, care a existat Înaintea mutării cimitirului În actualul amplasament «Eternitatea». Era o uzanță a timpului ca așezămintele spitalicești care se construiau În a doua jumătate a secolului al XVIIIlea și chiar mai târziu, să includă un paraclis sau capelă de incintă, ca loc de Închinăciune pentru pacienți și personal și pentru diverse servicii cultice atât de necesare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exprime gratitudinea față de Dumnezeu Tatăl, prin binefacerile care să se răsfrângă asupra semenului. Și unde se poate exprima cel mai bine caritatea creștină? dacă nu În ajutorarea omului sărac sau În suferință. Din această dorință aveau să se nască primele așezăminte spitalicești În secolul al IV-lea al erei creștine, inițiatorul și fondatorul lor fiind Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cesareei și Capadociei, care credea, cu toată ființa sa, că În milostenie se sintetizează toate virtuțile vieții creștinești. „Tu cel sărac
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Tu cel sărac Împrumută-L pe Dumnezeu cel bogat” spunea el ca Îndemn la facerea de bine. Minunatele Înfăptuiri ale acestui mare sfânt, aparținând spațiului oriental al creștinismului, va stârni admirația creștinătății și va constitui Îndemnul de a extinde aceste așezăminte care vor deveni germenii asistenței spitalicești atât de performantă astăzi. „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur, pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale” spunea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Sfântul Grigorie din Nazianz cu referire la realizările Sfântului Vasile. Ulterior, sub Împăratul Iustinian și urmașii săi, spitalele aveau să se răspândească pe lângă mănăstiri și biserici În Întreg orientul, ca abia spre sfârșitul secolului al VI-lea să apară primele așezăminte și În occident, tot pe lângă mănăstiri și biserici. Desigur, de-a lungul timpului, spitalul și-a schimbat mult configurația: de la așezăminte În care bolnavii săraci primeau gratis Îngrijirile medicale de care aveau trebuință ca și cele necesare vieții În timpul spitalizării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
răspândească pe lângă mănăstiri și biserici În Întreg orientul, ca abia spre sfârșitul secolului al VI-lea să apară primele așezăminte și În occident, tot pe lângă mănăstiri și biserici. Desigur, de-a lungul timpului, spitalul și-a schimbat mult configurația: de la așezăminte În care bolnavii săraci primeau gratis Îngrijirile medicale de care aveau trebuință ca și cele necesare vieții În timpul spitalizării, la unitățile impunătoare de astăzi, cu posibilități tehnice și terapeutice cu totul deosebite, devenind treptat pilonii de bază al oricărui sistem
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Însuși jurământul hipocratic invocă divinitatea ca ajutor și garant În practica medicinii vremurilor de Început. A urmat apoi spiritul caritabil practicat de creștinism Încă de la Începuturile sale, caritate care a Îmbrățișat suferința umană și În numele căreia aveau să se construiască primele așezăminte spitalicești, cunoscute În istorie ca vasiliadele sfântului Vasile cel Mare, despre care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale”. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă ulterior În toată lumea și aveau să constituie baza dezvoltării practicii medicale spitalicești. Relația cu biserica avea să se mențină nealterată de-a lungul secolelor, astfel Încât toate așezămintele spitalicești aveau o capelă de incintă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caritatea strălucește În operele sale”. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă ulterior În toată lumea și aveau să constituie baza dezvoltării practicii medicale spitalicești. Relația cu biserica avea să se mențină nealterată de-a lungul secolelor, astfel Încât toate așezămintele spitalicești aveau o capelă de incintă unde, deopotrivă, personalul medical și bolnavii cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul tratează dar numai Dumnezeu vindecă” sau „Nihil sine Deo” (nimic fără Dumnezeu) se regăsesc În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
divinitatea ca ajutor și garant În practica medicinii vremurilor de Început. A urmat apoi spiritul caritabil practicat și promovat de creștinism Încă de la Începuturile sale care a Îmbrățișat suferința umană, pentru alinarea căreia aveau să se construiască pe lângă biserici primele așezăminte spitalicești, cunoscute În istorie ca vasiliadele sfântului Vasile cel Mare, despre care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale„. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă ulterior În toată lumea și aveau să constituie baza dezvoltării practicii medicale spitalicești. De aici și relația cu biserica care avea să se mențină nealterată de-a lungul secolelor, astfel Încât dacă la Începuturi toate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]