3,386 matches
-
admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în apărarea lor, să le apăr slăbiciunile și frumusețea, grația și nepriceperea, încât, recunosc, înclin să fiu mai degrabă avocatul lor decât
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
editorial. Manipularea contractului de comunicare în cazul genului editorial presupune înșelarea așteptărilor și obișnuințelor publicului fie prin imitarea condițiilor de producere a contractului de comunicare specific (imitarea formei și caracteristicilor editorialului de către alt gen discursiv), fie, în cadrul genului editorial, prin abandonarea uneia dintre componentele contractului de comunicare. Imitarea condițiilor de producere se realizează prin prezentarea unui material ca editorial, la rubrica specifică, în formatul și sub caracteristicile proprii, în condițiile în care acel material nu este un editorial. Nu este vorba
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
universitari?), dublată de publicarea materialelor sub genul editorial induc în eroare, manipulează cititorii, plasați sub obișnuitul contract de comunicare al genului editorial opinie acceptabilă, argumentată, sinceră, dezinteresată a unui jurnalist. Contractul de comunicare în cadrul genului editorial se poate încălca prin abandonarea uneia dintre componentele esențiale ale acestuia. Astfel, se poate abandona acceptabilitatea opiniei jurnalistului, transformându-se editorialul într-un material de science fiction, de obicei prin intermediul teoriilor conspirației, sau se poate părăsi caracterul de opinie argumentată și acceptabilă, jurnalistul lansându-se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistului, transformându-se editorialul într-un material de science fiction, de obicei prin intermediul teoriilor conspirației, sau se poate părăsi caracterul de opinie argumentată și acceptabilă, jurnalistul lansându-se în atacuri personale sub un limbaj suburban. Astfel de manifestări conduc la abandonarea genului editorial, articolul devenind o veritabilă punere la zid a unui ziarist concurent. Contractul de comunicare specific editorialului a fost încălcat prin abandonarea caracterului argumentativ și a acceptabilității opiniei, iar efectul este unul manipulatoriu întrucât, chiar dacă, ulterior, cel lezat câștigă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și acceptabilă, jurnalistul lansându-se în atacuri personale sub un limbaj suburban. Astfel de manifestări conduc la abandonarea genului editorial, articolul devenind o veritabilă punere la zid a unui ziarist concurent. Contractul de comunicare specific editorialului a fost încălcat prin abandonarea caracterului argumentativ și a acceptabilității opiniei, iar efectul este unul manipulatoriu întrucât, chiar dacă, ulterior, cel lezat câștigă procesul, acuzele și diatribele, odată emise, rămân în spațiul public și în mintea cititorilor. În concluzie, manipularea prin condițiile de producere presupune intervenția
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
atât producerea discursului, susținerea lui financiară, dar și reglementarea spațiului media. Toate aceste transformări la nivelul universului de discurs și la nivelul condițiilor de producere afectează textul jurnalistic din Scânteia, care se transformă și devine manipulator, așa cum am arătat, prin abandonarea obiectivității (prin proferarea de minciuni, prin selecția evenimentelor și știrilor convenabile, prin orientarea textelor etc.), a raționalității (utilizarea a numeroase sofisme formale) și a interesului public (prin prezentarea exclusivă a interesului de partid), sau prin utilizarea unor resurse de influențare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la astfel de practici, în audiovizual, dar și în ziare, există obligativitatea marcării cu P ("publicitate") sau chiar cu Publicitate eventualitatea existenței unor spoturi sau articole care imită formatul jurnalistic, dar care constituie un discurs publicitar. VI.2.2.2. Abandonarea raționalității Manipularea prin transformarea discursului jurnalistic în discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
foarte evidente. Astfel, nu regăsim tehnici specifice de camuflare la nivelul interesului publicului. VI.2.2.4. Imitarea formei discursului jurnalistic În subcapitolele precedente am arătat că o anumită camuflare a discursului jurnalistic în discurs publicitar se poate realiza prin abandonarea obiectivității și a raționalității, însă mai putem identifica o tehnică, imitarea formei discursului jurnalistic. Astfel, în cazul presei scrise, apar destule articole în care se prezintă, în cele mai mici amănunte, produse ale unor firme, fără să se facă referiri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
formei discursului jurnalistic. Astfel, în cazul presei scrise, apar destule articole în care se prezintă, în cele mai mici amănunte, produse ale unor firme, fără să se facă referiri la produse similare. Manipularea apare prin imitarea formei discursului jurnalistic, pe lângă abandonarea obiectivității acestuia. Astfel, un astfel de articol apare ca un text într-o pagină de știri și nu de publicitate, are titlu, are formatul unui articol, atât ca prezentare, cât și ca modalități de construcție și de citare. Lipsește, însă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să o sesizăm în mod direct. Studiul urmărește verificarea câtorva ipoteze de cercetare: analiza comparată ca metodă de identificare a non-obiectivității; analiza cantitativă ca metodă de identificare a influenței patronilor asupra politicii editoriale; analiza cantitativă ca metodă de determinare a abandonării scopului discursului jurnalistic. Toate acestea se vor realiza prin investigarea comportamentului discursiv al unor ziare în timpul campaniei pentru referendumul de suspendare a președintelui României din aprilie mai 2007. Studiul urmărește ca pe baza metodelor analizei comparate și a analizei cantitative
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
atunci când specificul discursului jurnalistic este abandonat. VIII. TABEL REZUMATIV CU TEHNICILE DE MANIPULARE PRIN DISCURSUL JURNALISTIC VIII.1. Manipularea prin textul jurnalistic Nr. Mărci ale textului jurnalistic Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Obiectivitate Minciuna Amalgam adevăr-fals Orientarea articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate prin utilizarea sofismelor de argument induse prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Nr. Mărci ale textului jurnalistic Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Obiectivitate Minciuna Amalgam adevăr-fals Orientarea articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate prin utilizarea sofismelor de argument induse prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la propria imagine Reglementări legale opresive: insulta și calomnia Întârzierea sau blocarea difuzării, întârzierea distribuției și a plaților, contracte de distribuție încheiate cu gir politic, distribuția defectuoasă 4. Contractul de comunicare Imitarea condițiilor de producere a contractului de comunicare specific Abandonarea componentelor contractului de comunicare specific VIII.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic Nr. Univers Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Scop: informarea și comentarea spațiului public Imitarea discursului jurnalistic de către discursul propagandistic Imitarea discursului jurnalistic de către discursul publicitar 2. Memoria discursivă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
scopul propriu acestui tip de discurs. La nivelul textului, am identificat tehnici de manipulare pentru fiecare trăsătură a acestuia. Astfel, obiectivitatea este încălcată prin: minciună, orientarea articolelor, selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
opresive precum insulta și calomnia, pentru legislatori; întârzierea sau blocarea difuzării, amânarea plăților, contracte de distribuție încheiate cu gir politic, pentru distribuitori. Contractul de comunicare poate fi manipulat prin imitarea condițiilor de producere a contractului de comunicare specific și prin abandonarea uneia dintre componentele contractului de comunicare. La nivelul universului de discurs, tehnicile de manipulare iau forma camuflării unui tip de discurs într-altul și transferului memoriei discursive. IX.4. Finalitatea descriptivă Finalitatea descriptivă a vizat ilustrarea fiecărei tehnici de manipulare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unele dintre principalele idei și acțiuni diplomatice titulesciene. Unirea Transilvaniei cu România reprezintă o primă idee susținută de Titulescu, pe care o întâlnim în memorabilul discurs intitulat „Inima României“, rostit la 3 mai 1915, la Ploiești, când a pledat pentru abandonarea * Studiu publicat sub denumirea “Principalele concepte ale gândirii titulesciene”, în “Anuarul Institutului de Istorie A.D.Xenopol “, Iași, tomul XLII, 2005, p. 257 - 269 . Idei și acțiuni diplomatice titulesciene* 14 9 politicii de neutralitate și intrarea României în război alături de Antantă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore față de discursul anterior anunță diluția latinismului radical: a) abandonarea cronologiei romane în favoarea mult mai convenționalei cronologii creștine, și b) daco-centrismul geografic, în sensul că epopeea poporului român nu mai este localizată geografic ca avându-și originea în Roma, ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2400 de ani (513 în. de Hr.-1894)" (Xenopol, 1897, p. 11). O istorie, așadar, bimilenară! Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină primită în epoca prigonirilor din Imperiu Daco- Romanii au găsit forța misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b) abandonarea progresivă a dogmei marxist-leniniste în periodizarea trecutului în funcție de modul de producție și orânduirea socială. Modificările suferite de structura și substanța istoriei românești nu au fost abrupte și nici radicale, deși efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precum și portretul lui Lenin (p. 165). Simultan, și contradictoriu, este intensificat discursul naționalist. În 1976, tendința ambivalentă a celor două orientări contradictorii este tranșată în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul istoriei, de la zămislirea lui, poporul român a dus o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitologiei naționale. iii) perioada postnaționalizării (2004 prezent), marcată de apariția celei de-a treia generații de manuale fundamantate pe noile programe școlare adoptate în 2004. Reflectând intensificarea eforturilor de integrare europeană, programele școlare de istorie sunt radical revonate, în sensul abandonării istoriei naționale în favoarea unei perspective istorice integrative. Alocată tradițional claselor a IV-a, a VIII-a și a XII-a, istoria românilor își pierde caracterul exclusiv național: "Istoria românilor", titlu sub care treceau manualele convenționale, devine, simplificat, "Istorie". Alături de această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care conduce inexorabil la concluzia "netemeiniciei teoriei imigraționiste" lasă loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a demonstrat într-o manieră "irefutabilă" teza continuității daco-romanilor la nord de Dunăre este tratată ca un "mit etnogenetic" (p. 8). Abandonarea certitudinilor absolute creatoare de legitimitate dar și de comoditate intelectuală caracterizează întreaga expunere; autorii nu se feresc să afirme că "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat" (p. 10). Această atitudine, de recunoaștere a incertitudinii, constituie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]