1,455 matches
-
palatul, a cărei apărare va fi asigurată de general. Pe bulevardele Bucureștiului se aud cîntece legionare. În dimineața zilei de 5 septembrie, Antonescu este numit de către rege, conducător al statului. Seara, el îi aduce la cunoștință regelui că trebuie să abdice pînă în zori... Pe 6 dimineața devreme, Carol se resemnează să semneze declarația prin care transferă puterea fiului său. Carol, însoțit de doamna Lupescu și de consilierul său apropiat, Urdăreanu, pleacă în Vest. El va declara într-un interviu acordat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un om singur care "a rămas două zile și două nopți față în față cu Carol II, care avea în spatele său întregul aparat de stat, în timp ce eu nu aveam pe nimeni. Am reușit, în ciuda acestui fapt, să-l determin să abdice. Am chemat la guvernare mișcarea legionară singurul organ pe care puteam să mă bazez cu tinerețea, capacitatea sa de muncă, dezinteresul, ardoarea și sacrificiul său". Există și un "dar": "Am lipsit din țară două săptămîni. La reîntoarcerea mea, legionarii m-
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populația, după părerea regelui, este ocupată în acel moment cu pregătirea sărbătorilor de Anul Nou. Groza cere să-l întîlnească urgent. Mihai, care stătea atunci la Sinaia, ajunge la București unde este așteptat de Groza și Gheorghiu-Dej, care pretind să abdice și să plece. A rămîne însemna să devină prizonierul comuniștilor. Regele părăsește România pe 3 ianuarie 1948, împreună cu regina-mamă, iar Groza prezintă Parlamentului actul de abdicare. ORDINE ȘI ORTODOXIE REVOLUȚIONARĂ Nu mai există un regat al României, ci o Românie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puteri depline. Legea agrară impusă de Cuza și de ministrul său Kogălniceanu. Pămîntul din proprietăți este împărțit țăranilor în schimbul vărsării de anuități statului pentru 15 ani. 1866 Februarie Cuza, devenit nepopular, este răsturnat printr-o lovitură de stat militară și abdică. Conspirația împotriva lui Cuza reunește conservatori și liberali Mai Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen din ramura catolică a Hohenzollernilor, susținut de Prusia și Franța, sosește în România. 1870-1871 Criză politică internă. Carol de Hohenzollern este contestat 1871 22-23 martie Simpatizanții Franței
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mihai Antonescu sînt împușcați la închisoarea Jilava 19 noiembrie Alegerile aduc victoria BPD (Blocul Partidelor Democratice) dominat de Partidul Comunist 1947 Noiembrie Maniu, șeful Partidului Național Țărănesc este condamnat la închisoare pe viață 30 decembrie Regele Mihai este constrîns să abdice. Pe 3 ianuarie 1948, el părăsește România. Adunarea Națională abrogă Constituția din martie 1923 și instaurează Republica Populară Română 1948 Februarie Tratatul româno-sovietic de prietenie, colaborare și asistență mutuală semnat pentru o perioadă de 20 de ani 1949 Martie Debut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
devine o credință, pentru a se preschimba mai apoi în ritual. Evident, un ritual cu atît mai sever cu cît venerația pentru marele om este mai puternică. Căci nimeni nu poate renunța la propria-i libertate de gîndire, nimeni nu abdică de la dorința de a fi un erou al culturii, asemenea lui, magistrului, decît cu condiția de a-i putea lipsi pe toți ceilalți de asemenea libertăți. Cu alte cuvinte, urmașii eroului se asigură mai întîi că nu există nici o posibilitate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Avînd deplină încredere în puterile rațiunii și ale științei, a dorit să se integreze, să se topească în cultura ambiantă. Pentru el, creșterea constantă a antisemitismului semnifică o neacceptare transformată în scop, în numele rasei. Îi dovedește că niciodată nu poți abdica de la a fi evreu. Această latură de Swann a lui Freud nu explică, desigur, totul. Nici nu intenționez să mă limitez la aceasta. Ar fi foarte simplu să reducem totul la acest dat. În schimb, a minimaliza acest element și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alături de drum devine o amenințare îndreptată împotriva grupului. Acesta o vede ca o ruptură a contractului tacit între membrii săi, scînteia care provoacă explozia bruscă a ostilității ținută îndelung sub control. Să nu uităm că este vorba de constrîngere. Am abdicat de la personalitatea noastră pentru a deveni asemenea rivalilor noștri. Egalitatea și dreptatea răsplătesc această trudă întru limitare. Orice transgresiune constituie o provocare și pune utilitatea ei sub semnul întrebării. De aceea, ele constituie pentru noi un fel de violență, iar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puterilor aliate și că o insubordonare a regelui danez atât față de aliați, cât și față de tratatele existente la acea dată vizând problemă norvegiană. Ca urmare, la 21 iulie 1814 i s-a cerut regelui Cristian Frederic al VI-lea să abdice că rege al Norvegiei și s-o predea, fără 283 Ibidem, p. 205. 284 Ibidem. 285 Ibidem, p. 206. întârziere, Suediei. Frederic al VI-lea a refuzat, însă, si de acea dată să dea curs somației. Nu s-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
psihoterapie, pacienții își puteau continua terapia (MOHR D.C. și colab., 1997). Pacienții mai pot reacționa negativ la schimbările multiple și pierderile impuse de diagnoză și dizabilitate progresivă (ca pierderea statutului social, financiar, angajare, independență, probleme sexuale, de familie). Mulți pacienți abdică de la responsabilitatea față de sine și sprijinirea lor. Totuși s-a demonstrat că programele de sprijin promovează auto-managementul și aderența și apoi optimizarea tratamentului (MADONNA M.G. și colab. 1999). Deși aderența la tratament e importantă pentru asigurarea rezultatelor optime de tratament
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
asupra pornirilor și instinctelor individuale, ca și colective, și considera că nu merită să fie cârmuitor acei cari, în loc de a călăuzi mulțimea, se lasă duși de ea. A derivat din disprețul, ce nul ascundea, față de toți acei gură cască cari abdică de la judecata proprie în fața idolilor așazisei opinii publice și față de demagogii profitori ai psihologiei mulțimii. <ref id=”1”>Ioan. C. Filitti, „Școala junimistă“, în Conservatori și junimiști..., ed. cit., p. 10. </ref> 1848 și 1857 - despre rădăcinile junimismului Deceniul 1866-1876
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în Compediu de literatură universală și comparată (I-II, 1997-1999). Vocația critică, autentică, este mereu dublată de o atitudine într-o măsură didactică, ceea ce influențează expunerea, cu toate că, atunci când situația o cere, autorul recurge la armele polemicii de idei. B. nu abdică de la condiția de critic nici atunci când scrie roman. În romanele Echinox de toamnă (1981), Pomul cunoașterii (1983), Calea amintirilor (1986), epica este impregnată de efectul lecturilor și al reflecțiilor asupra literaturii altora. Evidentă este îndeosebi influența lui Marcel Proust asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste "a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat"), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați, în mod constant, din viața politică. Regele Mihai I a abdicat, din cauza presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 și a plecat în exil, în același timp fiind proclamată Republica Populară Română"201, în consecință, "pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca și Lucrețiu Pătrășcanu, stalinizarea României reprezenta o sarcină
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de supușenie a rolului său, actorul izbucnește convingător, patetic, puțin caraghios și vitriolant, cînd băierile constrîngerilor cedează. Este C. Pușcașu adevărat, omenesc și înduioșător în părțile din registrul de farsă tragică ale piesei. Cînd soția, resemnată și înțelepțită, dorește să abdice, Poetul îi răspunde cu un eseu lung și metaforic, răspunzător pentru lungime și nescenicitatea momentului fiind în întregime regizorul, îngăduitor cu dramaturgul. Pe Livia Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de acum, de la această premisă a unor realități dacă nu paralele cel puțin diferite, concurente, putem vorbi despre tendințele literaturii moderne, despre cearta postmodernismului cu modernismul, despre recursul la imagine ca Îndeplinire a promisiunii de reprezentare de la care literatura a abdicat. De acum, fiecare domeniu de reprezentare va fi legitimat prin propriile coduri, strategii și politici. Ierarhia nu dispare, ea Își schimbă doar criteriile: literatura, de pildă, este literatură numai dacă se ocupă cu experiența literală, dacă nu se mai pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Al doilea, care s-ar face că-l eludează pe primul, l-ar aminti pe Emmanuel Lévinas și ar explicita ceea ce, cred, e foarte limpede. Da, desigur, dragi cititori, Femeia și Bărbatul trebuie să fie mereu Doi pentru a nu abdica unei demnități identitare, pentru nu bruia principiul discriminator esențial al mundanității, pentru a nu atenta vreo teribilă dată la inefabilul atracției dintre două străinătăți, pentru a le lăsa ca unic spațiu și timp al cunoașterii dragostea, În chiar exercițiul dispariției
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cum a fost cazul În anii 1950. În mod curios, Barthes a fost apologetul unei literaturi căreia nu i-a Înțeles miza; un ideolog genial, pînă În anii 1970, care a reușit să aducă pe scenă o scriitură criogenică În măsura În care abdicase de la estetică - În sens etimologic - , În care refuza așadar să se adreseze simțurilor. Proiectul era desigur radical, tocmai de aceea a eșuat. Într-o oarecare măsură, acest proiect este și cel al postmodernismului anglo-saxon. Mai puțin radical, el acceptă canonul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
implică o schimbare de regim estetic, aletic, epistemic, dar respinge și scriitura lipsită de program, marcîndu-și pregnant textele ca fictive, ambiguizînd un material diegetic altminteri inocent dîndu-i alura - după exemplul lui Beckett - materialului didactic, in vitro. Perseverența cu care nu abdică niciodată de la o pretinsă scriitură albă și de la o preciptare fals apocaliptică merită admirată, poate nu la fel de mult ca rara voință autonomizantă față de tot ceea ce Înseamnă prezența sexului autorului În text (dacă romancierele franceze vor admite vreodată că așa ceva are
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceste/ În care toți pieiră până-acum/ Ademeniți de lirica poveste. Nu trebuia să plec să vin/ Să mă opresc într-una cu mirare/ Acum e prea târziu, floarea-nflori/ și iat-o crește fără încetare" ("Floarea neagră"). Poetul nu abdică niciodată de la tonul grav, gama majoră a inspirației sale căutând universul propice creației. Ca și Lucian Blaga, el caută în acest sens satul și casa părintească. "Acasă-așadar în bârlog, la străvechiul jug înstrăinat/ vechile straie de rob pe câmpia putredă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel nu stă vecinic pe fulmen" etc. Nicolina blues se naște însă, cu suferința atroce și extazele de rigoare, din mult mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în poezie, iată trista învățătură. Nici Ionel nu stă vecinic pe fulmen" etc. Nicolina blues se naște însă, cu suferința atroce și extazele de rigoare, din mult mai mult decât această răzvrătire pătimașă împotriva codurilor (de spart sau, mai degrabă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Catolicismul din acea vreme nu este pentru Saint-Simon decît "o parte dintr-un creștinism degenerat": începînd cu secolul al XV-lea, precizează el, a încetat să-și mai exercite dreptul de a controla și de a conduce puterea vremelnică; a abdicat în fața acesteia, a stabilit cu regii un "pact nelegiuit", "aservindu-se intereselor monarhice". Totuși, Evul Mediu rămîne "epoca cea mai vrednică de ținut minte dintre toate epocile istoriei umanității"... De asemenea, trimițînd la Maistre, Comte apreciază că e cu totul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
emise de corpul social. Presa contribuie la descurajarea abuzului, a tiraniei, împiedicând astfel soluțiile extreme, izbucnirile nestăpânite. Fără o presă liberă nu se poate închipui progres autentic. Libertatea în acest domeniu e un principiu democratic de la care nu se poate abdica fără pericolul căderii sub domnuia bunului plac, a despotismului ce anihilează inițiativa creatoare și coboară munca în trivial. Înțelegem lesne de ce I. Ghica așeza presa lângă învățământ, ca factor de stimulare a progresului material, moral, intelectual. E un crez ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
puterea de a dezvălui transcendentalul. Căci "omul sporește pe măsură ce Dumnezeu se descoperă în el". Pe Michelet, dispus a se retrage după eșecul Revoluției, nu ezită să-l certe, stimulându-i voința de luptă pe mai departe, implorându-l să nu abdice de la un credo salutar pentru umanitate. Figuri luminoase ale resurecției românești, precum Bălcescu, Alecsandri, Kogălniceanu, C. A. Rosseti, I. Ghica, G. Barițiu, se perindă în această carte, pe care autoarea însăși o definește ca eseu, un eseu mustind totuși de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]