1,587 matches
-
Diotallevi. „Sigur că nu, și nici pe a celor treizeci și șase de invizibili. Pentru că dacă nu identifici harta potrivită, n-ai făcut nimic. Să Încercăm să ne gândim la o hartă orientată În mod canonic cu estul În direcția absidei și vestul spre naos, pentru că așa sunt orientate bisericile. Acum să luăm o ipoteză oarecare, și zic la Întâmplare: că În zorii aceia fatali Pendulul trebuie să se găsească pe o zonă vag estică, aproape de marginile cuadrantului sud-est. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ancadramentelor ferestrelor și ușilor: arcul frânt, colonete, nervuri, chei de boltă, iar la exterior, contraforții. O parte dintre bisericile lui Ștefan cel Mare au o singură navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și Dobrovăț). Cele mai multe biserici sunt, însă, de plan treflat (triconc), cu două abside pe laturile pronaosului și o absidă mare la răsărit, în care se află altarul (bisericile din Pătrăuți, Milișăuți, Sfântul Ilie, Voroneț, din Vaslui, Bacău, Hârlău, Iași, Dorohoi, Popăuți și Tazlău). Sistemul de boltire al naosului și sistemul de boltire pe care se sprijină turla este sistemul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În spatele vechiului For, ceva mai Încolo de Santa Maria in Campidoglio. O construcție masivă, clădită pe fundamentul unei străvechi insula romane, de la care preluase perimetrul dreptunghiular. În față se ridica biserica abației, cu fațada ei simplă din cărămidă, urmată, dincolo de absidă, de un al doilea corp, care o vreme adăpostise o comunitate restrânsă de călugări benedictini. Un alt zid orb, pe stânga, Împiedica vederea spre claustru, strâns Între biserică și clădirile Învecinate. - Spune-mi, messer Duccio, Își apostrofă Dante Însoțitorul În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
piatră, de către cei ce continuau să intre. Între ultimii doi pilaștri se Întinsese un lanț de fier care tăia spațiul, Împiedicând intrarea către altar. Înapoia lespezii simple de marmură, un prag delimita perimetrul corului, acoperind asemenea unor culise vederea către absidă. Dincolo de lanț, lângă altar, fusese așezată o ladă din lemn, Înaltă aproape cât statura unui om, acoperită cu o țesătură de lână albă, brodată cu o cruce roșie În relief. Dante avea senzația că mai văzuse acel obiect straniu. Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Auzi cum zăvorul se sfărâmă cu o pocnitură Înfundată, În timp ce ușa ceda. În naos părea să nu fie nimeni. Șirul de pilaștri răspândea În jur o pădure de umbre, În lumina lunii, ce pătrundea pe ferestre. O porni tiptil spre absidă, unde tabernacolul miracolului trona pe fundalul pereților de piatră. Îndepărtă broderia care Îl acoperea. Dedesubt, Însă, găsi Încă un cerc dintr-un lanț de fier. Se pregătea să Îl forțeze când, deodată, se opri neliniștit. Priveliștea de necrezut la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai persista ecoul unor pași grăbiți, a căror origine nu izbutea să o identifice. Nedumerit, Dante se uită În jur, căutând o explicație, dar era sigur că monahul nu dispăruse pe singura cale vizibilă, ușa din dreptul altarului. Pe fundalul absidei fusese ridicată o schelărie Îngustă, care ajungea aproape de ferestrele de sus. Două dintre acestea fuseseră Închise cu vitralii policrome, În timp ce a treia era Încă descoperită. Probabil că pungașul acela se cocoțase până sus, căutând să scape pe acoperiș. Reacționând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fugă pe acoperișuri, nu pe străzile Florenței, unde ar fi putut să fie văzut de vreo patrulă. Schelăria, alcătuită din stâlpi legați cu funii de cânepă, se legănă amarnic sub greutatea umbrei ce se cățăra cu repeziciune spre partea dinspre absidă. Ultimele scânduri ale etajului de sus se terminau În golul uneia din ferestrele naosului, care dădea spre acoperiș. Dante alergă spre partea opusă, Încercând să Îi taie calea, și Începu să se cațere și el cu greu. Acolo sus, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
beton armat, prin anii optzeci, era complet lipsită de decoruri: rândurile de bănci erau făcute din fotolii lipite Între ele, furate de la un cinematograf de periferie, Închis de mult timp. Nu erau altare și nici tablouri: pereții erau goi. Doar absida avea o frescă pictată de un pictor modern, necunoscut: pe cerul albastru plutea o femeie Îmbrăcată În alb, care părea să zboare. Biserica aceea, al cărei nume nici măcar nu și-l putea aminti, Îi plăcea lui Antonio, avea atâta lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se va risipi În momentul cînd vor ajunge În locul către care se Îndreptau și despre care nu știa deocamdată nimic. Merseră la deal pe valea Îngustă a pîrÎului pînă Într-un loc unde torentele săpaseră În stîncă un fel de absidă care lărgea neașteptat albia. De partea cealaltă, aluviunile ridicaseră pe lîngă mal o fîșie Îngustă de pămînt, acoperită cu tufe și bălării de o vigoare nefirească care camuflau gura peșterii, aflată chiar sub mal. Străbătură mai Întîi o galerie În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fost sfințit în anul 1957 de mitropolitul de atunci al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie ZbereniCotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohiala. Biserică este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turla pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nefiind nici o construcție ridicată. Biserica este o construcție din lemn, pe temelie de piatră, în formă de cruce. Interiorul este format din altar, naos, pronaos și pridvor închis. Deasupra naosului este ridicat un turn cu o cupolă sferică. Naosul cu abside largi este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Pronaosul în formă dreptunghiulară este luminat tot de câte o fereastră la sud și nord. Pridvorul în formă pătrată, este luminat de două ferestre la vest, iar accesul în
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122; Raicu, Contemporani, 122-126; Zaciu, Lancea, 94-100; Grigurcu, Critici, 579-581; Felea, Prezența, 220-223; Pop, Lecturi, 85-90; Raicu, Fragmente, 247-254; Cristea, Modestie, 58-61, 194-201; Iorgulescu, Prezent, 225-227; Cistelecan, Poezie, 143-154; Dimisianu, Subiecte, 164-171; Regman, De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele funerare, pe latura sud. În bazilica cimiterială (11,40 m x 4,95 m) au fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se pot verifica în textele martirologiilor, susținute de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Capidava este amintit, pentru secolul VI p.Chr., printre cele 15 episcopii menționate de De Boor în Notitia Episcopatuum. Informația, susținută de descoperirea unei bazilici, nesăpate și cercetate în totalitate, împiedică definitivarea cercetărilor de specialitate. Bazilica prezintă o navată, o absidă și un nartex, iar sub altar există și o criptă mică databilă pentru secolele V-VI. Datorită poziției sale (imediat după Axiopolis) este foarte posibil ca Episcopia Capidavei, împreună cu cele situate de-a lungul Dunării (de la sud spre nord) să
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cripte. Cea mai importantă bazilică de sorginte creștină a fost descoperită în 1950, la circa 50 m est de poarta de intrare a zidului de incintă, orientată VNV-ESE, este de mici dimensiuni (21 m x 12,50 m), are o absidă circulară la est în corespondența navatei centrale, mult mai amplă decât navatele laterale, și un nartex simplu, neîmpărțit. Bazilica păstrează, dedesubtul ei, o criptă mică zidită din cărămizi legate cu mortar, la care se ajungea printr-o scară de cărămidă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor ruine, pe câmpia dinspre vest a zidurilor romano-bizantine (la 180 m de acestea), a dus la presupunerea că sunt niște ruine aparținând celei de-a cincea bazilici extra muros, care ar fi avut două încăperi anexe asimetrice pe latura absidei, probabil cu rolul de pastophoria. Bazilica cimiterială deservea necropola romano-bizantină; prezintă o influență a arhitecturii Asiei Mici asupra Histriei. Cercetarea inițială a acestei descoperiri a fost efectuată de către Vasile Pârvan (1882-1927) încă din 1914. Din 1956, au început cercetările complete
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
spre SE, pe terenul în pantă de la marginea de NE a satului Niculițel, apele repezi ale ploilor din vara anului 1971 au dezvelit creștetul unei mici cupole de cărămidă, cupola acoperită de o bazilică de formă rectangulară, păstra mai bine absida și unele părți din zidurile de la NV. Cercetările ulterioare (1975) au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în imediata apropiere, spre nord, de Via principalis tropeensă. Bazilica, probabil episcopală, de formă rectangulară, bine proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și un nartex de stil elenistic cu trei intrări: una dinspre nord și două dinspre sud, una fiind precedată de un frumos propylon; naosul, cu cele trei navate și altarul, prezbiteriul, cu nivelul ceva mai înalt, mai mult de trei abside (E, V, N), spre S de atrium un baptisteriu, un pastophorium și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică absidă spre est și un vestibul în trepte spre vest, pavimentat cu plăci de piatră, datorită fundației sale simetrice față de axul longitudinal al edificiului a fost considerată de V. Pârvan de factură barbară în virtutea asocierii cu monumentele arheologice descoperite în zonă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sciția Minor și se află situată în fața bazilicii simple și spre sud de Via principalis. Construită în forma literei «T». bazilica (33,80 m x 10,70 m), numită inițial de Gr. Tocilescu bazilica bizantină, este trinavată și prezintă o absidă semicirculară de 9,60 m (sub un ciborium) încinsă de unele încăperi ce formau cunoscutul pastophorium și o alta mai mică înscrisă în cea mare. Este continuată spre vest de un nartex cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu trei încăperi, în corespondență cu navata bazilicii, unit prin două trepte, un atrium prevăzut cu un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj (deambulatorium). Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]