2,725 matches
-
ignoratio elenchi ignorarea întrebării în dialogurile electorale, ca și în dezbateri, mese rotunde, poate și datorită unei lipse de practică efectivă a dialogului, negocierii, discuției). Lipsa de petinență este accentuată și de deficitul de reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Familia asigură temelia procesului integrării socialprofesionale a tinerilor, urmărindu-i în timp, în mod continuu și cu un interes sincer, real, deși nu întotdeauna în cunoștință de cauză. În consecință, în procesul integrării sociale al tineretului nu se poate face abstracție de familie, fapt de care trebuie să fie convinși în primul rând părinții, întrucât sunt chemați să asigure în acest scop condiții materiale, morale și educaționale adecvate, necesare copiilor lor. Consider că esența muncii școlii cu părinții elevilor constă în
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
literatură, care nu mai este văzută drept o categorie absolută, ci una contingentă, de vreme ce enunțuri din diferite genuri pot manifesta literaritate, trăsătură predominantă a operei literare. Această reducție li s-a reproșat ulterior, pe baza observației că nu putem face abstracție de dimensiunea pragmatică, de cea istorică și de relația mesajului cu realitatea extratextuală. În realitate, atât teoretizarea procedeului de "insolitare" (ostranenie termen lansat de Viktor Șklovski), prin care formaliștii înțeleg modalitatea artistică de a vedea lucrurile într-un mod mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
experiență educațională din viața unei persone; pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individualității umane și unele din cele mai semnificative achiziții cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltarii sale. În această perspectivă, nu se poate face abstracție de una din dimensiunile esențiale pentru întreaga dezvoltare și afirmare a personalității - creativitatea. Cerința activării și dezvoltării potențialului creativ se impune atât din perspectiva intereselor individuale, cât și din cea a intereselor sociale. În ceea ce privește individualitatea, creativitatea este o sursă esențială
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
-să diagnosticăm, plecând de la criterii enunțate în prealabil. Acest demers metodologic cere din partea cercetătorului anumite calități pe care nu considerăm inutil să le mai amintim. Grija pentru obiectivitate, mai întâi, care este un fel de asceză: să încercăm să facem abstracție de propriile noastre valori, studiindu-le pe ale altora. Dacă pretindem că știința este doar un discurs rațional, condiționat de mediul nostru social și cultural (după cum afirmă un anumit curent), atunci nu merită să îmbrățișezi cariera științifică. Bineînțeles, obiectivitatea este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și pentru anumiți autori. Însă, datorită faptului că literatura în domeniu este extrem de bogată și variată și că s-a constituit într-un veritabil "câmp de producție" vezi Bourdieu (1986:31-111) pentru detalii asupra conceptului -, vom încerca să nu facem abstracție sau să ignorăm puncte de vedere importante, chiar dacă unii le consideră ne-sociologice. Acest demers ne aduce în postura de a face o analiză selectivă, nicidecum unică sau completă, orientată în special spre concepțiile ce alcătuiesc nucleul tare a acestui
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase ornamentale, înrudite cu sculptura, expresive, pline de tâlcuri. În ele abstracția ideală devine sensibilă, mesajul se transmite în expresii simple. Radu Negru, 1966 Alți tineri sculptori ieșeni, printre eiă Ion Antonică, își menține căutările într-o zonă mai apropiată de căile înaintașilor. Amelia Pavel, 1975 Domol cu sufletul, ca gândul, numele
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Goblot utilizează moda masculină ca element al demonstrației sale. Uniformitatea costumului șterge inegalitățile de avere, de inteligență și de moralitate, care sunt pentru clasa burgheză cel mai de temut dizolvant" [ibid., p. 85]. Remarca pare a fi întemeiată, dacă facem abstracție de tonul său psihologizant. Dar autorul trece prea repede la o altă remarcă justificată, chiar de la începutul textului, în care distinge burghezul "complet burghez", oricare ar fi vechimea sa în interiorul clasei, de "parvenit", care are aerul că nu își găsește
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
o premieră. În consecință, nădăjduim ca cercetarea noastră să izbutească în a lărgi perspectiva de lectură a cercetărilor sociologice cu privire la religie și la religiozitate la români. Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială "Religie și societate: două entități, două abstracții pe care, de obicei, nu avem ocazia să le întâlnim în chip nemijlocit. Societatea este o abstracție: apariția unei anumite categorii sociale, ești membru al unei familii, cetățean al unui popor, iar religia: cunoaștem diferite Biserici, statele întrețin relații cu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cercetărilor sociologice cu privire la religie și la religiozitate la români. Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială "Religie și societate: două entități, două abstracții pe care, de obicei, nu avem ocazia să le întâlnim în chip nemijlocit. Societatea este o abstracție: apariția unei anumite categorii sociale, ești membru al unei familii, cetățean al unui popor, iar religia: cunoaștem diferite Biserici, statele întrețin relații cu cultele, oamenii sunt îngrijorați de răspândirea sectelor, dar unde vom întâlni societatea cu manifestări concrete și religia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
involuntară (element-cheie pentru înțelegerea "metodei" brevetate de prozatorul francez), autorul Doctrinei substanței invocă în mod eronat o presupusă mărturisire a lui Proust potrivit căreia numai amintirile involuntare ar aparține fluxului duratei (aici are dreptate), pe când memoria voluntară "ne dă numai abstracții" și "nu poate să constituie obiectul artei" (aici nu mai are dreptate). Or, numai Bergson (nu și Proust) vede în memoria voluntară o "simplă abstracțiune", ce "nu se leagă organic mai de nimic" decât de "actul prezentării de periferia eului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sufletului) unui scriitor ideal, plăsmuit pe de-a-ntregul din imaginație un scriitor lucid și stăpân pe sine, meditativ dar angajat într-o crâncenă "luptă cu forma", și tocmai de aceea în stare să plămădească literaturii noastre "un destin rece de abstracție străbătută pe dedesubt de lava emoției și a pasiunii". Or, autorul "real" pare să fi înșelat așteptările inginerului cu suflet sensibil. Din scrisoarea critică a lui Bizu merită reținută și observația că diferența dintre "romanul" unei vieți oarecare (la îndemâna oricărui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cât și ei. Din galeria oamenilor din satul meu despre care vreau să scriu, aceste personaje nu aveau cum să lipsească. Suta Kili Era în sat la noi un om care parcă venea direct din neolitic, dacă ai fi făcut abstracție de țigara groasă răsucită din foaia ziarului Scânteia care-i fumega mereu în gura-i știrbă pierdută printre smocuri de păr nebărbierite de multă vreme. Puțini oameni din sat știau că-l cheamă Stamate și nu mai știu nici eu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în anii '50. Reținem un singur fragment, suficient pentru a arăta mutismul impus populației: "Eram condiționați de frică, deja normalizați, acționam în funcție de ceea ce dicta sistemul, adică tăceam. Trăiam adânciți în preocupările noastre imediate: munca și aprovizionarea. În momentele libere, făceam abstracție de realitate, evadam. Învățaserăm să ne lăsăm încadrați într-o anumită formă de viață, sub un călcâi invizibil"8. Și Monica Lovinescu expune în Jurnal imaginea României, o imagine întregită de românii cu care intră în contact. Iată un comentariu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
concret și abstract (principiul intuiției) - definiție: exprimă necesitatea ca procesul de formare și însușire a noțiunilor, ideilor, regulilor și deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor exemple și fapte concrete, asigurându-se unitatea dintre imagine și abstracție, dintre cunoașterea senzorială și cunoașterea logică în procesul de învățământ; - demersuri: - inductiv, prin simțuri (de la concret la abstract); - deductiv, prin intelect (de la abstract la concret) - modalități concrete de realizare (prin raportare la cele două funcții stabilite de Nicola, I., 2000
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
mi-am cerut scuze atunci când a fost necesar; - mi-am susținut subordonații În fața superiorilor și i- am apărat de critici și atacuri nejustificate; - mi-am promovat corect subalternii prin acordarea unor recompense (salar de merit, gradație de merit); - am făcut abstracție de interesul personal; - sunt imparțială În repartizarea sarcinilor, hotărâtă, fermă daar știu să mențin și disciplina la locul de muncă. Un manager trebuie să fie În stare să comunice și să relaționeze cu colaboratorii, să știe să lucreze În echipă
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de la premisa că educația trebuie să se manifeste În permanență ca o acțiune unitară, coerentă, că activitatea care se realizează În grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și nu poate face abstracție de toate acestea, se impune o strânsă interdependență Între mediul educativ oferit de grădiniță, mediul familial și mediul socio-economic din care aceasta provine. Grădinița Îi oferă copilului un prim mediu socializator de tip organizațional care Își relevă o parte dintre
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
raportarea discursului la referentul real, operând o modificare expresivă a relației dintre semn (cuvânt/sintagmă/enunț) și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece albă regina nopții moartă) sau se poate dispensa de tropi (Când luna prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu datele de fond ale nici unui caz" de încălcare a Tratatului. Asistenții ei erau "nu numai neinformați și moralmente sterili, dar și proști"412. Evident că "ignoranța" Anei Pauker o ajuta să-și atingă scopurile și îi permitea să facă abstracție de încălcările Tratatului. Ana Pauker trebuia să se apere de acuzații mult mai grave decît protestele legate de Tratat. Cea mai importantă era demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru de Justiție. Demult considerat ca unul din cei mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe Ceaușescu. El credea că poziția dură a președintelui american față de Uniunea Sovietică este de natură să îmbunătățească relațiile între România și Washington, ca o răsplată a desprinderii Bucureștiului de Moscova. Ceaușescu era receptiv la cuvintele lui Reagan și făcea abstracție de măsurile întreprinse de acesta, printre care și decizia din aprilie de a pune capăt embargoului la cereale, instituit de Carter împotriva Uniunii Sovietice 2090. Relațiile româno-americane nu au evoluat prea mult în timpul noii administrații, în primul rînd datorită faptului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se adune suficiente voturi pentru a legifera suspendarea Clauzei. Acest proces avea să eludeze restricțiile Chadha și să forțeze președintele să accepte legea sau să o interzică prin veto. În al doilea caz, Congresul ar fi putut să facă abstracție de acest veto. Interdicția exprimată astfel de președinte putea, de asemenea, să dea frîu liber nemulțumirilor Congresului față de Casa Albă, punînd astfel în pericol alte legi elaborate de Administrație. Cea mai simplă soluție era ca Bucureștiul să-și îmbunătățească practicile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
septembrie, Reagan și-a exercitat dreptul de veto asupra proiectului. La șase zile după aceea, ambele camere ale Congresului au ignorat acest veto, aceasta fiind una din cele mai mari lovituri suferite vreodată de Reagan, în ceea ce privește politica externă 2408. Făcînd abstracție de protestul lui Reagan, Congresul a demonstrat că susține drepturile omului îndeajuns pentru ca Administrația să le acorde mai multă importanță. În aceeași zi în care Senatul a ignorat vetoul opus de Reagan, Paul Trible a profitat de starea de spirit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Președintele putea hotărî să nu o suspende dacă îi raporta Congresului că o astfel de măsură "ar îngreuna îmbunătățirea situației drepturilor omului din România sau sporirea șanselor de emigrare pentru cetățenii din România"2470. Amendamentul lui Danforth părea să facă abstracție de raportul recent publicat al organizației Amnesty International, intitulat România: încălcările drepturilor omului în anii '802471. Senatorul Armstrong, cosusținător al amendamentului original nu a scăpat, însă, din vedere, această publicație. El tipărise documentul în întregime, anexîndu-l la Arhiva de documente
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
apăruse în 1903. Se pare că atunci a fost prima dată când Wittgenstein a auzit vorbindu-se de Russell. Studiul cărții sale i-a stârnit entuziasmul, declanșând o adevărată pasiune pentru acele probleme de un nivel suprem de puritate și abstracție care se situează la interfața dintre matematică, logică și filozofie. Wittgenstein îi scrie lui Russell, care era atunci la Universitatea din Cambridge. În toamna anului 1911, sosește aici cu intenția de a studia sub îndrumarea lui Russell. Rămâne totuși înscris
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fiu undeva singur, să încerc să scriu și să pregătesc pentru tipar cel puțin o parte a cărții mele. Nu voi fi în stare niciodată să fac asta atât timp cât voi preda aici, la Cambridge. Cred, de asemenea, făcând cu totul abstracție de scris, că am nevoie de o pauză mai lungă pentru a gândi singur, fără a trebui să vorbesc cu cineva.“118 După ce s-a întors dintr-o călătorie în Austria, a comunicat Universității, în noiembrie 1947, hotărârea lui definitivă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]