16,963 matches
-
vechiului și noului artistic, reflectându-le critic în succesiunea lor istorică. Pe de o parte, el își declară franc antipatia pentru toți "intendenții culturali", pretinșii apărători ai Tradiției (guvernante, profesori, arhivari, notari "și alții tot așa de tari"); pentru "saprofiții academici închistați în jurul capodoperelor". E nevoie vitală de experiment, de experiențe și de contestații regeneratoare, de violențe avangardiste capabile să scuture clișeele gustului, deconcertând o receptivitate "sclerozată de stereotipii". Prin ele, cultura se revoltă periodic contra culturalului cu care ajunge să
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
cu un instrument ascuțit 2. Scalpare" (DEX). La rîndul său, verbul a scalpa e definit ca "a desprinde, a jupui pielea craniului uman, a lua scalpul cuiva" (DEX). Aceleași sensuri apar înregistrate și în Noul dicționar universal (2006). În dicționarul academic (DLR, tomul X, partea 1, 1986), sensurile sînt ilustrate de citate destul de recente, din a doua jumătate a secolului al XX-lea. E destul de clar că termenul scalp, de origine engleză, a intrat în limba română prin intermediar francez; în
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
experiență remarcabilă în zona muzicii italiene de operă. Eficient, bun cunoscător al rigorilor stilistice ale partiturii, s-a dovedit a fi dirijorul german Gerd Schaller, un artist entuziast, spirit stimulator al demersului membrilor Orchestrei Naționale Radio, de asemenea al Corului academic al instituției, ansamblu condus de maestrul Dan Mihai Goia. Le-au fost alături ceilalți artiști invitați, tenorul Kairschan Scholdybayev, basul Pompei Hărășteanu; Simonida Luțescu, Maria Jinga, Emanuel Ion, Teodor Ilincăi au constituit aparițiile episodice ale operei. Deși, trebuie menționat, doar
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
Pavel Șușară Muzeul Literaturii Române a încetat, imediat după 1990, să mai fie un simplu depozitar de manuscrise și documente literare, loc pentru întîlniri comemorative, spațiu de cercetare academică și furnizor de inedite și de materie primă pentru istoria literaturii. Fără să piardă nimic din toate acestea, el a devenit, în toți acești ani, un fenomen care depășește cu mult cadrul instituțional consacrat; Muzeul Literaturii... este acum un climat
Creația lui Dan Alexandru Condeescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8784_a_10109]
-
manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
alte opuri unitare de critică, de alte volume ordonate cu mult mai sistematic decât simplele colecții de cronici. Că motorul de declanșare a acestor proiecte critice se arată a fi, cel mai adesea, unul decurgând dintr-o serie de imperative academice, e oarecum întristător. Și pentru carte în sine, și - așa-zicând -pentru imagine: o excelentă teză de doctorat nu implică numaidecât o carte - măcar - lizibilă. Și totuși, atunci când o asemenea lucrare are în spate și autoritatea, paradoxală în felul ei
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
nivelul datării lexicale sau al erorii în șpalt - decât un clin d'oeil de factură diacronică? Cum altcumva să interpretăm ideea de scenariu cinematografic? Ei bine, inovația aceasta de tip colaj apare ca o frăgezire a discursului doar în raport cu caracterul academic inițial al lucrării. Altminteri, tehnica e mai degrabă judicioasă și nimic mai mult. Și o conștientă piedică în calea lecturii marcat pleziriste. Atunci când, după turul de forță prin arhivele publicațiilor interbelice - Contimporanul lui Vinea fiind, cu temei, privilegiat -, Paul Cernat
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
în primul glosar românesc de argou, în 1936, ca și de articolele din aceeași perioadă semnate de Valentin Gr. Chelaru (1937), Al. Vasiliu (1937) și pe care se bazează și Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). De aceea, dicționarul academic (DLR, Litera Z, volum apărut în 2000) îl înregistrează, alături de derivatele sale. Termenul apare în primul rând în expresia a da cu zula - "a fura" - "Părinte, omu a dat cu zula" (Astaloș, 1996), de la care s-a format și verbul
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
Istoria Europei Orientale) mi se pare limitativă. E adevărat că există aceste asociații. În ultimii ani se constată chiar o creștere numerică a celor care se dedică studiului acestei regiuni și azi, mulți dintre ei sunt bine definiți în panorama academică. Dar dacă odinioară, în epoca fascistă de pildă, legătura între instituțiile politice și cele culturale era foarte puternică, azi se constată o implicare mult mai redusă, deși politica externă italiană continuă să privească cu interes acest sector. În parte, pentru că
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
a fost prezentată la Accademia di Romania din Roma (mai 2007) și este cunoscută specialiștilor români. Ce impact a avut în Italia? Să spun adevărul? Fiind vorba de o carte științifică, nu a avut o soartă prea fericită. În mediul academic este destul de cunoscută, dar nu e un succes în librăriile populare. Îmi pare rău să o spun, dar un produs pe aceeași temă (istorie română contemporană) și de o calitate mult inferioară, aproape nulă, a devenit, grație strategiei editoriale, un
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
sau un adolescent rușinat, surprins și deconspirat prea sever și nedrept pentru frământările și curiozitățile sexuale ale vârstei ingrate. Vorba lui Ion Creangă: "închipuirile tinereței nu se topesc, pe câtă vreme nu sunt topite și tinerețele închipuluite" (v. Opere Ion Creangă, ediția academică 2000, p. 864). M-am convins încă o dată că pedagogia anti-pornografică dă un rezultat contrariu dacă o tratezi cu pudibonderie în loc de pudoare. Dacă ești doar scandalizat de invazia pornografiei, fie ca profesor, fie ca istoric literar, nu faci decât să
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare ca predominant depreciativ.
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
nicio formație intelectuală nu se poate construi cu adevărat, dar și studii și eseuri de ultimă oră; opere ale unor clasici ai modernității, ca și romane postmoderne ori post-postmoderne, texte autobiografice, dar și peripeții polițiste; bibliografie școlară, ca și bibliografie academică facultativă". Această ieșire din țarcul manualelor în largul culturii se face într-un mod cât se poate de atractiv și de convingător. Cărțile Editurii Art aplică, într-a--devăr, "exigența calității", așa cum se recomandă: "Dorim să ne câștigăm cititorii prin alegerile noastre
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
de pe pozițiile dialogului intelectual elegant. Ce se verifică și ce e de nuanțat în aceste considerații o dată cu abia apărutul volum al tânărului critic ieșean? La origine o teză de doctorat, Utopia negativă în literatura română păstrează destul de puțin din ariditatea academică și din sterilitatea - necesară, ce-i drept - unui asemenea tip de lucrare. Adică ceea ce e, față de convenția universitară, opțional. Personalitatea autorului e - aici - dominantă, iar nu vreo specie de obediență tematică ori de bigotism bibliografic. Și ea se exercită până
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
de la finele anului trecut, vine cu cel puțin două grupaje substanțiale (la propriu și la figurat), care "țin" sumarul: Zilele Revistei Familia, cu texte de Claudiu Komartin, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța, Ștefan Manasia ș.a., respectiv Universitaria, cu contribuții de critică academică, riguroasă, nițel uscată. Totuși, punctul de interes al numărului ni s-a părut a fi editorialul semnat de Miron Beteg și intitulat Birocrația belferilor. Pornind de la faptul că "în vară, pentru o întârziere de o zi, revista Familia a pierdut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
tradiționale, adică acele sensuri pe care știința, neputîndu-ni-le da, le înlocuiește cu explicații neconsolatoare. Aproape ne-am dori ca, printr-o răsturnare mîntuitoare de perspectivă, să aflăm că totul a fost o minciună, că științele sînt feste jucate de agitatori academici și că adevărurile tradiției nu pot fi clintite din loc. Din păcate, răsturnarea nu se ivește, și atunci, din nevoia de a nu deznădăjdui, inventăm soluții de împăcare a stihiilor. Cartea lui Basarab Nicolescu chiar asta este: o încercare de
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
de expresivitate. Din păcate, elanul lor de arheologi în lutul conceptelor a preschimbat filozofia în tot ce poate fi mai nesuferit. Cu verva pe care o are, Vianu Mureșan poate să fie o soluție la paralizia de azi a lexicului academic: el poate aduce o tresărire de viață în cimitirul dărăpănat al perorației filozofice. Iată de ce, străbătînd Heterologie. Introducere în etica lui Lévinas - o mostră de ireproșabilă și indigestă scorțoșenie universitară - m-am simțit coleg de suferință cu autorul ei. Contemplîndu-i
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de a vehicula judecăți simple și nuanțate în același timp, lipsite de acea crispare academică pe care specialistul o afișează ca argument nemijlocit în orice tip de construcție critică și istoriografică. Această comunicare (și comuniune) a scriitorului cu artistul plastic nu este, așadar, o simplă analiză de serviciu și nici vreo obligație de a așeza
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
putea fi virtualmente inhibantă pentru orice vorbitor venit din extra muros. Cartea de față, deloc voluminoasă, în schimb foarte substanțială, pune la îndemâna cititorului din țară patru dintre conferințele pe care Andrei Pleșu a fost invitat să le susțină în medii academice sau artistice din Germania și Austria. Impresia superlativă pe care ele au produs-o asupra auditoriului a fost buna vestire care a premers apariția ei, constituind fără îndoială una dintre explicațiile succesului de la "Gaudeamus". Un succes ale cărui premise se
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario Luzi, încă din 1935, respectiv Diego Valeri, cam în aceeași perioadă. Dar dacă la aceștia cele două demersuri (critic și creator) mergeau în paralel, actualmente constatăm că unii teoreticieni de renume din mediul academic s-au afirmat ca scriitori doar într-un tîrziu, cu un mare decalaj între demersul artistic față de cel speculativ. Este cazul, între alții, al lui Giorgio Barberi Squarotti, poet, nu doar om de știință literară, cum s-a știut mai
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
fără motiv, protagonistul-povestitor, un visiting profesor italian, ajunge - de la un lapsus tipic freudian -, cînd îi venise pe buze un alt nume și nu al iubitei poetului, să rememoreze momentele legate de prima, adolescen-tina-i iubire. Versurilor petrarchești, dislocate pentru un comentariu academic, apoi recompuse - în clasica lecție de analiză textuală - li se suprapune simultan monologul interior. În felul acesta, involuntar, profesorul pune față în față problemele curente, ca universitar de renume (debusolat de pierderea singurului său autentic conlocutor, un fost student,) și
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
de scandal), Paul I. Papadopol, Napoleon Crețu (să fie un înaintaș al lui... Napoleon Săvescu, tracologul?), care colaborează la revistele istoricului: Neamul românesc, Neamul românesc literar, Cuget clar. O altă sursă a atacurilor împotriva așa-zisei pornografii o alcătuia mediul academic, prin mijlocirea lui Octavian Goga și Al. Brătescu-Voinești, care nu-i puteau suferi pe avangardiștii teribiliști. Pour la bonne bouche, să indicăm cîteva scrieri puse la index în anii '30. Ministrul Instrucțiunilor Publice, C. Anghelescu, socotește inacceptabile sub unghiul "bunelor
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
de zile mari, vitalizate de energii creatoare impresionante! în compania flautistului Ion Bogdan Ștefănescu și a violoncelistului Florin Mitrea, doi tineri maeștri ai vieții noastre muzicale, Jancy Korossy a demonstrat extensiile atât de temeinice ale artei sale în domeniul muzicii academice. De ani buni îngrijește creșterea profesională a unui promițător talent care este pianista de jazz Ramona Horvath, un tânăr muzician în compania căruia Jancy a condus o antrenantă evoluție muzicală camerală la două claviaturi. Grație considerației cu totul speciale de
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]
-
obiectivelor și indicatorilor propuși. Cele trei instrumente de consiliere ne-au sprijinit în cunoașterea personalității și nevoilor profesionale ale elevilor, ne-au ajutat să transmitem informații de calitate pe suport scris (“Ghidul studentului”) privind viața de student și ofertele educaționale academice, să realizăm prezentări orale, interactive despre posibilitățile și facilitățile continuării studiilor universitare, ne-au permis împărtășirea unor mărturii “la cald”, experiențe inedite despre viața studențească, despre bursele în străinătate, maturizarea personală și profesională...etc. Interacțiunile orale pregătite și desfășurate de
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
subiective care iau naștere din mentalități specifice ruralități. Finalități/rezultate expectate pentru elevi: 1. Elevii vor cunoaște: avantajele personale și sociale ale profesionalizării la un nivel superior de calificare; cerințele intelectuale, atitudinale și comportamentale ale statutului de student; specificul studiului academic în raport cu învățarea școlară; facilitățile sociale de stimulare a continuării studiilor universitare; diversitatea ofertei academice din proximitatea regională; 2. Elevii vor reuși: a. să definescă nevoile/motivele personale care stau la baza alegerii unei facultăți: b. să formuleze întrebări și opinii
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]