2,507 matches
-
crescut, situându-se între 7-14 tone/ ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ ha masa verde la fânețe. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea acidității și salinității prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adăposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale. După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
crescut, situându-se între 7-14 tone/ ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ ha masa verde la fânețe. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea acidității și salinității prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adăposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale. După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
crescut, situându-se între 7-14 tone/ ha masa verde la pășuni și 8-16 tone/ ha masa verde la fânețe. Creșterile de producție de masa verde s-au datorat în principal efectuării unor lucrări tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea acidității și salinității prin amendare, fertilizare, regenerări prin însămânțare sau suprainsamantare, precum și prin măsuri de folosire rațională a pajiștilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adăposturi pentru animale și alte utilități zoopastorale. După anul 1990 producția de masa verde pe pajiști a scăzut
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
și prin abordări treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoașterea științifică, depunerile de origine atmosferică și concentrațiile lor din atmosferă nu depășesc: (a) pentru Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP și pentru Canada, sarcina critică a acidității, stabilită în anexa I; (b) pentru Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP, sarcina critică a azotului din îngrășăminte, stabilită în anexa I; și (c) pentru ozon: (i) pentru Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP, nivelurile critice
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
și rusă sunt în egală măsură autentice se depune la Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite. DREPT CARE subsemnatul, deplin autorizat, semnez prezentul Protocol, Adoptat la Gothenburg (Suedia), 30 noiembrie 1999, Anexă I CONCENTRAȚII ȘI NIVELURILE CRITICE I. CONCENTRAȚIA CRITICĂ A ACIDITĂȚII A. Pentru Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP 1. Concentrația critică (definită în art. 1) a acidității pentru ecosisteme este determinată în conformitate cu "Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentrațiilor critice și a zonelor geografice unde acestea
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
autorizat, semnez prezentul Protocol, Adoptat la Gothenburg (Suedia), 30 noiembrie 1999, Anexă I CONCENTRAȚII ȘI NIVELURILE CRITICE I. CONCENTRAȚIA CRITICĂ A ACIDITĂȚII A. Pentru Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP 1. Concentrația critică (definită în art. 1) a acidității pentru ecosisteme este determinată în conformitate cu "Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentrațiilor critice și a zonelor geografice unde acestea sunt depășite" elaborat de Convenție. Aceasta reprezintă concentrația maximă a depunerilor acide pe care le poate suporta un ecosistem
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentrațiilor critice și a zonelor geografice unde acestea sunt depășite" elaborat de Convenție. Aceasta reprezintă concentrația maximă a depunerilor acide pe care le poate suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări. Concentrația critică a acidității determinate în funcție de azot ia în considerare mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemului (de exemplu, absorbția de către plante), ceea ce nu se întâmplă în situația concentrației critice a acidității determinată în funcție de sulf. Dacă se combină sulful și azotul pentru determinarea concentrației
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
le poate suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări. Concentrația critică a acidității determinate în funcție de azot ia în considerare mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemului (de exemplu, absorbția de către plante), ceea ce nu se întâmplă în situația concentrației critice a acidității determinată în funcție de sulf. Dacă se combină sulful și azotul pentru determinarea concentrației critice a acidității, atunci concentrațiile de azot nu sunt luate în calcul decât dacă depunerile de azot sunt superioare concentrațiilor de azot eliminate prin mecanismele ecosistemului. Toate datele
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
azot ia în considerare mecanismele de eliminare a azotului în interiorul ecosistemului (de exemplu, absorbția de către plante), ceea ce nu se întâmplă în situația concentrației critice a acidității determinată în funcție de sulf. Dacă se combină sulful și azotul pentru determinarea concentrației critice a acidității, atunci concentrațiile de azot nu sunt luate în calcul decât dacă depunerile de azot sunt superioare concentrațiilor de azot eliminate prin mecanismele ecosistemului. Toate datele privind concentrația critică, notificate de către Părți, sunt rezumate în vederea utilizării lor în modelele integrate de
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
conform metodologiei științifice și a criteriilor (Evaluarea ploilor acide din Canada, 1997) similare celor din "Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/concentrațiilor critice și a zonelor geografice unde acestea sunt depășite", elaborat de Convenție. Valorile concentrațiilor critice a acidității pentru partea estică a Canadei se referă la concentrația de sulfați din apa de precipitații, exprimată în kg/ha/an. Alberta, din partea vestică a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potențială sistemele
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
critice a acidității pentru partea estică a Canadei se referă la concentrația de sulfați din apa de precipitații, exprimată în kg/ha/an. Alberta, din partea vestică a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potențială sistemele generice de clasificare ale concentrației critice utilizate pentru soluri în Europa. Aciditatea potențială s-a obținut prin scăderea totalului depunerilor (umede și uscate) ale cationilor bazici din totalul corespunzător de sulf și azot. În plus, la concentrația critică
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
din apa de precipitații, exprimată în kg/ha/an. Alberta, din partea vestică a Canadei, unde nivelurile depunerilor sunt în prezent inferioare limitelor ecologice, a adoptat pentru aciditatea potențială sistemele generice de clasificare ale concentrației critice utilizate pentru soluri în Europa. Aciditatea potențială s-a obținut prin scăderea totalului depunerilor (umede și uscate) ale cationilor bazici din totalul corespunzător de sulf și azot. În plus, la concentrația critică a acidității potențiale, Alberta a stabilit concentrația-ținta și monitorizarea și managementul emisiilor acidifiante. 3
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
sistemele generice de clasificare ale concentrației critice utilizate pentru soluri în Europa. Aciditatea potențială s-a obținut prin scăderea totalului depunerilor (umede și uscate) ale cationilor bazici din totalul corespunzător de sulf și azot. În plus, la concentrația critică a acidității potențiale, Alberta a stabilit concentrația-ținta și monitorizarea și managementul emisiilor acidifiante. 3. În Statele Unite ale Americii, efectele acidifierii sunt evaluate prin studiul sensibilității ecosistemelor, al cantității totale de compuși acidifianți și al incertitudinii asociate cu mecanismele de eliminare a azotului
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
18% vol. și maximum 24% vol.; - obținut, în exclusivitate, prin adăugarea, la un vin care nu conține zahăr rezidual, a unui produs distilat provenind de la distilarea vinului și având un titru alcoometric existent maxim de 80% vol. și - având o aciditate volatilă maximă de 1,50 grame/l, exprimată că acid acetic. c) vinul licoros, adică produsul: ... - având un titru alcoolic volumic total de minimum 17,5% vol. și litrul alcoolic volumic existent de minimum 15% vol. și maximum 22% și
ANEXA nr. 22 din 10 noiembrie 2004 BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OŢET. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164939_a_166268]
-
1,5 bar, măsurată la o temperatură de 20°C. 10. În sensul codurilor 2209.00.11 și 2209.00.19, prin expresia "oțet de vin" se înțelege oțetul obținut, în exclusivitate, prin fermentarea acetica a vinului și având o aciditate totală de minimum 60 grame pe litru, exprimată în acid acetic. Font 8* Codul tarifar
ANEXA nr. 22 din 10 noiembrie 2004 BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OŢET. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164939_a_166268]
-
fie 4. ... d) În cazul măslinelor negre, conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 5,5. ... e) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentație lactică naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic. ... f) În cazul măslinelor sterilizate nu este impusă o valoare pentru conținutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să
NORMĂ din 25 mai 2004 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161817_a_163146]
-
fie 4. ... d) În cazul măslinelor negre, conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 5,5. ... e) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentație lactică naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic. ... f) În cazul măslinelor sterilizate nu este impusă o valoare pentru conținutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să
NORMĂ din 15 septembrie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul m��slinelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161827_a_163156]
-
fie 4. ... d) În cazul măslinelor negre, conținutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 5,5. ... e) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentație lactică naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimată în acid lactic. ... f) În cazul măslinelor sterilizate nu este impusă o valoare pentru conținutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să
NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul măslinelor de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161826_a_163155]
-
murați sau marinați anterior, până la un pH de 4,5 desărați, în vederea aplicării unui tratament ulterior. ... 4. Castraveții conservați pot fi fabricați în gama sortimentală prezentată în tabelul următor: SORTIMENTELE DE CASTRAVEȚI CONSERVAȚI ȘI CARACTERISTICILE FIZICE *Font 8* ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanța Materia Aciditate uscată Nr. Sortimentul Gustul caracteristic primă totală NaCl solu- crt. utilizată (g acid (%) bilă acetic/ (exclusiv 100 g) adaosul de sare) (%) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Castraveți ("cornișon") mărarului și/sau esenței castraveți 0,4-2,0 1,0-4,5 - cu mărar de mărar proaspeți
NORMĂ din 25 mai 2004(*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161961_a_163290]
-
murați sau marinați anterior, până la un pH de 4,5 desărați, în vederea aplicării unui tratament ulterior. ... 4. Castraveții conservați pot fi fabricați în gama sortimentală prezentată în tabelul următor: SORTIMENTELE DE CASTRAVEȚI CONSERVAȚI ȘI CARACTERISTICILE FIZICE *Font 8* ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanța Materia Aciditate uscată Nr. Sortimentul Gustul caracteristic primă totală NaCl solu- crt. utilizată (g acid (%) bilă acetic/ (exclusiv 100 g) adaosul de sare) (%) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Castraveți ("cornișon") mărarului și/sau esenței castraveți 0,4-2,0 1,0-4,5 - cu mărar de mărar proaspeți
NORMĂ din 30 iunie 2004(*actualizată*) pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi tranSportul castraveţilor conservaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161980_a_163309]
-
termică Metode de încercări comune. Partea 3: Secțiunea 2: Încercare de stabilitate termică Partea 4: Secțiunea 1: Metode de încercări comune. Partea 4: Partea 4-2: Secțiunea 1: Punct de picurare. Separare de ulei. Partea 5-1: Separare de ulei. Indice de aciditate total. Absența componenților corozivi. Nota 3 Nota 3 Securitatea în utilizare a produselor cu laseri. Partea 12: Securitatea în utilizare a produselor cu laseri. Partea 4: Securitatea în utilizare a produselor cu laseri. Partea 1: Generalități. Partea 1: Generalități. Partea
ORDIN nr. 384 din 22 iunie 2004 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, care adoptă standardele europene armonizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159862_a_161191]
-
minimum ............................... mg/Kg ................... Acid pantotenic, minimum ............................ mg/Kg ................... Clorura de cholina, minimum ......................... mg/Kg ................... Acid nicotinic, minimum ............................. mg/Kg ................... Vitamina B6, minimum ................................ mg/Kg ................... Vitamina B12, minimum ............................... mg/Kg ................... Biotina, minimum .................................... mg/Kg ................... Vitamina C, minimum ................................. mg/Kg ................... Grad de aciditate maxim .............................. SH° .................... Indice max. de salubritate .................................................... Anexă 6 la norme *Font 8* SUBSTANȚE NOCIVE TOXICE DIN FURAJE I. Valorile substanțelor nocive * se referă la un conținut de 80% s.u. din furaj ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── conținut Substanță nociva furajul maxim mg/kg. ────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────────────── sămânță
NORMĂ*) din 15 aprilie 2003 privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice, substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
minimum ............................... mg/Kg ................... Acid pantotenic, minimum ............................ mg/Kg ................... Clorura de cholina, minimum ......................... mg/Kg ................... Acid nicotinic, minimum ............................. mg/Kg ................... Vitamina B6, minimum ................................ mg/Kg ................... Vitamina B12, minimum ............................... mg/Kg ................... Biotina, minimum .................................... mg/Kg ................... Vitamina C, minimum ................................. mg/Kg ................... Grad de aciditate maxim .............................. SH° .................... Indice max. de salubritate .................................................... Anexă 6 la norme *Font 8* SUBSTANȚE NOCIVE TOXICE DIN FURAJE I. Valorile substanțelor nocive * se referă la un conținut de 80% s.u. din furaj ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── conținut Substanță nociva furajul maxim mg/kg. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── sămânță
NORMĂ*) din 31 martie 2003 privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice, substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
10% 2. 10% din conținutul declarat pentru conținutul declarat de până la 10% dar nu mai puțin de 5%, 3. 0,5 unități pentru conținutul declarat de până la 5%; g) pentru fosforul total, sodiu, carbonat de calciu, calciu, magneziu, indicele de aciditate și materiile insolubile în eter de petrol: ... 1. 1,5 unități pentru conținutul (valorile) declarat de peste 15%, după caz 2. 10% din conținutul (valoarea) declarat pentru conținutul (valorile) declarat(e) de până la 15% dar nu mai puțin de 2%, după
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 5 august 2003 privind circulaţia şi utilizarea materiilor prime furajere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153786_a_155115]
-
utilizate pentru a dizolva, dilua, dispersa sau modifică fizic un aditiv alimentar fără a altera funcțiile tehnologice ale acestuia (fără a avea un efect tehnologic ele însele) pentru a facilita mânuirea, aplicarea sau utilizarea să; ... d) "acidifianți", substanțe care măresc aciditatea unui produs alimentar și/sau îi conferă un gust acru; ... e) "corectori de aciditate", substanțe care modifică sau limitează aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar; ... f) "antiaglomeranți", substanțe care reduc tendința de aglomerare a particulelor dintr-un produs alimentar; ... g
NORMĂ din 18 iunie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]