4,780 matches
-
românesc al ființei, apar în 1970 și respectiv 1978. Noica este perceput adesea ca promotorul unei filosofii care se înscrie într-o ambianță de sublimare a națiunii, de indigenism și de antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa. Noica ar fi în acești ani filosoful națiunii, promotorul unui nou model, al unei noi viziuni a lumii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Afirmarea competenței nomenclaturiștilor români nu mai este, în anii '80, decît un mit întreținut de propagandă. În sfîrșit, anturajul politic al lui Ceaușescu și al soției sale este mediocru: fidelitatea față de șeful statului este singurul factor decisiv într-o carieră. Activiștii de partid sînt figuranți, iar atribuirea unei responsabilități specifice relevă doar arbitrariul deciziilor soților Ceaușescu. Rotațiile frecvente ale membrilor Comitetului Central fac să planeze o nesiguranță asupra indivizilor care se protejează prin imobilism. Orice inițiativă stînjenește și, drept urmare, Ceaușescu decide
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vest, trecerea de la dictatură la democrație retrimite în Vest... Aceste cuvinte și aceste cîntece care s-au stins puțin cîte puțin spre sfîrșitul anului 1990 spun: "Mai bine vagabond decît dictator, mai bine mort decît comunist, mai bine golan decît activist". Aceste cuvinte spun că nimic nu va mai fi niciodată ca înainte. Aceste cuvinte vorbesc de libertate, de sfînta libertate, de greutatea de a fi eroi, de venerarea martirilor. Prin ele este strigată indignarea. Această indignare imensă a făcut suportabilă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nesecrete, ghinionistul violator Petre Sălcudeanu, l-a urmat, pe acesta, bufonul curții uzurpatoare de la Cotroceni, Marin Sorescu, oho, confirmînd talente vechi, de-abia mascate în trecut, sub pulpana căruia s-au obrăznicit pînă la a fi grobieni foștii și actualii activiști de partid și colaboratori ai Securității, e înscăunat acum, cine altul? decît pictorul graselor achiziții ale Suzănicăi Gîdea și ale predecesorilor ei de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Viorel Mărginean, cunoscător gospodăros, o viață, al vitrinelor și bucătăriilor Uniunii Artiștilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
invitați speciali, ca-n vremurile bune, cînd se număra printre puținii locatari ai blindatului castel, devenit prezidențial, îi primește deci pe cîte-o terasă mai retrasă, în cîte-o încăpere mai de taină. Nu se ferește: îi iese înainte oaspetelui iubit, prototipul activistului cu ghiul, îl îmbrățișează cu toată burta, după care trece la taclale, tolănit în fotolii din recuzita palatului. Ceva, totuși, s-a modificat în figura istoricului-șef: s-a cănit. Și-a schimbat, cum ar veni, părul. Cum să-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Internațional de Tenis de la București i-a prilejuit unei reporterițe sportive tv, cu aer de subretă curățică, regalul unor declarații de gîdilitoare inteligență. De-abia oferise Muster mingea victorioasă publicului, că midineta tv a și trecut cu microfonul pe sub nasul activiștilor și miniștrilor pedeseriști, veniți, se-nțelege, de dragul sportului alb, nu de-al, puah! propagandei. Conectați la sursa de curent cotrocenist, rotofeii amatori de sport au dat drumul la bandă și au grăit, in corpore, de imaginea României în lume, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce se mai pictează, dragă? găsise răspunsul: în confecționarea unei compoziții cu... sistematizarea iazului de la Ciric. "Compoziție cu temă", cum ar veni. Puzderie din acestea și în mapa unui alt mare "liric" ieșean, mapă cu "activitate", cum era prezentată trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iași al anilor de avînt și..., spelunci înghețate, mirosind otrăvitor a landîș. Frizerița mea? O Mahalia Jackson încă tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne de noutăți mundane. Taică-su, fostul activist bugetar, se lăsa pe mîna fiică-sii: atît, mă iei scurt pe la tîmple, îmi întărești șanțurile între sprîncene, vreau să le frec șurubul celor de la Nicolina, să mă țină minte, tu-le... Sau: azi, îl sărbătorim pe tov prim, taie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comuniste încă placate, iată, pe avantajoșii voievozi călări continuă să opereze cu osîrdie mai peste tot. Cîndva, Uniunea Artiștilor Plastici, deși supusă presiunilor propagandistice, reușea, cît se putea, să se implice în programul monumental, temperînd zelurile interesate ale artizanilor și activiștilor. Nu ar fi defel rău să o facă și acum, competent și imperativ, obligînd administrațiile să se supună rigorilor morale și stilistice. Arta de for public ar putea, astfel, să se sustragă, prob și demn, "condamnării" lui Lessing. 17 februarie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mi văd ochii, nu cumva... Da, în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi putrede... scena, vai... scena în aer liber, pe care evoluau, vezi doamne, formațiunile amatorilor din fabrici și de pe ogoare, prezentate de golănică ăla șmecher, activistul cultural, după ce, în prealabil, băgase spaimă în stațiune, cu chemările lui (obligatorii) la educativele reprezentații. (Asta se consuma în acel comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîtorva vilișoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puse în mișcare ca să asigure un vernisaj (neapărat magnific) la care avea să fie prezent liderul comunist, proaspăt aureolat cu scena balconului. Ora vernisajului. Mai trăiau încă și mai expuneau mari artiști antebelici. Alături de ei, trepădușii realismului socialist, echipele de activiști și de securiști de la toate nivelurile, public, presă, televiziune. Pe imensele panouri imensele indigestii propagandistice. Dar și rezistentele pînze ale demnității. Reflector! Marele pitic, la patru ace, suita, suita și... și... cine ar fi putut face silnicul ghidaj prin sala
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la masa lui și stimat pururea. Doi. (reluat, reluat...) În același restaurant la aceeași masă, Mărgărit și... societatea. Printre comeseni, un notoriu al plasticii ieșene de-atunci, cu școală veche de belle-arte, dar cu apucături noi, extrem de fotogenice în ochii activiștilor, peisagii cu blocuri heirupiste, despre care parșivul Frunzetti spusese cîndva că sînt, în pictura comeseanului, calupuri, sau cantalupuri, sau cam așa ceva. Acidul mărgăritar își găsise, și de data asta, întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arde, demonstrativ, un ciocan în tigva-i care sună-nfundat. Nedezlipindu-și privirea de-a mea. Îi dau pe loc datoria. Ducă-se pe pustii! Ați observat, cred, năuceala produsă de gestul de renunțare al președintelui Constantinescu în fronturile criptocomuniste. Așa ceva activiștii partidului unic n-au mai întîlnit în practică. Cu atît mai puțin în... Cursul Scurt: cum să renunțe ăsta, țapul, de bunăvoie, la o nouă candidatură!!! Vipurile iliesciene n-au mai făcut subit, ca de obicei, conferință de presă, ca să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frumos fardată) pînă la personajul cățărat, din nou, în scaunul regal de la Cotroceni. De la grobianismul en détail de jos, pînă la bolșevismul en gros de la vîrf. De la execuțiile sumare în administrație, pînă la depunerea jurămîntului de credință (și castitate) față de activistul de care, iată, țara nu reușește să se debaraseze (după ce, în '96, părea a fi primit lovitura de grație). Mde, drăguțul nostru electorat... Că, fără voturile lui bălmăjite, țara n-ar arăta așa cum arată. Dar cînd te gîndești că, uite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minimă (dar rămîne): știm cine nu au fost teroriști! Imaginați-vă cam cum se uită actuala putere la o instituție precum Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității. Pusă pe picioare (cam rahitice) de cealaltă, învinsa. Nu numai deranjantă pentru cohortele de activiști și de securiști care bîntuie acum lumea românească (publică și subterană), dar și teribil de caraghioasă în ochii lor. Din moment ce altele, ehe, sînt prioritățile momentului. Ce rictus alb are rozul premier cînd, casant, declară că nu istoria pasionează în momentul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar o singură dată, în 1996, determinînd o nesperată alternanță democratică la putere, dar imediat și-a revenit la pidosnicia neaoșă, penalizînd înverșunat ce susținuse cu patru ani în urmă. Și redînd astfel, atît de nefericit, frîiele țării batalioanelor de activiști și securiști care nu mai speraseră să li se întîmple minunea. Așa nefotogenică, mde, cum o fi arătînd ea, dar masa vegetativă bulgărească, iată, într-un fotogenic puseu inteligent, a realizat gestul tranșant: lovitura de grație aplicată neocomuniștilor și, nemairecurgînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pe fațada Casei tineretului, cu lustruirea altoreliefurilor peceriste, nu se poate sustrage semnificației: în mic, șmotrul ăsta îl reflectă pe cel general, agresiva restaurație a național-comunismului autohton. Dacă reprezentațiile revuiste ale lui Iliescu au și grotescul, cumva nevinovat, al veșnicului activist în pragul marii plecări, celelalte acte, ale celor pe care chiar el i-a clonat post-decembrist, nu pot ascunde înverșunarea restauraționistă. La urma urmei, nici recitativele președintelui nu sînt chiar așa de agamițe cum par. După ce a obținut curtoazia prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am prefera-o lipsei totale de operetă de-acum: încrîncenatele noastre sal' tări, de împrumut și ele, dar din nu știu ce bestiale thrilleruri. Mîna lui Ceaușescu, salutînd mulțimea umezită de stimă și recunoștință. Mînă rigidă, inexpresivă, neputînd trece de la anchiloza fostului activist în tunică la nu mai puțin anchiloza conducătorului adulat asiatic. Mînă minimă, traducînd, în înțepenirea ei, minima gîndire a întîrziatului stalinist. Mînă plasîndu-se în lugubra galerie inaugurată de Stalin și Mao. Același gest țeapăn, adus, peste Urali, în plină Europă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aspect managerial), încît se poate spune că această țară, și așa mult mai civilizată (interbelic) decît vecinele ei, a fost hărăzită și cu noroc. Reușita lui Havel mai are și darul de a contrazice folclorul activist-securist, cum că numai politicianul (activistul) de profesie este chemat să conducă, scriitorului rezervîndu-i-se doar statut de tovarăș de drum. Iată nu: scriitorul (artistul) poate și el să conducă, dar cu o singură condiție, una esențială: să fie Havel. Ce destin! Nu lipsit de dramă: mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stă prea departe de ele, dacă ne dăm seama că își extrage seva din același mental colectiv, alteratul mental al deceniilor colectivismului. Asumarea rolului paternal într-o populație buimăcită de corupție cu tot eclatantul, deliciosul număr prooccidental/proamerican al fostului activist întreține sentimentul unei interminabile cantonări într-o Românie neindentificabilă. Pînă și recentul ton dur al ambasadorului american diagnostic irefutabil ajunge trandafiriu în retorta aurită a perpetuului președinte, denotînd, în fapt, enormul deserviciu adus țării în efortul ei de integrare europeană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină era bîntuită de urduroșii activiști de partid, adăstînd discreționar în nobilele încăperi, pîngărind patul princiar, trecînd deci peste nefericitul și lungul episod, de revăzut acum, în total primenita vilă, ce a însemnat, numai și prin reducție simbolică, vechea, frumoasa Românie. Cea în care geniul alături de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
evoluția organică. Prea lungă, nu? această divagație diacronică, pentru a ajunge la găunosul concept de artist-cetățean, pus în practică de imbecilul activism local. Cît de sterp și de perfid sunau preceptele venite de la birourile propagandei (alături de muncitor, de țăran, artistul-cetățean: activist în slujba poporului), dar și cît de profitabil erau ele preluate de... inginerii sufletelor omenești, otrepele care au sufocat atîta amar de ani scrisul și artele românești, defazîndu-le de la canonul european. Dar ce-a mai rămas, în fond, din sonora
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
predilect, dinspre care ar trebui să vină și vitalele stipendii. Pentru că nu pe artistul-paria îl avem aici în vedere, ci pe cel prosper-civilizat, privilegiatul. Ce frumos (judecînd în absurd) ar arăta o istorie a artei, avîndu-l doar pe acesta protagonist. Activistul. Clonă a specimenului ce a dominat abuziv trecutul climat, individul (cu diplomă de institut) știe/ simte că doar cu bruma lui de artă nu-și poate ostoi poftele lui prealumești. Și-atunci își caută coridoare unde ar putea evolua profitabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu permanentul lui zîmbet Divertis își bifează sistematic în hîrșita agendă partinică mai toate nesperatele vise. De ce nu l-ar bifa și pacesta: la braț cu Regele! (E aici, desigur, puseul psihanalizabil al tînjirii, măcar și în subconștient, a imundului activist la noblețea coroanei. Ar fi putut da lovitura și să rămînă personaj autentic al istoriei: să reinstaureze monarhia, să-i redea României statutul ei legitim, anulat brutal de invazia țării în care s-a școlit; da, dar pentru asta ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din ferestrele de la mansarda bătrînului hotel Traian. De unde să fi bănuit, atunci, că, dată jos de pe... cupolă (și ștearsă furios de pe varianta pictată anul trecut), steaua nenorocirilor noastre semicentenare avea să-și prelungească morbul în trena lăsată local de oacheșul activist (ilegitim cotrocenizat), care mai întreține încă în acest mare oraș damful nostalgiei comuniste! Din fericire, contracarat, iată, fericit compensatoriu -, de tonul reconfortant modern al galeriei de sub braunsteiniana cupolă. Fie ca efervescenta galerie de artă să-și continue cu perseverență rolul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]