9,516 matches
-
Procurorul a declarat apel împotriva sentinței și a insistat asupra ultimei fraze pronunțate de reclamant chiar înainte de întreruperea înregistrărilor („uite aici. ..aoleu...acum ne dăm de gol...“) care, potrivit susținerii sale, se corobora cu procesul-verbal întocmit de I.N. și confirma acuzațiile formulate de I.N. În fața Curții de Apel București, reclamantul, asistat de avocat, a susținut că declarațiile martorei I.N. nu au fost confirmate de nicio probă. ... 6. Prin Decizia penală din 16 decembrie 2014, Curtea de Apel București a admis
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
49, 27 iunie 2017). ... 12. În ceea ce privește elementele compensatorii necesare pentru a contrabalansa dificultățile cauzate apărării de imposibilitatea audierii în contradictoriu a martorei I.N., deși reclamantul a avut posibilitatea de a-și prezenta propria versiune asupra faptelor, negând acuzațiile formulate împotriva sa, și deși înregistrările audio-video au fost puse la dispoziția părților (supra, pct. 4), alte elemente sunt discutabile. Astfel, trebuie amintit că I.N., singurul martor al acuzării, nu a fost audiată niciodată în fața instanțelor și, prin urmare
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
că orice măsură privativă sau restrictivă de libertate se dispune în mod excepțional și doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, Codul de procedură penală prevede că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, conform art. 202 alin. (3) din același cod. ... 23. Se conchide că există o vădită neconcordanță între prevederile Legii nr. 302/2004, legislația procesual penală
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
de transport prin prisma provenienței materialului lemnos. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin că prin art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este limitată exercitarea căii extraordinare a recursului în materie contravențională, persoanele supuse unei acuzații în această materie fiind discriminate printr-o astfel de îngrădire atât față de persoanele supuse procedurii penale, cât și față de majoritatea persoanelor care exercită o acțiune civilă. Precizează că astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Europene a
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
materie fiind discriminate printr-o astfel de îngrădire atât față de persoanele supuse procedurii penale, cât și față de majoritatea persoanelor care exercită o acțiune civilă. Precizează că astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acuzația contravențională reprezintă de facto o acuzație în materie penală, iar persoanele supuse acestei proceduri trebuie să beneficieze de drepturile și garanțiile specifice procedurii penale. Învederează faptul că din perspectiva dreptului procesual civil, aplicabil în procedura contravențională, cazurile de limitare a
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
de îngrădire atât față de persoanele supuse procedurii penale, cât și față de majoritatea persoanelor care exercită o acțiune civilă. Precizează că astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, acuzația contravențională reprezintă de facto o acuzație în materie penală, iar persoanele supuse acestei proceduri trebuie să beneficieze de drepturile și garanțiile specifice procedurii penale. Învederează faptul că din perspectiva dreptului procesual civil, aplicabil în procedura contravențională, cazurile de limitare a exercitării recursului vizează litigii minore, cu
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
acțiunii penale și înainte ca acesta să poată fi reținut. Așadar, având în vedere conținutul măsurii preventive a reținerii, care implică privarea de libertate a făptuitorului, precum și cel al punerii în mișcare a acțiunii penale, care presupune formularea unei acuzații împotriva suspectului și dobândirea de către acesta a calității procesuale de inculpat, legiuitorul a ales drept limite temporale până la care martorul trebuie să procedeze la retragerea mărturiei mincinoase pentru a beneficia de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 273
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
o egalitate a armelor și, implicit, despre un proces echitabil. ... 11. Dispozițiile de lege criticate nu indică criteriile pe baza cărora instanța apreciază dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei. Arată că dreptul la informare asupra conținutului acuzațiilor penale este garantat atât în dreptul internațional, cât și în dreptul intern, fiind circumscris dreptului la apărare, care, la rândul său, reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil. Având în vedere necesitatea aflării adevărului în procesul penal și
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, în care se recunoaște posibilitatea de revocare a președintelui Camerei doar în cazul unor încălcări grave ale ordinii de drept, autorii sesizării observă că hotărârea criticată nu prezintă nicio acuzație privind încălcarea unei norme din regulamentele Parlamentului. Având în vedere necesitatea existenței unor încălcări grave sau repetate pentru motivarea unei decizii de revocare, revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
parlamentare, este obligatorie respectarea normelor și principiilor inerente răspunderii juridice, prin instituirea cadrului procedural corespunzător de cercetare a faptelor imputate și a vinovăției membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune și asigurarea exercitării dreptului acestuia de a dovedi netemeinicia acuzațiilor care i se aduc, adică de a se apăra“. Curtea a constatat că art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului „nu definește noțiunile de încălcare în mod grav și încălcare în mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului ședințelor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text“, și contravine dispozițiilor constituționale privind dreptul fundamental la apărare, întrucât „nu asigură cercetarea faptelor imputate membrului Biroului permanent a cărui revocare se propune și nici posibilitatea acestuia de a se apăra de acuzațiile care i se aduc“. Prin aceeași decizie, a fost constatată și neconstituționalitatea art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care revocarea din funcția de președinte al Senatului putea fi propusă și de jumătate plus unu din numărul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
expresă și exhaustivă a cazurilor care pot atrage răspunderea juridică, reglementarea cadrului procedural corespunzător de cercetare a faptelor imputate și a vinovăției persoanei a cărei revocare se propune, respectiv asigurarea exercitării dreptului la apărare al acesteia în scopul dovedirii netemeiniciei acuzațiilor care i se aduc. Răspunderea juridică a președintelui unei Camere a Parlamentului, ca orice altă formă de răspundere juridică, nu poate interveni decât cu condiția dovedirii unei fapte culpabile de încălcare a unei norme legale (a se vedea mutatis mutandis
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și instanțelor naționale, sunt asimilate și în materie contravențională. Oportunitatea aplicării unor astfel de măsuri nu poate fi sustrasă controlului judecătoresc, de vreme ce și sancțiunile complementare pot avea natura juridică de acuzație în „materie penală“, dacă măsurile dispuse au caracter atât preventiv, punitiv, cât și disuasiv, specific pedepselor accesorii. Prin urmare, aplicarea sancțiunilor contravenționale trebuie să fie în acord cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente ca să asigure condamnarea unei persoane. De altfel, Curtea a constatat că dispunerea condamnării are loc doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect de natură a conferi procesului penal un caracter echitabil, în condițiile în care, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
a nu impune o suspendare provizorie, în sensul art. 110 alin. (3) lit. (g) din Legea nr. 310/2021; ... b) în complete formate din 1 sau 3 membri pentru celelalte cauze date în competența Comisiei de apel, în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății; ... c) în plen, pentru atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. ... (2) Președintele Comisiei de apel sau, după caz, vicepreședintele acesteia stabilește judecarea speței în complete formate din 1 sau 3 membri, în funcție de natura acuzației
REGULAMENT din 8 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251643]
-
acuzației și de probatoriul dedus judecății; ... c) în plen, pentru atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. ... (2) Președintele Comisiei de apel sau, după caz, vicepreședintele acesteia stabilește judecarea speței în complete formate din 1 sau 3 membri, în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății. În toate situațiile, unul dintre membrii desemnați trebuie să aibă studii juridice. (3) Președintele sau, după caz, vicepreședintele Comisiei de apel poate face parte din completele de soluționare a cauzelor și prezidează aceste complete. (4
REGULAMENT din 8 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251643]
-
că reglementarea etapei urmăririi penale in rem reprezintă o garanție a caracterului echitabil al efectuării urmăririi penale, prin asigurarea desfășurării oricărui act de cercetare penală într-un cadru procesual, precum și a faptului că nicio persoană nu este pusă sub acuzație în lipsa unor indicii rezonabile că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, care să rezulte din date sau probe administrate de către organele judiciare“. În acest sens, Curtea a observat că „norma procesual penală prevede că procurorul este
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
din 15 iunie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal. Astfel, principiul legalității incriminării este unul fundamental, care trebuie să guverneze sistemul penal de justiție. Orice persoană împotriva căreia se formulează o acuzație are dreptul să cunoască exact care este fapta concretă pentru care este pasibilă să răspundă penal. Textul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 contravine în mod evident principiului legalității incriminării, față de lipsa de reglementare clară cu privire
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
este susceptibilă a avea consecințe juridice directe și concrete asupra modului de rezolvare a cauzei în care a fost ridicată, respectiv asupra încadrării juridice sub forma unității sau a pluralității sub forma concursului de infracțiuni pe care o va primi acuzația penală adusă inculpatei. De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs aflat în curs de soluționare. ... XI.2
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
fi fost stabilită în conformitate cu RIL nr. 15/2017, soluția de achitare este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate? În acest context, „caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate”, respectiv „netemeinicia acuzației în materie penală” constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei și care extind sfera de aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală?
COMUNICAT din 14 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207942]
-
din Codul de procedură penală, fiind necesară modificarea art. 103 alin. (2) teza a doua din același cod, în sensul înlăturării conceptului de „convingere“ a instanței și limitării posibilității pronunțării unei hotărâri de condamnare doar atunci când instanța constată că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială, verb care prin înțelesul său presupune o viziune realistă, independentă de conștiință. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
este justificată de conținutul textelor de lege criticate. Art. 103 din Codul de procedură penală menționează fără echivoc că toate probele administrate în cauză vor fi evaluate, astfel încât condamnarea poate fi dispusă doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Apreciază că textele de lege criticate sunt corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală, care instituie obligația organelor judiciare de a asigura, pe
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 103 alin. (2): „În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. “ ; ... – Art. 396 alin. (2), (3), (4): (2) Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. (3) Renunțarea la
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
în propria intuiție, acest fapt nu echivalează cu libertatea sa de a da dezlegare unei pricini bazându-se numai pe ceea ce ar putea crede, deoarece „cunoașterea“ evenimentului supus judecății presupune existența unui echilibru între acuzare și apărare, astfel încât acuzația să fie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă - a se vedea art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală. Curtea a reținut, totodată, că expunerea de motive a Codului de procedură penală subliniază că „proiectul noului Cod de procedură
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
orice alte acțiuni bazate pe răspunderea civilă delictuală, pe de altă parte, este nejustificată și artificială. ... 5. Se mai invocă cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, precitată, referitoare la faptul că, atunci când acuzația în materie penală adusă nu a fost aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, acțiunea inițială a statului nu poate fi calificată decât ca o faptă nejustificată și, în consecință, ilicită, care angajează răspunderea sa delictuală, în temeiul art. 1.349 din
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]