43,415 matches
-
a exporturilor destul de ridicată, dar avantajul lor competitiv dat de accesul la energie ieftină tinde să dispară pe fondul crizei prețurilor la energie din ultimii doi ani. În al doilea rând, s-au dezvoltat câteva sectoare inovatoare, cu valoare adăugată ridicată, printre care industria auto și de componente auto, industria aparatelor electrocasnice, fabricarea de dispozitive și instrumente medicale, industria farmaceutică, industria aeronautică și industria de apărare, al căror potențial trebuie stimulat. România dispune de resurse minerale critice și capacități de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
verigile din lanțurile de valoare. Pentru România, există potențialul de a crea lanțuri interne de producție, dat fiind posibilitatea integrării pe verticală, de la verigile primare, de producție și prelucrare a materiilor prime, până la producția de bunuri cu valoare adăugată ridicată. Recentele blocaje apărute pe lanțurile de producție și aprovizonare la nivel global au arătat limitele și vulnerabilitățile existente, în special în privința siguranței aprovizionării cu bunuri de importanță vitală sau strategică. De aceea, crearea unor lanțuri interne de producție
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
industrii care se pot integra în amonte sau aval pe cel puțin patru procesări succesive ar diminua din riscurile ce pot apărea de pe urma divizării sau blocajelor în lanțurile regionale și globale și ar aduce un salt în valoarea adăugată a industriei. Aceste industrii ar constitui nucleul unor modele de dezvoltare prin care România ar putea face saltul către o economie inovatoare. Analiza pe regiuni de dezvoltare arată o distribuție teritorială dezechilibrată în privința produsului intern brut realizat în industrie
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
ecosistemele industriei auto și al turismului au un aport pozitiv al balanței comerciale, proporția specializării lor verticale fiind mai scăzută în comparație cu celelalte (v. Figura 19). Gradul de integrare "în amonte" a economiei României, exprimată prin raportul dintre valoarea adăugată inclusă în importuri și volumul exporturilor brute, de aproximativ 24%, se află la un nivel similar cu cel al Franței și Germaniei. Media acestei proporții la nivelul Uniunii Europene, calculată ca medie aritmetică simplă pentru toate statele membre, este de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
specializare, reflectat de un volum mai mare de importuri, dar care este transferat și într-un nivel mai mare al exporturilor de bunuri intermediare și de producție a bunurilor finale (v. Figura 20). Figura 20: Integrare în amonte: proporția valorii adăugate importate în exporturile brute (%); Sursa: OCDE - TiVA 2023 O altă măsură a gradului în care producția națională este integrată în lanțurile globale de valoare este dată de valoarea adăugată creată în sectoarele economice naționale încorporată în cererea finală a altor
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
finale (v. Figura 20). Figura 20: Integrare în amonte: proporția valorii adăugate importate în exporturile brute (%); Sursa: OCDE - TiVA 2023 O altă măsură a gradului în care producția națională este integrată în lanțurile globale de valoare este dată de valoarea adăugată creată în sectoarele economice naționale încorporată în cererea finală a altor țări, constituită atât de bunuri de consum intermediar, cât și bunuri de consum final al gospodăriilor, al autorităților publice sau pentru realizarea de investiții. Un astfel de indicator caracterizează
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
proporție de importuri în exporturile lor, reprezintă punctul forte al industriei României, care necesită în continuare sprijin pentru creșterea capacității de adaptare la condițiile tot mai competitive ale piețelor internaționale, prin inovare, tehnologii performante și personal calificat. Figura 21 Valoarea adăugată internă a României incorporată în cererea finală externă (% din valoarea adăugată, pe sectoare economice); Sursa: OCDE - TiVA 2023 Gradul de integrare a economiei României în lanțurile globale de valoare, măsurată prin "integrarea în amonte"*20) și "integrarea în aval"*21
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
României, care necesită în continuare sprijin pentru creșterea capacității de adaptare la condițiile tot mai competitive ale piețelor internaționale, prin inovare, tehnologii performante și personal calificat. Figura 21 Valoarea adăugată internă a României incorporată în cererea finală externă (% din valoarea adăugată, pe sectoare economice); Sursa: OCDE - TiVA 2023 Gradul de integrare a economiei României în lanțurile globale de valoare, măsurată prin "integrarea în amonte"*20) și "integrarea în aval"*21) se situează la un nivel cuprins între 45% - 48%, împărțit aproximativ
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
economia României, iar ponderea cheltuielilor destinate cercetării și dezvoltării, inclusiv în sectorul întreprinderilor, sunt net superioare României. *20) Calculată ca proporție a valorii adăugate din importuri în exporturile brute ale economiei naționale, în procente *21) Calculată ca proporție a valorii adăugate create în economia națională încorporată în exporturile altor țări și exporturile brute, în procente Figura 22: Participarea în lanțurile globale de valoare, ca proporție în exporturile brute (%); Sursa: OCDE - TiVA 2020 Analiza lanțurilor de valoare pe baza clusterelor inovative La
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
ale industriei - industria auto și industria echipamentelor electrice - prin investițiile realizate și forța de muncă atrasă. Celelalte sectoare cu aport pozitiv, cum este cel al produselor de mobilier sau al produselor agricole, au o contribuție redusă la crearea de valoare adăugată și nu pot compensa balanța comercială negativă a industriilor energo-intensive, în care industria chimică are cea mai mare pondere. Cauzele acestor evoluții se situează, pe de o parte, atât în spectrul evoluțiilor piețelor de materii prime și energiei, cât și
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
lanțurilor de aprovizionare și schimbările politicilor comerciale ale statelor ori regiunilor cu pondere însemnată în comerțul mondial. *23) Calculată ca proporție a valorii adăugate din importuri în exporturile brute ale economiei naționale, în procente *24) Calculată ca proporție a valorii adăugate create în economia națională încorporată în exporturile altor țări și exporturile brute, în procente Aceste constatări sunt confirmate de analiza lanțurilor de valoare realizată la nivelul clusterelor, unde majoritatea întreprinderilor, cea mai mare parte a cifrei de afaceri și a
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
exporturile brute, în procente Aceste constatări sunt confirmate de analiza lanțurilor de valoare realizată la nivelul clusterelor, unde majoritatea întreprinderilor, cea mai mare parte a cifrei de afaceri și a exporturilor sunt realizate pe veriga de Producție, acolo unde valoarea adăugată este cea mai redusă. ... 3.4. Definirea problemelor Conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime Conflictul militar ruso-ucrainean a influențat masiv natura ofertei, conducând la amplificarea semnificativă a cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale. Principalele domenii afectate de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
la nivel național: *34) https://www.oica.net/category/production-statistics/2022-statistics/ ● Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări. ● Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor. ● Sprijinirea industriei producătoare
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
în domeniile esențiale: inteligența artificială, securitatea datelor, Big Data, rețele de comunicații etc. • O bază industrială solidă a unor companii campion în sectoare industriale strategice, dar energointensive • Ponderea agriculturii rămâne una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar valoarea adăugată în industria alimentară este scăzută • Declinul demografic și migrația • Lipsa unei abordări unitare la nivelul ministerelor pentru domeniul industrial • Ineficiența exploatării resurselor minerale energetice și non-energetice • IMM-uri cu capacitate redusă de inovare, • Susținerea slabă a politicilor de inovare, • Costuri
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
tehnologiile avansate sunt cruciale pentru ca industriile productive să rămână relevante în peisajul industrial global. În acest context, industria auto românească, de exemplu, trebuie să își modernizeze rapid producția și să se adapteze la noi modele de business și valoare adăugată pentru a rămâne competitivă. Prin urmare, implementarea acestui obiectiv presupune nu doar adopția tehnologiilor de vârf, ci și o revizuire profundă a modelului de afaceri industrial, orientat spre sustenabilitate și inovație. Aceasta include o tranziție de la o economie preponderent
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
încuraja promovarea participării femeilor la viața economică și îmbunătățirea accesului acestora la știință, tehnologie, inginerie și matematică, precum și creșterea reprezentării femeilor în procesele de luare a deciziilor din domeniul economiei industriale. Se urmărește atragerea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată și promovarea antreprenorialului, pentru a crea un mediu propice inovației și dezvoltării economice durabile. Prin aceste inițiative, se dorește asigurarea unei forțe de muncă bine pregătite, capabilă să susțină și să contribuie la creșterea industriei românești și să se
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Riscurile din etapa anterioară construcției Scăzut Mediu Ridicat Observații Alocare*10 Comentarii 1. Riscurile legate de disponibilitatea terenului, de acces și de amplasament [X] [X] [X] [Adăugați detalii despre proiect disponibile în etapa de prefezabiiitate pentru fiecare risc, dacă există] Public [Adăugați detalii despre proiect disponibile în etapa de prefezabiiitate, dacă există] 2. Riscul social [X] [X] [X] Împărțit 3. Riscul de mediu [X] [X] [X] Împărțit 4. Riscul asociat cu finanțarea [X] [X] [X] Privat Riscurile Construcției 5. Riscul de proiectare
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294937]
-
și/sau de cortizol plasmatic poate avea loc la intervale de 3-6 luni; ... – În cazul apariției insuficienței suprarenale și în funcție de severitatea evenimentului, doza de ketoconazol trebuie redusă cu cel puțin 200 mg/zi sau tratamentul trebuie întrerupt temporar și/sau trebuie adăugată o terapie cu corticosteroizi până la remisia evenimentului. Ulterior, se poate reintroduce tratamentul cu Ketoconazol la o doză mai mică; ... – Tratamentul cu ketoconazol poate fi oprit brusc, fără a fi necesară reducerea treptată a dozei, atunci când se dorește o
ANEXĂ din 30 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293153]
-
b) costul de achiziție a bunurilor respective, costul reparațiilor sau recondiționării ori, după caz, diferența de preț la data constatării pagubei, care va cuprinde prețul de cumpărare practicat pe piață la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport și cele ocazionate de punerea în stare de funcțiune a bunului respectiv; ... c) gradul de uzură a bunurilor, existent la momentul producerii pagubei, stabilit pe bază de probe legale; ... d) alte elemente ce se iau în calcul
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
și pentru prorogarea unor termene, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 (1) Pentru finanțarea Programului național „Masă sănătoasă“, pe perioada desfășurării cursurilor școlare din anul 2025, se alocă bugetelor locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, în cuantum de 1.135.654 mii lei, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Cu sumele repartizate potrivit alin. (1) se rectifică bugetele locale ale
HOTĂRÂRE nr. 80 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294905]
-
lei, reprezentând venitul brut realizat de societate în perioada 11.01.2022-10.07.2022, dat fiind faptul că sintagma „venituri realizate ilicit“ se referă la venitul net al societății, respectiv la valoarea rămasă după plata „utilităților, mărfurilor, salariilor, contribuțiilor aferente și taxei pe valoarea adăugată“. ... 39. La termenul de judecată din 19 iunie 2024, Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a repus pe rol cauza și a pus în discuția părților, din oficiu, oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
este admisibilă, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește problema de drept, aceasta apreciază că „veniturile realizate ilicit“ prevăzute de art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 nu includ și taxa pe valoarea adăugată. ... 44. Intimatul apreciază că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu problema de drept menționată la paragraful 10 din prezenta decizie este inadmisibilă, arătând că prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 535 din 13 iulie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
ceea ce privește problema de drept indicată la paragraful 12 din prezenta decizie consideră că „veniturile realizate ilicit“ nu sunt cele brute obținute de societate, ci veniturile nete rămase după plata utilităților, mărfurilor, salariilor, contribuțiilor aferente și taxei pe valoarea adăugată. ... 46. Potrivit punctului de vedere exprimat de intimat, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, dată fiind Decizia Curții Constituționale nr. 535/2017. Intimatul apreciază că „veniturile realizate ilicit“ reprezintă
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
cu privire la aceasta. Pe de o parte, au fost identificate hotărâri judecătorești care arată, în mod explicit, faptul că pentru determinarea cuantumului veniturilor realizate ilicit nu contează dacă acestea includ sau nu sume cu titlu de taxă pe valoarea adăugată, iar, pe de altă parte, au fost identificate hotărâri judecătorești în care suma confiscată a fost stabilită prin scăderea valorii taxei pe valoarea adăugată din totalul veniturilor înregistrate. ... Dosarul nr. 9.546/306/2022 51. Instanța de trimitere a exprimat un punct de
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
realizate ilicit nu contează dacă acestea includ sau nu sume cu titlu de taxă pe valoarea adăugată, iar, pe de altă parte, au fost identificate hotărâri judecătorești în care suma confiscată a fost stabilită prin scăderea valorii taxei pe valoarea adăugată din totalul veniturilor înregistrate. ... Dosarul nr. 9.546/306/2022 51. Instanța de trimitere a exprimat un punct de vedere identic cu cel redat la paragrafele 49 și 50 de mai sus. ... ... V.2. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării Dosarul nr.
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]