33,202 matches
-
modul în care cei în vârstă sunt percepuți pe piața muncii, menționăm că aportul lor la activitatea economică este apreciat pentru competențele lor specifice și cel mai mic cost de formare. În schimb, mobilitatea lor mai slabă, mai slaba lor adaptare la schimbare și la noile tehnologii și problemele lor de sănătate din ce în ce mai dese contribuie la reducerea eficacității lor. Concomitența unei slabe productivități și a unei părți importante de persoane în vârstă poate rezulta și din faptul că seniorii se află
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Romer demonstrează și mai mult importanța calității unei populații în procesul creșterii. Trebuie să reținem în această privință câteva concluzii suplimentare. Mai întâi, nivelul de educație al unei populații afectează creșterea pe termen lung prin intermediul efectelor sale asupra vitezei de adaptare la schimbarea tehnologică. Indivizii relativ mai educați adoptă mai repede noile produse și/sau noile tehnologii. În al doilea rând, țările dotate cu un stoc de capital uman mai mare cunosc nivele de trai superioare. În al treilea rând, educația
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
un nivel de trai perfect comparabil cu cel al persoanelor active. Dar ceea ce trebuie numit "șocul demografic" nu va lovi în această bunăstare? Este cu siguranță posibil să se mai lărgească unele constrângeri, dar condițiile demografice și economice impun o adaptare a sistemelor. Dificultățile sistemelor de pensii Îmbătrânirea este fără îndoială una din cauzele dificultăților crescânde ale finanțării pensiilor, dar nu trebuie neglijat rolul mediului economic. Îmbătrânirea demografică Prelungirea speranței de viață, scăderea fertilității și ajungerea la vârsta pensionării a generației
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
partajul valorii adăugate între salarii și profit. Noul partaj ar fi în favoarea salariilor și cotizațiilor. Ar fi acest lucru suficient și, mai ales, într-o economie globalizată, nu ar reprezenta un risc de a îngreuna sarcina ce apasă pe întreprinderi? Adaptarea structurală Îmbătrânirea fiind un fenomen ineluctabil, nu este mai pertinent să considerăm că sistemul de pensii ar trebui să se adapteze demografiei și nu invers? Renunțarea la constrângerile de mai sus ar mări dimensiunile piramidei vârstelor la bază și la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lume unde toate aceste schimbări fuseseră posibile?... O lecție învățase bine de la viață: că, dacă cineva vrea să supraviețuiască, trebuie să se adapteze. Pe când Grigore Gospodin, Fănel Trifu și chiar Virgil credeau cu nonșalanță că supraviețuirea era posibilă și fără adaptare. Ei își puneau speranța în propria istețime, în pronia cerească sau în minunile pământești. 2 Iarna acelui an îl pusese pe Stelian la grea încercare, dar cu chibzuința lui de bun gospodar, precum și cu ajutorul vecinilor și al secretarului Girolteanu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dintre orchestra mesteacănului și cea a teiului. Când vântul începea să adie, pentru mine, frunzele celor doi copaci deveneau orchestre. Distingeam însă sunetele frunzelor de mesteacăn de cele ale teiului. Cel puțin așa credeam. Eram privit ca o ființă curioasă. Adaptarea aceasta specifică a auzului tot Ninetei și ninetistelor o datorez. Atunci când aveau mari secrete, se fereau chiar și de mine, pe care, de regulă, mă considerau un obiect însuflețit. Nu vorbeau, ci pur și simplu șopteau. Curios fiind, îmi mobilizam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
te lovi. Pe de altă parte a acționa cu indiferență nu este tocmai semnul unui caracter onest. Eu am încercat, unde a fost posibil, să găsesc o cale între încăpățânarea dogmatică și moliciunea oportunistă, să unesc stabilitatea cu capacitatea de adaptare. Sunt totuși situații critice care cer omului o decizie în viață, dificilă și cu consecințe serioase. O vreme se vorbea despre "Hercule la răscruce"; antica legendă povestește cum tânărul erou se retrăsese într-un loc îndepărtat pentru a reflecta asupra
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164 Capitolul 5. Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptatoare /167 5.1 Abordări teoretice /168 5.1.1 Definirea conceptelor /170 5.1.2 Ipotezele cercetării /172 5.2 Designul cercetării /174 5.2.1 Metode și instrumente /174 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor /199 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori /207 5.7 Concluzii /215 Capitolul 6. Stres, strategii de coping și adaptare /217 6.1 Aspecte teoretice /218 6.2 Designul cercetării /219 6.3 Rezultatele cercetării /220 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție /220 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție /220 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare /224 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea /227 6.4 Concluzii /231 Capitolul 7. Opinii, atitudini și comportamente față de adopție /233 7.1 Aspecte teoretice /234 7.1.1 Delimitări conceptuale /234 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori /236 7.1.3 Opinii și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza de adaptare în urma încuviințării adopției. Astfel, interviurile narative au permis cercetătoarei să depășească analiza transversală a mecanismelor de coping și să surprindă schimbările mecanismelor de adaptare de-a lungul fazelor menționate și totodată ciclul specific consolidării familiei adoptatoare. Remarcăm și de astă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza de adaptare în urma încuviințării adopției. Astfel, interviurile narative au permis cercetătoarei să depășească analiza transversală a mecanismelor de coping și să surprindă schimbările mecanismelor de adaptare de-a lungul fazelor menționate și totodată ciclul specific consolidării familiei adoptatoare. Remarcăm și de astă dată finețea analizei, prin care reușește să surprindă că în ciuda intențiilor celor mai bune ale părinților adoptatori, lipsa de servicii de specialitate, teama de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în dificultate trece dintr-o instituție în alta, întrerupe legături afective care tind să se construiască sau trec prin experiențe negative. Este bine cunoscut că, cu cât vârsta copilului este mai avansată cu atât vor fi mai dificile integrarea și adaptarea copilului într-o altă familie. Capitolul 2 Factori de succes în adopția copiilor 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor 2.2 Particularități ale părinților adoptatori 2.3 Particularități ale copiilor adoptați 2.4 Succesul în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ corelat cu dizarmonia în familie, acordul familiei și sentimentul împovărător trăit de mamele adoptive. Astfel, mamele singure au raportat un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ corelat cu dizarmonia în familie, acordul familiei și sentimentul împovărător trăit de mamele adoptive. Astfel, mamele singure au raportat un nivel de adaptare mai scăzut. Așa cum anticipam anterior, o altă dimensiune evidențiată frecvent de studii este vârsta părinților adoptatori. Se pare că, media de vârstă a acestora este cu aproximativ 10 ani mai înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113 constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
grupuri: un grup de control, format din 84 de fete și un grup format din 31 de fete cu istoric de neglijare. părinții adoptatori au completat 2 chestionare: unul referitor la datele demografice ale copilului adoptat și altul referitor la adaptare; s-au utilizat scale din chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor studii realizate de ea și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți biologici, copii adoptați, părinți adoptatori. Rațiunea pentru care am ales să ne oprim și asupra părinților biologici, este aceea că, în cazul adopțiilor deschise, într-o măsură mai mare sau mai mică, ei interacționează cu familia adoptivă influențându-i adaptarea. În prezent în România, adopția deschisă nu este o procedură prevăzută legal și cu atât mai puțin o procedură acceptată de către potențialii adoptatori. Considerăm că acest lucru este cauzat în special de lipsa de informare adecvată a părinților implicați în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
171 femei studiul longitudinal interviul în trei faze: I fază in al treilea trimestru de sarcină a II-a fază la șase luni după naștere a III-a fază la vârsta de 4 ani a copiilor Grotevant și McRoy, 1998 adaptarea mamelor biologice după părăsirea copilului și depășirea durerii cauzată de pierderea copilului 720 de participanți: 190 familii care au adoptat cel puțin un copil; 169 mame biologice studiul longitudinal interviul Fravel, McRoy și Grotevant, 2000 percepția subiectivă a mamelor biologice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]