93,376 matches
-
ar fi o baltă cu broaște și nimic mai mult dar pentru mine lacul e totul în adâncul lui se ascund toate străzile și toate răspântiile posibile toate umbrele pe care locuitorii le vor arunca în amiezile vremilor viitoare suspendat adevăr eolian în care ființa mea se va regăsi tangaj al lacului Bled în sparte răsărituri de soare 7 Azi mâine totdeauna luciul penelor de rață glisează într-aiurea pe ape senzația iminentă a unui intrus care privește toate acestea de la
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
s-au încrucișat pașii, dar eu îmi amintesc de acea zi cu furie și dispreț către mine. Mă asociasem, în public, cu o gloată de adulatori, și toți adulaserăm, dar diferența era că fusese prezentă fata lui Atila. Dacă într-adevăr mă auzise vorbind. Poate nu mă auzise, pierdută în gânduri, precum și în acel halou de fum. Deci, eram nepregătit, în acel avion zgâlțâit către București, s-o aud pe Zoia spunându-mi deodată: știi ca ți-am citit cartea? Aia
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
volumul de debut colectiv Tablou de familie (alături de colegii săi Sorin Gherguț, Răzvan Rădulescu, Cezar Paul-Bădescu, Mihai Ignat și T.O. Bobe). A publicat de asemenea, de-a lungul anilor, articole, interviuri și poeme în Dilema, Observator Cultural, România literară, Adevărul literar si artistic. Volumul de debut individual Floarea de menghină a apărut în 2008, la Editura Cartea Românească, și a fost distins cu Premiul Național de "Mihai Eminescu", Opera Prima și Premiul Radio România Cultural. A new girl in town
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
mațele scoase afară dar dacă tu ai să treci strada cu păpușa fricii în spate împuns da da cu degetul arătător de căpcânul din răspântie în ziduri inexistente către gurile de canal în viforul bezmetic al zilelor fără istorie fără adevăr cu iarna trădărilor pe urme cu omuleții coborâți dintr-un vis rău aținându-ți calea când bolborosești în sughițuri un cântecel de înstrăinare și pierzanie a ta de tine dar dacă tu ai să treci strada pe unde a luat
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
să se retragă în apartamentul său, o cameră nu-i ajungea, vezi bine, și s-o ia pe damicelă asupra-i. Aici era aici! S-o așeze pe cosor pe calmucă? De cînd citise și el niscai filosofie, ajunsese la adevărul că gîndirea categorială te îmbie și la alternative false: să te duci la Manutanța sau s-o pupi în cur pe Tanța? That is the question! O simțise prin stofă. Trupeșă, în ciuda subțirimii iluzorii de femeie-naltă. Șoldul făcea, orișicît
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Avenidei Maceo, cu care se mărginește curtea, N. și un mulatru pirpiriu și foarte șifonat beau direct dintr-o sticlă de coniac. Trec pe lângă ei atât de aproape, încât citesc eticheta: coniacul e armenesc. N. se preface că sau într-adevăr nu mă vede. Încep să reflectez serios asupra dificilei misiuni care i s-a încredințat... Adorm cu greu: }ânțarii tropicelor nu sunt mai puțin mizantropi decât cei din patrie... Hotelul "Nacional". 30.I. Noaptea. Enrique și Juan apar, ca de
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
un formular, pe care orice magazine ce ne-ar vinde și o cutie de chibrituri trebuie să noteze denumirea mărfii, data tranzacției, numele gestionarului, câte ceva din datele lui biografice, semnătura și peste toate astea ștampila rotundă a unității comerciale. Într-adevăr, vorba lui Lenin: socialismul înseamnă evidență... Ce e drept, la plecare, pe aeroport, nu ne-a mai cerut nimeni formularele. De unde, probabil, și calitatea socialismului cubanez.) N. iscălește cecurile chinuit, de parcă ar fi terminat abia de două zile cursurile de
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
dedesubt Valea cale de întoarcere, nu există. nici început, nici capăt nu se mai poate zări, el însă înaintează și-naintează cu mare băgare de seamă călăuzit de o anume smerenie: îl ține în cumpănă un glas tare adînc într-adevăr, adevăratul poet e un hristos ratat, să ne iertăm între noi așadar totul * și-am umblat pe unde șuiera vîntul unde sclipeau cuțitele și se spărgeau valurile pe pietre, am frînt pîinea și-am băut cu ei și-n ochii
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
murmurat el, doamne, să te plasezi în mîine înseamnă mereu să fii bîntuit de teamă orice s-ar zice, eu unul mă închin doar în templul inimii singurul ce nu poate fi măcinat de timp în această lume terorizată de adevăruri mă rog doar să înțeleg, cum se schimbă deodată unul la ochi, cînd altul doar deplînge și așteptă * treceam în zori printre arbori, deși simpla mea prezență în mers gratuit printr-o pădure era pe atunci suspectă și punea pe
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
că ești într-un loc anume. Argentina părea la fel, dar nu era. Nici Buenos Aires-ul cu aerul lui sever și impunător. Un oraș pentru bughezie și militari. O lume cu măștile pe față. Pe cine să crezi cînd spune adevărul, pe cine să nu crezi cînd te minte? Adevărul și minciuna. Doar minciuna. Și tangoul. Ce să facă ea într-o Argentină unde lumea se simțea bine și fără ea, într-o țară care putea s-o ducă bine și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
fel, dar nu era. Nici Buenos Aires-ul cu aerul lui sever și impunător. Un oraș pentru bughezie și militari. O lume cu măștile pe față. Pe cine să crezi cînd spune adevărul, pe cine să nu crezi cînd te minte? Adevărul și minciuna. Doar minciuna. Și tangoul. Ce să facă ea într-o Argentină unde lumea se simțea bine și fără ea, într-o țară care putea s-o ducă bine și cu dictatură militară și fără Kiki? Așa a ajuns
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
de luni e să-i urmeze duminica și există o zi între toate în care furnicilor de pe țărm le-mbobocesc din umeri pânze de corabie. Dejun pe iarbă Plafonul de nori era foarte foarte jos mici scântei oranj de câte ori insecta adevărului atinge conștiința un timp înclinat altfel nu se explică de ce se precipită toate în aceeași direcție și-n ultima secundă pragul suprem al mângâierii o reciprocă neatingere - ce i-ai putea cere omului cu mâinile pe dinlăuntru: să te îmbrățișeze
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
de-acum în viața mea. Numai că, deși mi-am dat seama de asta și în mintea mea chiar mi-am repetat cuvintele, n-am mai simțit așa de clar ca înainte că acele cuvinte sînt acoperite întru totul de adevăr. N-am mai simțit nimic, aș putea spune, decît frigul acela de februarie, de sfîrșit de februarie. Dar am așteptat, chiar dacă tremuram. Prietenul meu scenarist a așteptat la rîndul lui, chiar dacă și el tremura. Amîndoi am așteptat să treacă pe-
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
Emil Brumaru Cînd fluturii dau iamă peste trupul Tău alb și alungit a dezmierdare Și melcii se strecoara-ntre picioare Fin arcuind în aer șoldul suplu, Îngenunchez și eu și-ți mingii părul Prelins în cîrlionții dezmățați; Nu îți cunoaște-aievea adevărul Nici minte a o mie de-nvățați! Ci tu îmi ceri să-ți înțeleg orbește, Fără-ntrebări și gesturi de prisos, Oh, locul mirosind dumnezeiește A taină putrezind suav în sos? Îngăduie-mi un timp, măi dă-mi din mierea
Cînd fluturii dau iama peste trupul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8092_a_9417]
-
culeg, oglinda, iată, mă arată-ntreg. Să cred din răsputeri aș vrea. Pe cine? Răspunsul n-am să-l aflu niciodată și nu de el eu viața am să-mi leg, ci doar de ce-i cu neputință să-nțeleg, chiar adevăr de e, cu fruntea aplecată. De-o fi aceasta boală sau anatemă veche, pe care nu le pot, o clipă, ocoli, le voi purta ca floarea la ureche... Plecat din mine, mă voi regăsi pe piept cu-nsemnele a mii de
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
vieții și nimic din ce se va întâmpla cu fiecare dintre ei în parte nu îmi va fi indiferent. Acest sentiment de apartenență la grup instalat atunci nu m-a mai părăsit nici o secundă, nici când lucra Cristi Popescu la Adevărul Literar și Artistic și citeam versuri câte juma de noapte în apartamentul cu linoleum pe jos din cartierul Aviației, unde locuia familia mea de pe atunci, astfel încât, după atâtea jumătăți de nopți - cei doi cristi popescu stăteau mai mult, dar eu
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
a identifica alți "dușmani ai poporului" și pentru a construi scenarii cu spioni imperialiști și conspirații suprarealiste care duceau la noi întemnițări de nevinovați? Abstracțiile și codurile din acele caiete ale mele erau fără îndoială un reflex al fricii. Dar adevărul e că nu știam să scriu, pentru că, deși citeam mult, nu știam să citesc cum trebuie. Nu-mi dădeam seama cum scrierile care mă fascinau mă "ficționalizau" tacit și pe mine ca cititor, cum îmi manipulau așteptările, cum mă făceau
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
București, în 1963, într-un moment care anunța un "dezgheț" ideologic mai general. Am ajuns, ca cititor, pe căi ocolite, să intuiesc regulile nescrise și fluctuante ale scrisului și să înțeleg că, pentru a captura fie și o umbră de adevăr (acel "cuvînt ce exprimă adevărul"), un text literar nu trebuie să le respecte întocmai, dar nici să le ignore. Am înțeles, în cele din urmă, că arta scrisului și arta lecturii sunt gemene. A citi bine e a citi ca
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
moment care anunța un "dezgheț" ideologic mai general. Am ajuns, ca cititor, pe căi ocolite, să intuiesc regulile nescrise și fluctuante ale scrisului și să înțeleg că, pentru a captura fie și o umbră de adevăr (acel "cuvînt ce exprimă adevărul"), un text literar nu trebuie să le respecte întocmai, dar nici să le ignore. Am înțeles, în cele din urmă, că arta scrisului și arta lecturii sunt gemene. A citi bine e a citi ca un scriitor și a scrie
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
tu, albă, te plimbai, Cu frunte-n cîrlionți, mireasme-n cuget, Mai mîngîind un șerpișor cu burta Sătulă-'‘ntins pe-o creangă, lîngă măr, Mai învîrtind în vîrful limbii scoase Un flutur năucit de-așa mătase, Și roșie, și plină de-adevăr, În clipa bună, cînd se coace turta Cea dulce ce-o mîncăm, puri, pe din două, Blînd podidiți de îngeri și de rouă, Rugîndu-ne: o, Doamne, dă-ne nouă Măcar o rază din lumina ce ne plouă, Dintr-un arhanghel
Tu mă despoi de tot ce am pe suflet... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8231_a_9556]
-
fiindcă înghit cu chiu cu vai ce-mi gătea ea, eu știam că doar poveștile însoțitoare contează ca mâncare, ele mă țin de fapt în viață și îmi dau putere. Însă nu mă mai oboseam să-i explic mamei acest adevăr, sigur nu m-ar fi crezut. Până la nouă ani mi-a dat în gură și n-am mâncat decât cu povești: ajunsesem de râsul lumii. A fost pentru ea o luptă grea să-mi schimbe mecanismul de funcționare, să mă
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
servea iar sânii ei bine proporționați nu aveau nevoie să fie sprijiniți erau ca niște pere ceva mai mari semănau cu țâțele lui Venus din Urbino da femeia din tabloul lui Tizian l-a văzut într-un muzeu și într-adevăr asemănarea era extraodinară d-aia probabil a și angajat-o Dupont la Vertige d'amour nu i-a spus dar când s-a despuiat în fața lui a văzut ea cum îi sticleau ochii iar câteva zile mai târziu când s-
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
toate la fel de mult, chiar dacă din motive diferite. Dar păcatul nu e numai al celor care au scos pe piată aceste istorii, ci și al celor care apelează la ele ca la o instanfa supremă, ca la un minister orwellian al adevărului. Nu mă acuzafi de trufie. De câte ori n-am căzut și eu în acest păcat!... Sobă începuse să dogorească și în camera se făcuse destul de cald. Daniel mă asculta în tăcere, cu capul rezemat de spătarul înalt al fotoliului. La un
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
nu un altcineva decât ireductibilul, mereu nedezmin-țitul, mereu același - Etiemble. Finalul cărții îl definește, îl cristalizează încă mai bine. Jurnalistul anchetator observase că dintr-unul din dosarele răsfoite în timpul convorbirii a alunecat un pistol, care să-i fie rostul? Într-adevăr, răspunde cu simplitate cel întrebat, revolverul își va găsi rostul "când voi fi atins de o boală prea dureroasă pentru soția mea și când, cu permisiunea ei, în chipul cel mai discret, mă voi sinucide, cu un glonț în tâmplă
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
noapte om. Nimănui nu-i este indiferentă clipa ce trece, Nici clipei însăși care se vede Pe sine trecînd. Apa fierbea. Norul se înnegrea și mai tare. Oamenii n-au bucurii multe. Trec livizi unul pe lîngă altul Măcinați de adevăruri finale. Ceaiul curgea prin mine prelingîndu-se Direct în cer. Iubirea? Că trebuia să fie și iubirea se prefăcuse Într-un spiriduș care își rodea tacticos unghiile. Norul din dreptul ferestrei explodase Ca un sîn cu lapte negru. Otrava Cititorul stă
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]