1,384 matches
-
dar și în pictură. Chiar criticul precizează tensiunea tipic decadentă dintre corpurile statuare ale acestor femei falice, lipsite de afect și o senzualitate rece pe care o degajă această corporalitate desprinsă parcă din blocul de marmură. Figurii spiritualizate de intensitatea afectului, transportată oniric în paradisul artificial, precum cea a lui Beata Beatrix, prototip al unei femme fragile, îi corespunde Ofelia, pentru care suicidul (ca act impur care o condamnă damnării veșnice) și ingenuitatea (transpusă în nebunia sa) pot fuziona într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei nu se îndreptată spre spectator, ci este reținută într-o interioritate stranie, care-i conferă o anume fixitate. Are ceva statuar, care contribuie la impresia de nemișcare, de reținere și retractilitate. Nu mai avem nimic tranzitiv în acest portret, afectele pe care le putem bănui, tristețe, decepție, insolitare pot fi în același timp subsumate unui vid interior în care se reflectă o undă de senzualitate. Pleoapele ușor lăsate creează o stare de somnolentă-abstragere și regresie în datele psihismului abisal. De
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
masa care le-a originat. Rodinian este Sărutul (1920-1922) unde tensiunea dintre format și preformat este generată de contopirea trupurilor celor doi îndrăgostiți lipsiți de chip în blocul de marmură, astfel încât tensiunea se transmite torsiunii corpurilor, torsiune care exprimă profunzimea afectului. Însă poate cel mai bine surprinde dimensiunea particulară a simbolismului lui Boambă un critic de artă care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afectului. Însă poate cel mai bine surprinde dimensiunea particulară a simbolismului lui Boambă un critic de artă care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități și concavități, creionând și un ambient simbolist al reveriei pe care îl iradiază aceste opere: "În modelajul obiectelor sculpturale se concentrează toată impresionabilitatea tactilă a degetelor de sculptor ale d-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Prodan o alegea pentru a sublinia influența rodiniană în opera sculptorului 319. O variantă a acestei sculpturi intitulată Avânt și datată 1910 se găsește la Muzeul Național de Artă al României. Transa onirică, extazul, interiorizarea, intimitatea alcătuiesc o constelație de afecte, un melanj expresiv al acestei figuri feminine. Poziția lansată a capului creează sugestia unei aspirații răspunzând unor comandamente interioare, unui tumult afectiv. Tot o dimensiune extatică este prezentă în lucrarea Spre necunoscut (1915), unde două figuri cu un aspect androgin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre Minotaur și Tezeu pentru a întoarce spre public imaginea terifiantei Gorgone lipită de scutul său, masca terorii și a iraționalului. În convenția decadentă, distanța etică dintre cele două roluri se estompează, chiar dacă Salomeea pare mai degrabă prizoniera propiilor sale afecte, instrumenta lizate politic, iar Judith o femeie virilizată. Direct sau indirect, ambele devin ucigașe, crima lor are o valență sexuală, iar victima este un bărbat. Inocentarea sau demonizarea feminității merg în direcția edificării unei revalorizări a femininului la scara întregii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru tensiunea imobilă, crisparea nervoasă, sau încă ostentația extazului sexual, mereu prin intermediul reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ"358. Simptomele marii nevroze, Charcot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar și a unui rapel către propria interioritate. Ascunsă vederii și descifrării, melancolia se reflectă la nivelul posturii care preia întregul potențial de expresivitate pe care-l avea chipul. Absența chipului transferă posturii capacitatea de evocare a celor dispăruți, tensiunea afectului în cazul Proiectului de monument funerar (amintiri triste), sau frumuseții corpului, un nud. În cazul monumentului funerar de la cimitirul Bellu, o figură feminină aflată la picioarele unui postament pe care se află un bust al defunctului întinde mâna spre acesta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadentismului"384. În această situație, pe filiera sinonimică, criticul aproape suprapune realismul, clasicismului și secesionismul, decadentismului. Arta portretului se deschide către o nouă abordare, potrivită edificării unei noi sensibilități, care se orientează către interiorizare, către o pozare mai accentuată a afectelor, către un lirism al compoziției, ceea ce, cu o cuprindere mai largă decât cea a portretisticii, Grubcy numește "pittura di emozioni" (pictura emoțiilor)385. În opinia Ruxandrei Dreptu, care semnează o monografie Octav Băncilă, "o constantă a lecției de pictură pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă genul în care se reflectă noua sensibilitate, figurile feminine induc uneori o ambiguitate stranie. Moștenitoarea romanticei femei elfice, la femme fragile, este la fel de enigmatică precum la femme fatale. Un rol important îl joacă stările, marcate de o spiritualizare a afectelor, astfel că stările meditative, adeseori subliniate prin lectura unor cărți, tind să confere un nou rol femeii moderne. Scenele de interior la Nicolae Vermont, Cartea favorită, La cămin, La pian, surprind personajele feminine în atitudini meditative, cum sunt și Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Theodorescu Sion, intitulat Visare, tablou de reflex secesionist -, Klimt dar și Schiele pot fi invocați pentru o comparație unde figura feminină are drept fundal un panou decorativ. Postura devine expresia unei intense emoții, mîinile femeii sunt împreunate, corpul transmite vibrația afectului, ochii sunt închiși pentru a fixa și reține imaginea interioară și pentru a bloca bruiajul exterior. În același timp, acest corp contorsionat, penitent, îmbrăcat într-o rochie cenușie, care face contrast cu fundalul cu o cromatică intensă, vie, pare străbătut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aplecat, sprijinit în palmă, într-o atitudine de reverie, de tristețe. Pictorul realizează pictura unei stări, a unui sentiment care, chiar dacă nu are intensitatea maladivului, se colorează de o sensibilitate puternică. Există aici și o subtilă tensiune între reflexivitate și afect, nuditatea reflectă starea emoțională prin reverie. Frumusețea acestui nud nu mai este asociată cu voluptatea, nu este menită să reflecte o armonie a proporțiilor, ci este trecută prin filtrul sentimentului de tristețe, de abandon, corporalitatea fiind astfel sensibilizată prin gest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o reprezentare a armoniilor poetice transcrise muzical într-un cadru vast de natură la Octav Smigelschi, pentru a nu pune la socoteală și portretele făcute diverșilor compozitori și muzicieni în cheia unei sensibilități simboliste care acordă combustiile creației cu intensitatea afectului și autoconsumul deplin. Sedus la rândul lui de mitul poetului orfic, Kimon Loghi (1873-1952) tratează tema într-un tablou intitulat Orfeu (ulei pe carton, 60 x 49 cm). Cântărețul din liră în semiprofil, cu lira în mână, stă rezemat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din cele patru cicluri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gestual printr-o nuanță de atenuare, de liniștire. O altă femeie ține într-o mână un pahar cu apă, iar femeia din primul plan îi mângâie fața, iar cealaltă mână a ei este dusă în dreptul inimii pentru a sublinia intensitatea afectului. Este evidentă suferința celei către care se îndreaptă solicitudinea celorlalte. În termenii lui Hans Hofstätter, este vorba despre un "simbolism pantomimic" în care atitudinile, postúrile și mișcările personajelor, sunt investite cu valoare simbolică. Acest "simbolism pantomimic", criticul de artă îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la distanță, îndepărtându-l pe cât posibil de corpul ei și deturnându-ne privirea către el. Odată cu capul tăiat putem contempla liniile armonioase ale unui corp feminin adolescentin și tăietura á la garcon a părului. Storck apelează la același transfer al afectelor în gest, în tensiunea corpului, apropiere și refuz totodată, care conferă caracter dramatic sculpturii. Această tensiune a contrariilor, specifică sensibilității decadente, este vizibilă aici în dinamica particulară a corpului, coregrafiată cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culcate nu avem propriu-zis o temă, ci o expresie mai degrabă neutră, înscrisă în cadrul general al nudului ea apare oarecum mai nuanțată într-o piesă intitulată Dormind. Sculptorul vrea să prindă liniile unui corp în absența unei stări, a unui afect, dar și un reflex intimist. Tratarea corpului, modelajul nu se schimbă, dar sensul da, atunci când sculptorul oferă o altă interpretare, schimbând titlul compoziției, intitulată Femeie plângând (1915). Sculptura devine ilustrarea unui afect și intră astfel în spațiul esteticii simboliste, mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui corp în absența unei stări, a unui afect, dar și un reflex intimist. Tratarea corpului, modelajul nu se schimbă, dar sensul da, atunci când sculptorul oferă o altă interpretare, schimbând titlul compoziției, intitulată Femeie plângând (1915). Sculptura devine ilustrarea unui afect și intră astfel în spațiul esteticii simboliste, mai ales că frumusețea corporală iese din sfera apolinică, cu accent pe o armonie a formelor care înscrie o perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în expresia ei rodiniană, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiul esteticii simboliste, mai ales că frumusețea corporală iese din sfera apolinică, cu accent pe o armonie a formelor care înscrie o perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în expresia ei rodiniană, ca spațiu de manifestare a afectelor, de la exuberanță, extaz, la tristețe sau suferință. Din tensiunea dintre cele două apare acest reflex simbolist, afectul apare incarnat, frumusețea corpului, feminitatea, scoasă în evidență prin pozarea șoldului, se conjugă acum cu o état d'âme. În Salomeea rămâne doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a formelor care înscrie o perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în expresia ei rodiniană, ca spațiu de manifestare a afectelor, de la exuberanță, extaz, la tristețe sau suferință. Din tensiunea dintre cele două apare acest reflex simbolist, afectul apare incarnat, frumusețea corpului, feminitatea, scoasă în evidență prin pozarea șoldului, se conjugă acum cu o état d'âme. În Salomeea rămâne doar una dintre posturi, cea pe care o regăsim în Nud culcat (1904), însă feminitatea nu mai este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extensie a corpului; conform filosofiei lui Swedenborg, corpul nu este decât un proces, o prelungire a sufletului""564. Casa cu care Marius o identifică nu este doar locuită, ci este vie, animism speculativ care induce o serie de suprapuneri ale afectelor transpuse la nivelul arhitecturii, decorațiunilor interioare etc., fiecare element configurând o "personalitate" imobiliară. Într-un astfel de suflet ordonat, așa cum viața o arată mereu, se stabilesc singure tot felul de delicate afinități între ea și ușile și coridoarele casei, între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
problema formării și schimbării atitudinii În anii următori. Pentru acest autor, conceptul de atitudine semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, ceea ce face ca măsurarea sa să se poată realiza numai prin degajarea anumitor dimensiuni ale atitudinii. Izolând „cantitatea de afect” pro sau contra de celelalte dimensiuni ale atitudinii, Thurstone a elaborat o serie de procedee pentru măsurarea diferențelor individuale În ceea ce privește atitudinea față de diverse „fapte sociale". Dacă la Început, psihologia socială a studiat atitudinile mai mult pe segmente disparate, specialiștii având
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece precizează natura răspunsurilor individului față de obiectele mentale pre care atitudinea este orientată. Potrivit lui Rosenberg și Hovland, termenul "afect" se referă la răspunsuri emoționale, [ar și la activitatea sistemului nervos simpatic. Răspunsul afectiv al individului este deci năsurabil atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor mele cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional”. Intensitatea emoțiilor este variată și poate fi de intensitate mica, mijlocie sau foarte mare. În ultimul caz aceasta se numete afect sau emoție șoc. Există patru tipuri de emoții-șoc clasificate de A. Cosmovici: frica, furia, disperarea și bucuria. Dicționarul Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se află două talente: empatia, arta de a citi sentimentele celorlalți, și abilitatea În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]