1,554 matches
-
prin constatarea unor imperfecțiuni: "Îl regardait cependant Mme Dambreuse, et îl la trouvait charmante, malgré să bouche un peu longue et șes narines trop ouvertes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 127 Parizianul este influențat mult mai mult de impulsurile afectivității sale decât de raționamente și motive, de sensibilitate mai mult decât de imperative morale. Dar nici această stare de emotivitate nu durează: "Leș Parisiens veulent bien être émus, attendris, touchés... mais ils ne veulent point que cela dure longtemps" [de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
reprezentați în pattern-urile parentale defavorizante: carență afectivă maternă asociată cu lipsa modelului patern sau abuzul de autoritate al acestuia din urmă, cu posibilitatea de asociere a violenței domestice, conflicte susținute între părinți etc. Un mediu familial dezechilibrat, lipsit de afectivitate, în special din partea mamei, va genera tulburări de adaptare și de comunicare a copilului în mediul social, tulburări ce pot lua forma depresiei, autismului, agresivității. Al doilea factor ce intervine în conturarea delincvenței este reprezentat de personalitatea individului, mai exact
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu o avidă dorință de a se remarca în cadrul grupului, sunt nesupuși în fața autorităților, prezintă accentuate tendințe spre o exprimare directă etc. Toate aceste particularități psihosomatice sunt favorizate de un mediu socio-cultural puternic carențat: familii neînțelegătoare, instabile și lipsite de afectivitate și ținută morală. Infractorii minori, asemenea celor majori, pot fi clasificați după prezența sau absența unor indici calitativi: • prezența sau absența intenției: actele comise au fost realizate fară o intenție anume, ci au fost spontane, sau dimpotrivă, au fost premeditate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
predelincvențial și / sau post-delincvențial, infractorul poate juca rolul omului cinstit, cu preocupări care nu are legături cu actul comis. La nivelul proceselor psihice (de la cele primare senzația, percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fie criminali pasionali, fie pseudocriminali, cei care comit delicte în mod involuntar, prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu tulburări de conduită de natură educațională, psihopatică sau neuropatică), a perverșilor (lipsiți de afectivitate, de intimitate și de moralitate, acești indivizi manifestă tendințe antisociale însemnate, egocentrism, orgoliu nemărginit și tendințe de gelozie semnificative) cât și cea a debililor mentali (indivizi caracterizați prin deficiențe intelectuale și prosexice majore, neavând discernământ sunt extrem de naivi și creduli
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
abilitatea, viteza de reacție) și caracterul "rău" al făptuitorului. Dominanta întregii corelații și cea care dă până la urmă coloratură personalității o constituie însă caracterul. În această privință, modelul "personalității criminale" avansat de J. Pinatel axat pe egocentrism, agresivitate, lipsă de afectivitate și labilitate cu recunoașterea faptului că în acest context agresivitatea are un rol dinamizator, este de natură a sugera nu numai ideea creditării temperamentului cu un rol foarte important în ansamblul exprimărilor comportamentale, dar și de a angaja pe o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de evoluție ontogenetică. Acum pot apărea conflicte interne majore, reactivări ale complexelor din copilărie, iar agresivitatea poate atinge cote paroxistice. Moralitatea, aflată în prim proces de maturare, va fi foarte sensibilă la factorii din jur, iar nerespectarea unor condiții indispensabile: afectivitate, înțelegere, un cadru securizant, nu va permite dezvoltarea unei rezistențe le frustrare, o toleranță față de unele interdicții în vederea laturii hedonice, ceea ce va facilita dezvoltarea unor conduite iraționale. Pe un astfel de cadru vor evolua psihopatiile, diferite malformații ale personalității (personalitățile
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a se vedea grupările de punk-ri), iar normalitatea pentru aceștia constă în consumul de alcool și droguri, de a ieși în evidență printr-un comportament agresiv și indecent (vocabular licențios), abandon școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la conturarea personalității umane, abilitatea practică are ca obiective cadru: dezvoltarea la elevi a gândirii creatoare, precum și dezvoltarea sensibilității și a gustului artistic și estetic. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere artistică. Fără a le limită libertatea de simțire, gândire, voința și de creare trebuie sa-i atragem pe calea folosirii conștiente a elementelor de limbaj estetic pe care ei trebuie să
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
a tânărului profesor din mediul rural, stagiul militar, erotismul juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
vocabular: poezia nu prezintă, nu relatează, nu povestește, ci sugerează; (!!) nu vom opera cu noțiunea de „idei principale”, ci „sentimente exprimate, sugerate, dezvăluite” etc.; excepție fac: balada, legenda; - lirismul rezultă din: 1. modalități de expresie; 2. elemente de prozodie; 3. afectivitatea exprimată, etc.;lirismul poate fi: 1. obiectiv (confesiv); 2. impersonal (necofesiv); - versificația este elementul definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de credință parnasiană. Aceasta se verifică mai ales sub aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a afectivității; poetul e un epicureu, un hedonist chiar, care glosează pe tema odei horațiene către Taliarh, încearcă să fixeze clipa în anluminura versului, elogiază fericirile periplului mundan: „Citește-mi din Horațiu iar și iarăși / poemul despre Taliarh, cu sobe / în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
umbra celei dintâi. (I. Radu, P. Iluț, L. Matei, 1994, pp. 116-117). Structura formală definește funcțiile în raport cu obiectivele generale ale grupului, obiective care se află la originea apariției structurii respective. Pe de altă parte, apariția unei structuri informale se datorează afectivității și, de aceea, reprezintă "modul de distribuție a simpatiei și antipatiei în grup." (Mucchelli, 1970) Grupuri interioare și grupuri exterioare. Alături de grupurile primare și secundare, sociologii aduc de asemenea în discuție modul în care oamenii văd grupurile proprii și alte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ritmul vorbirii se recomandă să fie alert, iar când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră că, la fel ca și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mine nimic, care să mă ridice deasupra dobitoacelor.” (J.J. Rousseau) Într-adevăr, conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate (individuală sau socială), este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sînt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
S. Freud - decît realizarea imaginară a unei dorințe inconștiente, a unei dorințe refulate. De fapt, valoarea „visului” constă În aceea că nu poate fi raționalizat, că nu poate fi supus unei judecăți logice: În construcțiile lui libere, spontane, se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul bine Îmbrăcat, oricît de neghiob ar fi.” (Johan Oxenstiern) Probabil pentru faptul că „aparențele” ne solicită
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
am Înțeles În măsura În care am fi dorit mesajul interlocutorului, alteori, dimpotrivă, trăim satisfacția faptului de a vedea că prin Înțelesul nostru am Îmbogățit registrul semantic al gîndirii interlocutorului. * „Ah, ce ușor ne lăsăm convinși de persoanele pe care le iubim!” (Molière) „Afectivitatea” are, Într-adevăr, această particularitate aparte: cu cît este mai crescută În raport cu cineva, În sens pozitiv sau unul negativ, cu atît ea ne unilateralizează judecata, făcînd-o să susțină doar un anumit tip de argumente, sau să fie sensibilă pentru receptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de a vedea lucrurile, felul său de a fi; când scrie mai departe psihologul francez cineva vrea să ne atragă într-o acțiune în care noi nu ne recunoaștem" (idem, p. 118). Terorismul relațional se alimentează permanent din "toate resursele afectivității", din "nevoia noastră puternică de a menține raporturile de forță în avantajul nostru, făcând apel la culpabilizarea, la devalorizarea sau descalificarea punctului de vedere al celuilalt" (ibidem). Totodată, acest tip de terorism este alimentat și susținut de "îndoiala și de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
au nevoie de raporturi stabile, în care să aibă încredere și să se implice deplin. Cele mai profunde relații interpersonale în care se angajează ființele umane sunt prietenia și dragostea. Ele sunt singurele relații "bazate exclusiv pe liberă alegere și afectivitate"; sau, altfel spus, sunt singurele relații care nu stau sub semnul constrângerilor biologice, sociale, juridice (Iluț, 2003, p. 148). Prietenia este considerată relația interpersonală de (lungă) durată, rezultat al alegerii libere și bazate pe afecțiune, pe încredere, pe respect și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celălalt are o atitudine provocatoare, ostilă, respingătoare să ne verificăm pentru un moment percepția. Chiar dacă nu întotdeauna, dar uneori s-ar putea ca ea să fie falsă, confecționată în pripă. b. Cea de-a doua componentă a raporturilor conflictuale este afectivitatea. Ca oricăror relații interumane, emoțiile, sentimentele, dispozițiile sunt inerente (și) conflictului. Ele pot avea următoarele roluri (Stoica-Constantin, 2004): • cauză a conflictului: starea de furie, de nemulțumire; de frustrare în care ne găsim noi și partenerul nostru. Există o stare de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relație umană funcționează pe un fond emoțional (creat de parteneri). Acest fond este generat și întreținut de dinamica relației. Natura și profunzimea relației permite sau nu persoanelor să-și manifeste stările emoționale într-un mod agresiv sau mai puțin agresiv. Afectivitatea, memoria, gândirea și acțiunile/comportamentele se influențează reciproc. Ele sunt răspunsuri la ceea ce s-a petrecut în trecut (memoria afectivă...), la ceea ce se petrece în prezent (semnificat prin ceea ce s-a petrecut în trecut...), dar "mai sunt alimentate menționază H.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
alimentate menționază H. Corneluis și Sh. Faire (1996) și de procesele profunde, inconștiente idei neconturate, relații neexplorate, intimități nerezolvate" (p. 139). În opinia celor două specialiste australience, controlul emoțiilor (negative) "este ameliorat prin înțelegerea interacțiunii intime dintre intelect, organism, energie, afectivitate, gânduri și acțiuni" (p. 140). Știind că în cea mai mare măsură șansele calmării sau a stingerii unui conflict depind de mediul emoțional al persoanelor implicate, H. Cornelius și Sh. Faire (1996) propun următoarele conduite (pp. 154-156): • respectarea comunicării emoțiilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Înainte de culcare. Fiertură de frunze de nuc (300 g) În 5 litri de apă, care se adaugă apei din cadă, În care s a pus un kg de sare de bucătărie. DEPRESII Stări de tristețe intense, datorate unor tulburări de afectivitate. Ceai de frunze de busuioc mărunțite, o linguriță la o cană de apă În clocot, infuzate 15 minute. Se beau 3 căni pe zi. Infuzia este benefică și În caz de anxietate, stres, oboseală, disperare. Ulei de flori de sunătoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a unei boli, când organismul Își revine progresiv la starea de sănătate. DEGERĂTURĂ: leziune produsă În urma unei expuneri prelungite la frig, mai ales a unor extremități ale corpului (nas, urechi, degete). DEPRESIE: stare de tristețe intensă, datorată unei tulburări de afectivitate, care Îl face pe bolnav să se gândească numai la nenorociri, catastrofe etc. De multe ori există pericolul de sinucidere. DEPURATIV: medicament sau plantă medicinală care curăță organismul de toxine sau de produși rezultați din dezasimilare. DERMATITĂ: inflamație a pielii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]